Asa cum am aratat intr-un articol anterior, hipertensiunea arteriala (HTA)
reprezinta un factor de risc major pentru diverse afectiuni cardio-vasculare, cele
mai multe avand o gravitate deosebita atat in ceea ce priveste consecintele in plan
individual, cat si la nivel de societate.

Prevalenta hipertensiunii arteriale, ca
factor de risc pentru bolile cardio-vasculare
in Romania, este de aproximativ
36,6% (studiul SEPHAR), dar cu
mari diferente intre regiunile tarii.
In acest context, este interesant de mentionat ca
doua studii noi efectuate la Harvard University au
fost publicate in luna iulie 2009, in Journal of the
American Medical Association, ambele aratand ca
anumite elemente simple de stil de viata sanatos
(dieta prudenta, un program regulat de exercitii
fizice, pastrarea unei greutati normale) pot scadea
simtitor riscul pe termen lung de a dezvolta
insuficienta cardiaca si hipertensiune arteriala.
Tensiunea arteriala prezinta, asa dupa cum se
stie, valori sistolice si diastolice care variaza in mod
fiziologic in decursul zilei sub actiunea unor factori
cum ar fi: temperatura corporala, dieta, activitatea
fizica, starile emotionale. Şi diferite substante, medicamentoase
sau de alta natura, pot influenta valoarea
TA.

Cuantificarea tensiuni arteriale normale se
refera atat la valoarea tensiuni sistolice – TAS (care
trebuie sa fie mai mica decat 120 mmHg), cat si
la cea a tensiunii diastolice- TAD (mai mica decat
80 mmHg). Termenul de hipotensiune se refera la
tensiunea mica (cu sistolica sub 90 mmHg si diastolica
sub 6 mmHg). Hi pertensiunea arteriala se
caracterizeaza printr-o sistolica mai mare sau egala
cu 140 mmHg si o diastolica mai mare sau egala
cu 90 mmHg. Pre-hipertensiunea (tensiunea „de
granita”) este definita de valori ale sistolicei de 120
– 139 mmHg si de valori ale diastolicei de 80 –
89 mmHg. Atat pre-hipertensiunea, cat si hipertensiunea
reprezinta factori de risc pentru boala
coronariana, stroke si afectarea renala.
Cauzele cresterii patologie a tensiunii arteriale
sunt multiple (si deci cu atat mai greu de combatut),
o contributie majora avand-o, ca si in cazul
altor afectiuni, influentele mediului de viata si cele
ale ereditatii. Pacientii cu HTA prezinta in marea
lor majoritate o scadere a elasticitatii vaselor si o
crestere a rezistentei periferice vasculare.
Prevalenta pre-hipertensiunii si a hipertensiunii
arteriale in tarile dezvoltate si emergente
este enorma. Se apreciaza ca aproximativ o treime
din populatia SUA (72 de milioane de oameni)
are hipertensiune. Din pacate, simpla cresterii de
tensiune poate fi asimptomatica, deci poate scapa
nediagnosticata. De aici si necesitatea monitorizarii,
in asa fel incat hipertensiunea sa poata fi
diagnosticata si tratata inainte de a produce leziuni
organice.

Industria farmaceutica moderna are la
dispozitie foarte multe medicamente pentru tratamentul
hipertensiunii si a pre-hipertensiunii, dar
asa cum am indicat in inceputul acestui articol,
cele doua fenomene pot, ades, sa fie controlate si
prin modificari de dieta si stil de viata, astfel prevenind
sau amanandu-se necesitatea utilizarii de
substante medicamentoase. Nu este mai putin
adevarat si faptul ca o modificare de stil de viata
este lipsita de efecte adverse sau colaterale si ca
nu ridica nici problemele unor cheltuieli suplimentare
deloc neglijabile pentru individ si societate.
Putem imparti modificarile stilului de viata
in 4 mari categorii: modificari de dieta, regim
de activitate fizica, renuntarea la fumat, reducerea
stresului.

Dieta: tensiunea arteriala beneficiaza in mod
esential in urma modificarilor de dieta. Nume roase
studii controlate randomizate efectuate pe parcursul
ultimelor decenii au aratat ca reducerea aportului
alimentar de sodiu si sare scade ten siunea.
De exemplu, o reducere modesta (pana la 800
mg/zi de sodiu sau 4.6 g/zi de sare) la indivizii cu
tensiune marita poate diminua TAS cu aproximativ
5 mmHg si TAD, cu aproximativ 2.7 mmHg.
O dieta hiposodata a redus TA si la subiectii normotensivi
(se reduce TAS cu 2 mmHg si TAD
cu 1 mmHg). Insa media consumului de sare pe
cap de locuitor este cu mult mai mare de 4,6 g.
Se apreciaza ca in SUA consumul de sare pe cap
de locuitor este de circa 10g/zi, din care 75%
provine din mancarea procesata si numai 5%
din sarea adaugata „dupa gust”, la masa. Eliminarea
mancarii procesate cu continut mare de sare
din dieta a redus in mod esential aportul de sare
si a ajutat eficient la controlul tensiunii arteriale.
Recomandarile actuale ale USDA (United States
Department of Agriculture) arata ca un adult
sanatos ar trebuie sa manance aproximativ 2,3
mg de Na/zi (5,8 g sare – aproximativ
o lingurita). Indivizii mai sensibili
la efectele sodiu lui asupra tensiunii
arteriale (cei cu HTA diagnosticata,
cei cu varste de peste 50 de ani si persoanele
cu ascendenta africana) ar trebui
sa ingere mai putin de 1,5 mg de sodiu
(3,8 g sare)/ zi. Un studiu publicat in luna iulie
in revista „Hypertension” confirma, odata in plus,
efectele reducerii consumului de sare pe trei grupuri
etnice diferite: albi, asiatici si afro-americani.
In toate trei grupurile, reducerea modesta a sarii a
coborat semnificativ tensiunea si nivelurile albuminei
urinare, putand ameliora complianta arterelor
mari.

O maniera rezonabila de a avea o dieta eficienta
in profilaxia HTA este adoptarea unei diete DASH
(Dietary Approaches to Stop Hypertension), care
si-a dovedit utilitatea in reducerea tensiunii arteriale
atat la hipertensivi, cat si la normotensivi. Accentul
se pune pe consumul de legume si fructe
(nu este o noutate ca acestea sunt bogate in potasiu
si foarte sarace in sodiu), cereale integrale,
carne de pasare si peste, nuci si alune si de lactate
ecremate. Este deci o dieta bogata in potasiu si calciu,
moderat hiperproteica si saraca in lipi de, mai
ales din categoria celor aterogene (saturate si colesterol).
Intr-o etapa preliminara a evaluarii dietelor
DASH, nivelul de sodiu a fost mentinut constant
pe parcursul intregului studiu, pentru a se putea
evalua actiunea celorlalti nutrienti. Cel mai recent
studiu a comparat efectele dietei de zi cu zi a unui
individ dintr-o tara dezvoltata, cu efectele dietei
DASH, la trei valori ale aportului de sare. Cele
trei niveluri de aport sodat au fost: nivelul redus
(2,9 g/zi), nivelul mediu
(5,8 g/zi) si
nivelul ridicat
– cel mai
raspandit dealtfel in lumea
contemporana (8,7 g/zi). La fiecare din aceste trei
niveluri, indivizii care au respectat dieta DASH au
avut o TAS si o TAD mai mici decat indivizii care
au mancat o dieta obisnuita. Reducerile tensionale
au fost vizibile atat la normo- cat si la hipertensivi.
Asocierea dietei DASH cu reducerea aportului
de sare a fost aditiva din punct de vedere al
consecintelor, obtinandu-se un efect mai mare pe
tensiunea arteriala decat in cazul adoptarii celor
doua masuri in mod separat.

Exista si alte masuri dietetice care pot avea o
contributie importanta in profilaxia hipertensiunii
arteriale. De exemplu, consumul exagerat de alcool
se asociaza cu HTA. Mai mult de doua portii de
bauturi alcoolice zilnice determina cresterea tensiunii arteriale intr-o maniera lineara doza-efect.
In consecinta, consumatorii excesivi de alcool vor
obtine o reducere (doza-efect) proportionala a tensiunii
arteriale sistolice/diastolice daca vor ingera
mai putine bauturi. Consumul moderat de alcool
(2 portii/zi la barbat si 1 portie/zi la femei) nu
creste semnificativ tensiunea putand chiar sa scada
tensiunea la femei, in comparatie cu situatia in
care nu se consuma deloc alcool. Mai mult, consumul
moderat de alcool s-a asociat in multe studii
cu reducrerea riscului de boala coronariana, de
AVC ischemic si cu o reducere a mortalitatii indiferent
de cauza (element explicativ al „paradoxul
francez” si al efectelor pozitive ale dietei mediteraneene).
Totusi cresterea aportului zilnic de alcool
dincolo de aceste limite creste riscul de HTA,
de cancer cu diferite localizari si amplifica mortalitatea
indiferent de cauza. Deci limitarea consumului
de alcool poate fi o solutie in controlul
tensiunii arteriale.

Şi cofeina poate afecta tensiunea arteriala. Se
stie ca aceasta creste acut TA, dar se cunosc relativ
putine despre efectele consumului sau zilnic prin
intermediul cafelei Studiile randomizate referitoare
la efectele cofeinei/cafelei au dat rezultate extrem
de contradictorii. O analiza a mai multor studii de
acest tip a observat ca un consum regulat de cofeina
(sub forma de tablete) s-a asociat cu o crestere de
aproximativ 4,2 mmHg a TAS si de 2,4 mmHg a
TAD. Acest lucru insa nu s-a intamplat daca aceeasi
cantitate de cofeina a venit din cafea, probabil din
cauza altor componente ale bauturii care au contrabalansat
actiunea hipertensiva a cofeinei.

Leave a reply