Asa cum am aratat intr-un articol anterior, hipertensiunea arteriala (HTA)
reprezinta un factor de risc major pentru diverse afectiuni cardiovasculare, cele
mai multe avand o gravitate deosebita atat in ceea ce priveste consecintele in plan
individual, cat si la nivel de societate. Prevalenta hipertensiunii arteriale, ca factor
de risc pentru bolile cardio-vasculare in Romania, este de aproximativ 36,6%
(studiul SEPHAR), dar cu mari diferente intre regiunile tarii.

Mai multe studii observationale
au aratat ca aportul de vitamina
C sau nivelul plasmatic
al acesteia sunt invers asociate
cu nivelul tensiunii. Studiile
de interventie la care s-a administrat vitamina C
au dat rezultate mixte, cele mai multe confirmand
totusi ca un aport zilnic de 500 – 1.000 mg are
efect hipotensor. Pentru a emite insa asertiuni clare
in ceea ce priveste actiunea vitaminei pe tensiunea
arteriala sunt necesare studii pe termen lung si
efectuate pe un mare numar de subiecti. Exista si
cateva studii care arata ca un consum regulat de alimente
bogate in flavonoizi (vin, ceai, cacao) poate
reduce tensiune arteriala. O explicatie a efectelor
vitaminei C si ale flavonoizilor poate fi data de
ameliorarea vasodilatatiei induse de oxidul nitric,
care relaxeaza si „deschide”vasele.

Legat de dieta (ca si de regimul de activitate
fizica), trebuie subliniat faptul ca pierderea
kilogramelor in plus determina o reducere
semnificativa a tensiunii arteriale la supraponderali
si obezi. Sunt utile chiar si reducerile mici, deoarece
s-a dovedit ca o pierdere de 4 – 5 kilograme
poate interveni in mod favorabil, in controlul
tensional. Un indice de masa corporala normal,
cuprins intre limitele 18.5 – 24.9 kg/m2, este un
aliat valoros in lupta cu HTA. Un indice de peste
25, ca si o crestere a adipozitatii abdominale
(circumferinta abdominala maxima mai mare de
100 cm la barbat si de 90, la femeie, in America
de Nord, respectiv de 90 cm la barbat si de 84
cm, la femeie, in Europa) sunt factori de risc pentru
HTA, Conform National Heart, Lung, and
Blood Institute, supraponderalii si obezii trebuie
sa aiba in obiectiv reducerea cu 10% a greutatii
corporale pe un interval de timp de aproximativ
6 luni. O pieredere de 10 kg conduce, in general,
la o reducere a TAS cu 5 – 20 mmHg.

Intr-unul din studiile recente amintite la inceputul
acestui articol (efectuat pe 83.882 femei
cu varste de 27 – 44 ani, incluse in Nurses’ Health
Study II) cel mai puternic predictor pentru tensiunea
arteriala s-a dovedit a fi exact indicele de
masa corporala, la un IMC mai mare sau egal cu
25 existand un risc ajustat de 40%, in comparatie
cu riscul asociat cu un IMC mai mic de 25.

Regimul de activitate fizica: alaturi de dieta,
exercitiile fizice aerobice regulate au diminuat
TA de repaos la persoanele cu TA normala sau
ridicata. O analiza a mai multor studii controlate
a aratat ca exercitiile reduc chiar in mod semnificativ
TA (in medie, cu 3.8 mmHg TAS si cu
2.6 mmHg TAD). Reducerea tensionala nu a depins
de eventuala scadere in greutate a subiectilor
sau de frecventa, intensitatea si tipul de exercitiu
practicat. O alta analiza a indicat ca exercitiile de
rezistenta progresive au diminuat atat TAS, cat si
TAD de repaos cu aproximativ 3 mmHg. Mecanismele
de reducere tensionala prin intermediul
activitatii fizice nu sunt inca pe deplin elucidate,
dar se sugereaza ca ar interveni: scaderea
rezistentei periferice vasculare, efectele pe sistemul
nervos si renal, reducerea greutatii corporale.

Scaderile tensionale rezultate din activitatea
fizica de rutina sunt ceva mai pronuntate la
obezi si supraponde rali, fata de normoponderali.
In ultima instanta, ar trebui sa se aiba in vedere
efectuarea de activi tate fizica moderat – intensa
pe o perioada de cel putin 30 de minute zilnic.

Activitatea fizica regulata este benefica nu numai
pe tensiunea arteriala, ea fiind utila in profilaxia
si tratamentul multor boli cronice, de aceea
reprezinta un component esential al stilului de
viata sanatos. Este de subliniat ca in acest termen,
activitate fizica, se includ activitati din cele mai
diverse, de la mersul pe jos (cu o viteza medie -ridicata), pana la practicarea regulata a unui sport
sau frecventarea cotidiana a unei sali de fitness.
Fumatul si stressul: renuntarea la fumat si
controlul stresului au o importanta indiscutabila
in reducerile tensionale. Fumatul creste riscul de
boala cardiaca si de stroke la indivizii cu hipertensiune.
Fumatul determina lezarea endoteliului
vascular, deci stoparea va scadea in mod inerent
riscul cardio-vascular (si nu numai).

Desi studii sistematice nu exista pana in
prezent, o constatare de bun simt este aceea ca un
control perfectionat al stresului (in masura in care
acesta este o componenta de baza a vietii omu lui
modern si nu poate fi inlaturat), cu ajutorul diverselor
tehnici de relaxare si meditatie va avea
efecte pozitive in controlul tensiunii arteriale.
Toate elementele de interventie discutate
– reducerea aportului dietetic de sodiu, adoptarea
unei diete DASH, moderarea consumului
de alcool, exercitiile fizice, scaderea in greutate,
renuntarea la fumat- pot ajuta controlul
tensiunii arteriale si reduce riscul de boala cardio-
vasculara. Ele pot fi suficiente in prevenirea
si tratamentul HTA sau pot ameliora eficacitatea
actiunii tratamentului medicamentos
antihipertensiv la indivizii care au nevoie de
medicatie. Modificarile dietetice si de stil de viata
trebuie discutate cu medicul curant, care poate
pune la punct un plan personalizat de prevenire
si tratament al hipertensiunii. Se poate observa
ca modificari rezonabile de dieta si stil de viata
pot avea consecinte incalculabile, dar intotdeauna
pozitive, asupra sanatatii publice dintr-o tara.

Intr-un articol din luna august din Heartwire
se arata clar ca HTA si complicatiile acesteia au
consecinte uriase asupra sanatatii publice dintr-o
tara. Indivizii si societatea au, insa, putrerea si
res ponsabilitatea, prin modificari de dieta si stil
de viata, sa previna intr-o mare masura dezvoltarea
unui fenomen cu consecinte dezastruoase.
Sanatatea este, de fapt, o datorie, o responsabilitate
comuna a individului si a comunitatii,
de aceea, politicile de sanatate publica si de
interventie medicala clinica trebuie sa actioneze
impreuna in scopul punerii la punct a unor metode
eficiente de profilaxie a HTA.

Leave a reply