Recenta aparitie a epidemiilor de gripa la pasari si mai nou la porcine genereaza
ingrijorare in lumea medicala si nu numai. Sub amenintarea producerii de noi
variante antigenice de virus, oamenii de stiinta cauta solutii de preintampinare,
iar guvernele pun in functiune programe de biosecuritate.

Gripa este o boala infectioasa
acuta cunoscuta de secole.
Este o infectare a cailor respiratorii
provocata de virusuri
gripale de tip A si B, aflate in

circulatie intr-un anumit sezon. Si parca in ciuda
alarmelor lansate de specialisti privitoare
la gripa A „porcina”, cea „veche”, traditionala,
gripa sezoniera continua ofensiva ei in emisfera
nordica a planetei. Astfel, virusul gripei sezoniere
are mai multe sanse de disruptie sociala
decat cel „porcin”.

Specialistii avertizeaza ca in sezonul gripal
care urmeaza sunt foarte raspandite trei tulpini
noi pentru sistemul nostru imunitar: A/Brisbane/
59/2007 (din familia H1N1), A/ Brisbane
/10/2007 (H3N2) si B/ Brisbane /60/2008.
Ele sunt deja incluse in vaccinurile antigripale
pentru gripa sezoniera de anul acesta.
Dar oricare ar fi tulpina care produce infectarea,
sunt identice mecanismele prin care virusul
actioneaza si cele prin care apare raspunsul
imun.

Vaccinarea pare sa fie singura posibilitate
certa de prevenire a gripei, dar utilizarea vaccinurilor
in acest scop este limitata din considerente
economice.

Vaccinarea anuala este tratamentul de
electie pentru prevenirea bolii si este recomandata
categoriilor de risc, cum sunt diabeticii,
cei cu afectiuni cardiovasculare, persoanele
afectate de boli respiratorii cronice sau
celor cu imunitate scazuta, pentru a preveni
eventualele complicatii.

Din cauza versatilitatii virusurilor gripale,
vaccinurile ofera imunitate pe scurta durata,
folosirea lor presupunand o permanenta cunoastere
a tipurilor existente in teritoriu. Pentru
a avea eficienta trebuie ajustata permanent
compozitia antigenica a vaccinului in functie de
evolutia reasortarii genomice a virusurilor. OMS
apreciaza ca in cazul aparitiei unei pandemii de
gripa nu ar fi posibila o productie suficienta de
vaccin, nici macar pentru populatia Europei, in
ciuda eforturilor statelor si companiilor farmaceutice
care produc vaccinuri.

Boala veche, pandemie noua

Comunitatea internationala este in stare
de alerta. Dupa gripa sezoniera, SARS si gripa
aviara, gripa porcina naste panica in populatia
mondiala. Aceasta forma de gripa, in particular,
este o afectiune respiratorie cauzata de un virus
gripal de tip A. In genere, virusul gripei porcine nu infecteaza omul, dar, ca toate tipurile
de virusuri gripale si acesta sufera mutatii continue.
Cazurile de infectare umana cu virusuri
care provoaca gripa porcina se intalnesc in genere
in comunitati, la persoanele cu expunere
directa la porcine sau cele care lucreaza in industria
de prelucrarea a carnii de porc. Simptomele

gripei porcine sunt similare celei sezoniere
si contrar a ceea ce cred multi, virusul acestui
tip de gripa nu se transmite prin preparatele fabricate
din carne de porc. Potrivit autoritatilor
sanitare, o temperatura de pregatire a carnii de
60 – 70 grade Celsius este suficienta de a neutraliza
virusul. Insa calea de transmitere de la
persoana la persoana este aceeasi ca la gripa
sezoniera, motiv in plus ca specialistii sa recomande
o igiena stricta a mainilor pentru reducerea
riscului de infectare.

Potrivit ghidurilor terapeutice medicamentele
antivirale cunoscute in tratamentul gripei
sunt amantadina, rimantadina, oseltamivir si
zanamivir. Insa, virusul A/H1N1 s-a dovedit
rezistent la amantadina si rimantadina, astfel
incat OMS recomanda in tratamentul gripei
provocate de acest tip de virus numai oseltamivir
si zanamivir.

Complicatii

Complicatiile gripei apar atunci cand
infectia atinge tractul inferior respirator,
bronhiile si plamanii. Cele mai des intalnite
complicatii sunt bronsitele si pneumoniile,
cand in genere exista suprainfectare
bacteriana.

Acestea apar in perioada acuta a gripei
si se prelungesc, facand convalescenta lenta
si dificila. Cei mai expusi sunt copiii foarte
mici, batranii, pacientii cu afectiuni cardiace
si pulmonare si cei diabetici.

Gripa poate fi asociata cu doua tipuri de
pneumonie: pneumonia virala si pneumonia
secundara, uneori cele doua afectiuni putand
co-exista.

O forma de complicatie mai grava, dar
extrem de rara, este pneumonia fulminata,
cand deteriorarea starii de sanatate a pacientului
este precipitata, riscul de deces fiind
foarte mare.

Pneumonia virala

Pneumonia virala reprezinta inflamarea
plamanilor din cauza infectarii cu virusi de
tip: influenza (gripa), adenovirus, rinovirus,
citomegalovirus, virusul herpetic simplex,
hantavirus etc.

Cea mai mare parte a persoanelor afectate,
pe sezoanele epidemice, are varste
mai mari de 40 de ani. In 40% dintre cazuri,
pacientii nu au factori de risc asociati
aparitiei acestei complicatii (afectiuni cardio-
pulmonare, boli cardiace reumatice, neoplazii,
transplant de organe, terapie cu medicamente
citostatice sau cu steroizi, graviditie,
infectie cu HIV).

Pacientii prezinta tuse persistenta, tahipnee
si apnee, care pot induce un sindrom de
detresa respiratorie. Majoritatea cazurilor de
pneumonie se vindeca in 1-3 saptamani, cazurile
serioase dureaza mai mult si de cele
mai multe ori necesita spitalizarea. In cea
mai mare parte a cazurilor insuficienta respiatorie
grava intervine intre prima si a patra
zi de boala. Tehnicile de ventilatie asistata
permit ameliorarea starii bolnavilor grav, dar
chiar si asa, mortalitatea ramane ridicata.

Pneumonia secundara

Infectarea cu virusul gripal este adesea
complicata de pneumonii bacteriene secundare,
cel mai adesea cauzate de Streptococcus
pneumoniae si de Staphylococcus
aureus (izolat in 25% dintre cazuri). In alte
cazuri microorganismele responsabile de suprainfectare
sunt Haemophilus influenzae si
bacilii Gram-negativi.

Infectia bacteriana poate fi insotita de
febra, persistenta simptomelor respiratorii si
tusea productiva din a doua saptamana.
Simptomatologia poate fi mai grava
la pacientii cu BPOC, unde deteriorarea
functiei respiratorii este potentata de existenta fibrozei chistice. La astmatici pot
aparea crize de dispnee, din a cincea zi de la
debut pana in a zecea.

Alte complicatii

Foarte rar, virusul gripal poate fi izolat
si implicat in afectarea altor ogane in afara
tractului respirator.

Epidemia de gripa poate creste riscul
aparitiei meningitei, boala manifestandu-se
in cele doua saptamani ale gripei.
Alte complicatii neurologice care apar
secundar gripei pot fi convulsiile, in prezenta
febrei foate ridicate, la copii, encefalitele,
sindromul Reye, hepatitele si hipoglicemia.
Aceasta din urma apare foarte des la copiii
carora li s-a administrat acid acetilsalicilic
(aspirina).

De asemenea, in prima saptamana de
la debutul gripei poate aparea socul toxic,
consecinta a suprainfectiei cu Staphylococcus
aureus si mai rar cu streptococi din grupul
A.

O alta complicatie a gripei, mai putin
frecventa, este miocardita, o crestere a
incidentei acesteia inregistrandu-se dupa
pandemiile provocate de virusuri gripale de
tip A.

Si femeile gravide sunt expuse in cel
de-al doilea si al treilea trimestru, cand pot
aparea complicatii de natura cardiorespiratorie,
consecinta a gripei.

Leave a reply