Autor: Elena Clara Popescu – Farmacist Primar, Vicepresedinte Colegiul Farmacistilor din Romania

– Solutii pentru implementarea unor termene de plata
sustenabile;
– Obiectivele masurilor avute in vedere;
– Redresarea economica a farmaciilor si sectorului
farmaceutic.

Procesul de incetinire al ritmului
de regres al sectorului farmaceutic
trebuie inceput foarte rapid

Principalele datorii ale Bugetului General
Consolidat la nivel central provin din
arieratele din asigurare cu medicamente a
populatiei in cadrul Sistemului de asigurari
sociale de sanatate. Este limpede ca o asemenea
concentrare a greutatii datoriilor pe
farmacii, in conditiile scaderii preturilor la
medicamente si a cresterii consumului, este
de natura sa decimeze farmaciile.

Procesul de incetinire al ritmului de regres
al sectorului farmaceutic trebuie inceput
foarte rapid, astfel incat eforturile economice
care au fost depuse in ultimii ani pentru asigurarea
de servicii farmaceutice de calitate si
dezvoltarea sistemului farmaceutic in mediul
rural sa nu fie zadarnicite.

Sustenabilitatea bugetului
FNUASS

In acelasi timp, bugetul FNUASS este
constrans de o colecta redusa de bani, un
consum crescut de medicamente si de lipsa
masurilor de control a cheltuirii fondurilor.
Cu toate acestea, statul este nevoit sa
raspunda constrangerilor si disciplinei financiare
impuse de FMI si sa se pregateasca
pentru implementarea noii Directive pentru
combaterea platilor intarziate, care va avea
termen de implementare, cel mai tarziu, inceputul
anului 2013.

De altfel, reprezentantii Parlamentului
European au insistat ca transpunerea sa se
faca in cel mai scurt timp, pentru a permite
redresarea economica a societatilor.

Registrul arieratelor

Potrivit acordului stand-by cu FMI,
pana la finele lunii aprilie 2011, stocul de
arierate trebuie sa fie ZERO. De aceea este
esentiala cunoasterea datoriilor pe care Statul
le are. Ascunderea acestora, prin neprimirea
facturilor, este o practica pe care FMI nu o
agreeaza, intrucat este pusa in pericol economia
nationala.

In acest sens, cunoscand constrangerile,
pe care CJAS le are, de inregistrare
a facturilor, din lipsa alocarilor bugetare,
consideram esentiala cunoasterea si identificarea
creantelor aflate la furnizori.

Intocmirea unui registru national al facturilor
emise de furnizorii de servicii si medicamente,
adica centralizarea acestora si actualizarea
lor permanenta, va avea beneficii
multiple:

n va da incredere FMI ca Romania isi
respecta angajamentele;
n va permite o planificare bugetara
riguroasa din partea statului;
n va creste increderea finantatorilor sectorului
farmaceutic.

Inregistrarea facturilor restante
la CJAS

Cunoasterea creantelor de catre CNAS
trebuie sa fie urmata de acceptarea, chiar
esalonat, in baza unui program prestabilit a
facturilor neinregistrate si plata acestora la
termenul scadent.

Refuzul Caselor de Asigurari de Sanatate
de a accepta facturile de plata la data
prezentarii acestora de catre farmaciile aflate
in raporturi contractuale cu CNAS genereaza
dezechilibre majore in activitatea normala a
farmaciei, pierderi financiare si o discontinuitate
nefireasca a activitatii in dezacord cu
legislatia europeana si nationala.

Avand in vedere ca exista obligatia furnizorului
de medicamente sa depuna documentele
necesare, in vederea decontarii in termenul
prevazut in contract, trebuie sa exis te
si obligatia corelativa instituita in sarcina CJAS de a receptiona aceste documente.
Mai ales ca practica recenta a demonstrat
ca farmaciile nu au putut sa isi respecte
aceasta obligatie din cauza refuzului Caselor
de Asigurari de a primi retetele.

In plus, simplul refuz al Caselor de
Asigurari de a primi retetele si facturile aferente
la decontare, face ca farmacia sa nu poata
sa isi indeplineasca obligatia si, in con secinta,
sa riste incetarea contractului (sanctiunea
prevazuta pentru aceasta obligatie).

Potrivit SAR (Societatea Academica Romana),
„practica pastrarii la sertar a facturilor,
creeaza incertitudine in privinta datoriilor
totale reale. Suplimentarile transferurilor
de la bugetul de stat, pentru strangerea
platilor restante (ultima in august 2010), nu
au avut efectele scontate deoarece, imediat
au aparut obligatii noi de plata despre care
nu se stia nimic”.

Din discutiile cu furnizorii de medicamente
a reiesit ca la nivel judetean stocul real
al datoriilor este cunoscut, insa nu este raportat
pana la nivel de Minister sau Guvern.

Controlul cheltuielilor cu
medicamentele

Masurile posibile de control si eficientizare
a cheltuielilor publice in sanatate, si in
particular a celor cu medicamentele, au facut
obiectul a numeroase studii si recomandari.
Dintre acestea, referitor la controlul
cheltuielilor cu medicamentele, cel mai important
se refera la controlul prescrierii medicamentelor
compensate, masura care nu a fost implementata, pana acum, decat in cazul
programelor nationale, unde exista liste
de pacienti inscrisi si liste de asteptare. Controlul
cheltuielilor pentru celelalte medicamente
compensate si gratuite (listele A+B)
exista in toate modelele din statele membre,
in diverse forme.

Reducerea progresiva a termenelor
de plata pana in 2013

Colegiul Farmacistilor din Romania propune
incheierea unui acord intre Guvern
si sectorul farmaceutic pentru reducerea
progresiva a termenelor de plata de la 210
zile la 60 de zile la 1 ianuarie 2013, dupa un
calendar, dupa cum urmeaza:

– 1 ianuarie 2011 – 180 zile + 30 de zile
– 1 iulie 2011 – 150 de zile + 30 de zile
– 1 ianuarie – 2012 120 de zile + 30 de zile
– 1 iulie 2012 – 90 de zile + 30 de zile
– 1 ianuarie 2013 – 60 de zile

Propunere concreta: reducerea cu 30 de
zile a termenului de plata la fiecare 6 luni –
astfel in 2013 vom ajunge la 60 de zile cat
prevede Directiva.

Impactul asupra bugetului

Reducerea termenelor de plata de la 210
zile la 60 zile va avea un impact bugetar semnificativ,
dat fiind faptul ca vor trebui platite
facturile aferente consumului pentru lunile
cu care se face reducerea.

Daca luam in calcul consumul lunar cu
medicamentele din fondul de asigurari de
sanatate aferent anului 2010, si care este de
aproximativ 325 milioane de lei, doar reducerea
termenelor de plata cu 5 luni va insemna
un efort bugetar de 1,6 miliarde lei.

Daca aceasta reducere se va face progresiv,
conform calendarului propus, impactul
financiar asupra bugetului va fi esalonat in
2011 – 2012, 2013 conform tabelului 1.
In cazul in care nu se adopta solutia
scaderii progresive a termenelor de plata,
autoritatile vor fi nevoite ca in 2013 sa
reduca, dintr-o data, termenele de plata de
la 210 zile la 60 zile, data fiind obligativitatea
traspunerii prevederilor Directivei pana
in 2013.

In aceste conditii, impactul asupra bugetului
va fi mult mai mare, deoarece vor trebui
platiti dintr-o data peste 1,6 miliarde de
lei(aproximativ 388 milioane de euro), ceea
ce reprezinta aproximativ 10% din FNUASS
prognozat la 18 miliarde lei (4,2 miliarde de
euro) in anul 2013, conform Strategiei fiscal
– bugetare 2011 – 2013.

La acest efort bugetar de reducere a
termenelor de plata, se adauga efortul bugetar
de stingere a tuturor arieratelor din sistem,
ceea ce inseamna acceptarea la plata si
plata tuturor facturilor neinregistrate estimate
la 102 milioane de euro.

Impactul asupra sectorului
farmaceutic

Revenirea la termene de plata sustenabile
va insemna oprirea declinului sectorului farmaceutic.
Impactul negativ pe care termene
de sute de zile il au asupra afacerilor, in mod special a IMM-urilor a stat la baza unor decizii
politice majore la nivel European (vezi
Small Business Act) care s-au tradus in Directive
esentiale mediului de afaceri.

Introducerea de dobanzi
si penalitati

Directiva 2000/ 35/ CE privitoare la
combaterea platilor intarziate, prevede posibilitatea
de a reclama dobanzi legale cand
plata se face cu intarziere. In plus, o noua
Directiva este in curs de aprobare, prin care
termenele de plata in domeniul sanatatii vor
trebui reduse la maximum 60 de zile, incepand
cu 2013. Statele membre au inceput
sa faca demersuri pentru implementarea
acestei noi directive. Termenele de plata catre
farmacii, in statele membre, nu depasesc 90
de zile. Romania s-a angajat fata de FMI sa
elimine tot stocul de arierate pana la finele
lunii aprilie 2011.

Introducerea penalitatilor este o obligatie
a statelor, trasata de Comisia Europeana,
prin Directiva 2000/ 35/ CE.
O schimbare decisiva in directia unei
culturi a efectuarii prompte a platilor, incluzand
dispozitii care sa considere, in
toate situatiile, drept clauza sau practica
contractuala inechitabila, orice caz de excludere
a dreptului de a aplica dobanzi, este
necesara pentru a inversa aceasta tendinta
si a asigura consecinte ale intarzierilor in
efectuarea platilor care sa descurajeze intarzierea
efectuarii platilor de catre Casele de
Asigurari.

In legislatia nationala, Directiva 2000/
35/ CE este transpusa prin Ordonanta de
Urgenta nr. 119/ 2007 privind masurile
pentru combaterea intarzierii executarii
obligatiilor de plata, rezultate din contracte
comerciale, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 118/ 2008.

Cu toate acestea, Contractul cadru si
normele de aplicare, fac imposibila aplicarea
penalitatilor prevazute de lege,
intrucat actiunile de revendicare in justitie
a drepturilor de catre farmacii, practic, sunt
sanctionate prin suspendarea contractului,
pana la solutionare.

In consecinta este necesara eliminarea
din Contractul cadru si Norme a tuturor
prevederilor ce impiedica sanctionarea neprimirii
si neplatii facturilor de catre CJAS.
In aceste conditii, s-a ajuns la necesitatea
reformarii Directivei 2000/ 35/ CE,
proces care vizeaza ameliorarea eficacitatii si eficientei cailor de recurs in caz de intarziere
a efectuarii platilor prin introducerea
unei dispozitii, acordand dreptul de a recupera
costurile administrative si de a obtine o
compensatie pentru costurile interne legate
de intarzierea efectuarii platilor.

In cazul administratiilor publice, propunerea
de reformare vizeaza scurtarea
termenelor de plata ale acestor administratii
catre intreprinderi la maxim 30 zile prin armonizarea
acestora si intarirea masurilor de
descurajare a platilor cu intarziere, prin intermediul
unei amenzi forfetare cu incepere
din prima zi de depasire a termenului de
plata, amenda ce se ridica la 5% din suma
facturata, plus dobanda pentru intarzierea
efectuarii platilor si compensatia pentru costurile
de recuperare.

In cazul institutiilor din domeniul
sanatatii, termenul poate fi de maxim 60 zile datorita caracterului exceptional al serviciilor
de sanatate.

Directiva va trebui transpusa in legisla tia
statelor membre, pana in anul 2013.
Propunerea de Directiva a fost aprobata de
Parlamentul European. Comisia Europeana
a fost de acord cu modificarile aprobate de
Parlamentul European, iar acum se asteapta
decizia formala a Consiliului.

Leave a reply