În contextul Săptămânii Europene a Imunizării, Acțiunea HPV România salută, în mod public, eforturile întreprinse de Guvernul României în vederea optimizării accesului la vaccinarea anti-HPV. Alături de programe populaționale de screening, vaccinarea rămâne una dintre cele mai puternice măsuri de prevenție primară pentru un control eficace al cancerului de col uterin și al celorlalte cancere cauzate de infecția cu HPV.[1]

Prin implementarea unui sistem de compensare cu acces gratuit pentru fetele și băieții cu vârste între 11 și 19 ani neîmpliniți și compensarea de 50% a costului vaccinului pentru femeile cu vârsta între 19 –45 ani împliniți, sunt create astfel premisele evoluției către derularea vaccinării la scară largă și, în consecință, către reducerea incidenței și a mortalității prin cancer de col uterin, obiective dezirabile și absolut necesare pentru țara noastră.

 ” Vaccinarea anti-HPV este metoda de prevenție cu eficacitate maximă asupra indicatorilor de incidență a cancerului de col uterin. Iar pentru a gestiona eficient implementarea vaccinării, monitorizarea este esențială – fără o bună monitorizare, nu putem evalua impactul. Totodată, în vederea creșterii adresabilității la vaccinare, e important sa ne uităm la educație: educația pentru sănătate a populației trebuie integrată în contextul larg al educației generale, deoarece nu putem avea o populație cu un nivel înalt de educație sanitară și un nivel scăzut de educație generală. Colaborarea cu sistemul de educație este esențială pentru a cultiva comportamente sănătoase și pentru a sprijini populația să facă alegeri informate. Mesajele de sănătate trebuie adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărei categorii de populație, iar în privința vaccinării, trebuie să ne concentram pe construirea încrederii, nu doar să combatem curentele anti-vacciniste.”, afirmă Dr. Carmen Ungurean, Director secție boli netransmisibile, Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cum arată o posibilă evoluție a ratelor de vaccinare anti-HPV în următorii ani? Perspective optimiste pentru România

Proiecțiile bazate pe informațiile disponibile privind acoperirea vaccinală anti-HPV din perioada 2020-2023 sugerează că România are un potențial semnificativ de a îndeplini țintele de vaccinare prevăzute în Planul Național de Combatere a Cancerului. Cu un ritm de creștere a ratei de vaccinare similar cu cel observat în primii ani de implementare, este posibil să atingem un nivel de 30% până în 2025 și 40% până în 2030.

Valorificarea informațiilor privind acoperirea vaccinală anti-HPV realizată pe parcursul celor 4 ani de interventie, 2020-2023,  pentru generarea de proiecții statistice care să arate care ar fi evoluția de așteptat în România în anii viitori reprezintă un demers necesar în contextul în care România  și-a asumat ținte intermediare de vaccinare anti-HPV în vederea eliminării cancerului de col uterin, prin Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, respectiv 30% în 2025 și 40% în 2030.

Astfel, estimările disponibile arată că România are potențialul de a-și atinge la timp țintele de vaccinare anti-HPV din Planul Național de Combatere a Cancerului, dacă se menține un ritm de creștere a ratei de vaccinare cel puțin similar cu cel înregistrat în primii ani de intervenție.  Graficul de mai jos prezintă evoluția potențială a ratei de acoperire vaccinală în scenariul în care ratele observate în anii 2020, 2021 și 2022 ar fi fost de 6%, 12% si respectiv 20%.

O extrapolare dincolo de anul 2022 a acestei evoluții, bazată pe un model linear de creștere, arată că un nivel de acoperire vaccinală de 40% s-ar putea atinge în 2027, unul de 70% în 2035 și de 90% în 2040. Aceasta ar presupune menținerea unei creșteri de la an la an a ratei de acoperire estimată la + 4.6%.

„Este încurajator că, acum, în timpul Săptămânii Europene a Imunizării 2024, să observăm o disponibilitate largă a vaccinului HPV, atât la nivel național, cât și internațional. Reflectând la campania de vaccinare din România, care s-a aflat la  un nou început în 2020, este clar că ne-am confruntat cu ani pierduți. Din 2008 până în 2020, am pierdut 12 ani prețioși și, implicit, viețile a aproximativ 1500-1700 de femei anual. Acum, odată cu introducerea noului mecanism de compensare, avem ocazia să vedem prescrise între 10.000 și 12.000 de doze de vaccin HPV lunar, o cifră impresionantă care nu părea tangibilă atât de repede. Extinderea eligibilității vaccinării și posibilitatea recuperării schemelor de vaccinare ne oferă șansa să facem progrese semnificative și să favorizăm o decizie mai simplă și mai informată în ceea ce privește vaccinarea minorilor.” – declară Dr. Gindrovel Dumitra.

 Povara și incidența cancerului de col uterin în contextul progresului economic

Chiar dacă România a înregistrat o creștere economică impresionantă în ultimele decenii, incidența cancerului de col uterin se aliniază cu cea din țări cu niveluri economice considerabil mai scăzute, cum ar fi Venezuela, Peru, Congo sau Myanmar.  Din perspectiva mortalității, situația femeilor din România este chiar mai defavorabilă decât în cazul incidenței- cancerul cervical constituie a patra cea mai frecventă cauză oncologică de deces pentru femeile românce.[2]

Contribuția disproporționată a României la incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin în UE: circa 12% din femeile nou diagnosticate cu cancer de col uterin  (peste 1:8 cazuri) și 13% din decesele (aproape 1:8 cazuri) survenite în toate cele 27 de State Membre UE provin din România. Cu 3,368 de cazuri noi înregistrate la nivelul anului 2022 și 1793 de decese,[3] România înregistrează cele mai ridicate rate de incidenţă și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, ce sunt de 2,7 si, respectiv, 3,2 ori mai mari decât media europeana.[4] ,[5]

Măsuri și intervenții cu impact dovedit pentru creșterea ratelor de vaccinare

Având cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea anti-HPV din Uniunea Europeană, România are nevoie doar de intervenții strategice punctuale care să adreseze barierele existente. Provocările cronice ce stau în fața unui control substanțial mai eficace al malignităților pentru care există soluții de sănătate publică, așa cum este cazul cancerului de col uterin, necesită a fi abordate cu prioritate pentru a maximiza salvarea unui număr cât mai mare de vieți într-un interval de timp cât mai scurt.

Printre măsurile care au demonstrat un impact semnificativ în creșterea ratelor de vaccinare se numără:

  • Campanii de conștientizare și educație: Sensibilizarea publicului larg și a grupurilor țintă despre beneficiile vaccinării anti-HPV și rolul acesteia în prevenirea cancerului de col uterin și a altor cancere cauzate de infecția cu HPV.
  • Traininguri adresate personalului implicat în vaccinare: Programe de formare care să îmbunătățească abilitățile personalului de sănătate în recomandarea vaccinului și gestionarea ezitării la vaccinare. Studii recente relevă că recomandarea medicului este principalul factor care determină părinții să își vaccineze copiii, chiar și în cazul unei inițiale ezitări pentru vaccinare.[6]
  • Colaborarea multi-sectorială: Îmbunătățirea colaborării între diferite sectoare – sănătate, educație, societate civilă și mass-media-  pentru a maximiza resursele și a difuza eficient informațiile despre vaccinare.
  • Sisteme de monitorizare îmbunătățite: Implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare și call/recall (mesaje pentru chemarea la vaccinare) care să permită urmărirea progreselor și intervenția rapidă acolo unde acoperirea vaccinală este sub așteptări.
  • Strategii privind infrastructura: În situația capacității limitate a infrastructurii existente, așa cum este și cazul României, se poate lua în considerare extinderea punctelor de vaccinare prin includerea farmaciilor, organizarea unor centre de vaccinare independente sau în cadrul spitalelor și instituirea unităților mobile de vaccinare pentru comunitățile defavorizate. Datele relevate de o cercetare recentă arată un nivel crescut de acceptare din partea farmaciștilor raportat la asumarea serviciului de vaccinare (86%).[7]

Analiza datelor de incidență și mortalitate asociate cancerului de col uterin în România subliniază urgența dezvoltării unei strategii eficiente de prevenție și control. Prin implementarea măsurilor care sprijină vaccinarea anti-HPV, coroborat cu derularea unui program de screening populațional, România are șansa să reducă semnificativ impactul acestei boli. Vaccinarea nu doar că salvează vieți, dar este și o măsură cost-eficientă, amplificând beneficiile economice și de sănătate publică. Acum este momentul pentru România să își asume un rol de lider regional în lupta împotriva cancerelor prevenibile prin vaccinare, realizând progrese importante în alinierea la obiectivele europene și globale de eliminare a cancerelor cauzate de infecția cu HPV.

 Despre Acțiunea HPV România:

 Acțiunea HPV România, proiect pilot al European Cancer Organization, sprijină organizațiile și instituțiile naționale să se mobilizeze și să colaboreze pentru a implementa politici menite să crească rata vaccinării împotriva HPV, screeningul și acoperirea informațională. O gamă largă de organizații s-au unit în cadrul acestei noi campanii (https://www.europeancancer.org/hpv/impact/hpv-romania). Aceștia au convenit asupra unei acțiuni derulate pe trei fronturi:

  • Vaccinarea de rutină împotriva HPV, neutră din punct de vedere al sexului, pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, cu o rată de absorbție de 90% până în 2030.
  • Un program național de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații, bazat pe testarea HPV și care să includă autoeșantionarea ca opțiune pentru grupurile greu accesibile și pentru alte grupuri, cu 70% dintre femei testate până la vârsta de 35 de ani și din nou până la 45 de ani, care să fie realizat până în 2030.
  • Campanie susținută de educație publică care să promoveze conștientizarea, vaccinarea și depistarea HPV.

Informații de background:

Efort global susținut pentru eliminarea cancerului de col uterin și a altor cancere cauzate de infecția cu HPV

Povara considerabilă asociată malignităților cauzate de infecția cu HPV a relevat nevoia dezvoltării unor măsuri de politică publică și a unor strategii sustenabile și coerente de prevenție a infecției cu HPV care să contribuie la un control substanțial mai eficace al cancerelor pentru care există soluții de sănătate publică.

Obiectivul de eliminare a cancerului de col uterin a fost stabilit și considerat fezabil prin dialogul deschis între autorități, cercetători, lideri științifici, societatea civilă și profesioniști din domeniul sănătății, primul document rezultat în baza acestei colaborări multisectoriale fiind Strategia Globală pentru Eliminarea Cancerului de Col Uterin  lansată în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, printr-o rezoluție adoptată de 194 de țări.

 Strategia OMS are ca obiectiv ca până în anul 2030 incidența cancerului de col uterin să scadă și să se mențină sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei. Atingerea acestui obiectiv este posibilă dacă sunt îndeplinite 3 ținte esențiale: 90% din fetițe să fie vaccinate împotriva virusului papilloma uman (HPV) până la împlinirea vârstei de 15 ani,  70% din femeile adulte să beneficieze de servicii de screening cu un test performant de două ori în intervalul de vârstă 35-45 ani și 90%  din femeile depistate cu un test pozitiv să aibă  acces la tratamentul eficace al leziunilor precanceroase și al celor maligne.[8],[9] 

Adiacent Strategiei Globale pentru Eliminarea Cancerului, Comisia Europeană a lansat în februarie 2021 Planul European de Combatere a Cancerului care prevede eliminarea cancerului de col uterin, dar și a altor cancere cauzate de infecția cu HPV, prin vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90 % din populația țintă de fete din UE și creșterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieților până în 2030.[10]

La rândul său, Parlamentul European a adoptat în, 2022, un Raport elaborat de Comisia specială pentru combaterea cancerului (BECA)[11] care semnalează discrepanțe majore între țările UE în ceea ce privește gradul de acoperire vaccinală și arată necesitatea implementării unor programe de vaccinare împotriva HPV cu finanțare publică, atât la fete cât și la băieți, pentru a permite eliminarea tuturor cancerelor legate de HPV.

În contextul eforturilor comune derulate la nivelul Uniunii Europene de a consolida măsurile de prevenție a cancerelor prevenibile prin vaccinare, Comisia Europeană a anunțat la începutul acestui an (2024) lansarea „Acțiunii Comune privind Cancerele Prevenibile prin Vaccinare”, sub umbrela programului EU4Health, prin care va aloca finanțări totale în valoare de 20 de milioane de euro. [12] Programul va putea fi accesat începând cu luna iulie anului curent și vizează susținerea financiară a inițiativelor care să contribuie la creșterea ratelor de vaccinare împotriva HPV, consolidarea sistemelor de monitorizare a vaccinării și implementarea registrelor de cancer și screening.

Cea mai recentă inițiativă lansată la nivelul Uniunii Europene pentru susținerea statelor membre în vederea îmbunătățirii controlului cancerelor prevenibile prin vaccinare este reprezentată de recomandările Consiliului European – lansate în ianuarie 2024. Având în vedere discrepanțele dintre statele membre în ceea ce privește acoperirea vaccinală împotriva infecțiilor cu HPV, multe state având rate de vaccinare cu mult sub 50 % împotriva HPV în cazul fetelor și ținând cont că există lacune semnificative în raportarea ratelor de vaccinare împotriva HPV, Comisia Europeană a prezentat, la 31 ianuarie 2024, o serie de recomandări având rolul de a sprijini statele membre în eforturile lor de prevenire a cancerelor asociate infecției cu HPV, prin creșterea ratelor de vaccinare împotriva HPV:

  • Asigurarea gratuită / rambursarea integrală a vaccinării anti-HPV pentru grupele populaționale pentru care este recomandată vaccinarea;
  • Asigurarea unui acces facil la vaccinare;
  • Integrarea imunizării în strategiile de control pentru cancer în cadrul Planurilor Naționale de Combatere a Cancerului;
  • Consolidarea eforturilor de comunicare către publicul larg;
  • Îmbunătățirea monitorizării și raportării cu privire la acoperirea vaccinală, pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesară abordarea lacunelor; astfel se solicită statelor membre armonizarea datelor, interoperabilitatea și dezvoltarea sporită a sistemelor naționale de date privind imunizarea.
  • Stabilirea unui obiectiv concret pentru vaccinarea împotriva HPV a băieților;
  • Instituirea unor registre electronice de vaccinare robuste;
  • Schimbul de bune practici cu alte state membre pentru a îmbunătăți eforturile naționale.

Recomandările Comisiei adresează importanța unor sisteme robuste de monitorizare a derulării programelor de vaccinare, ca instrument esențial în vederea asigurării trasabilității progresului către atingerea obiectivelor prevăzute în Planul Național pentru Combaterea Cancerului și Planul European de Combatere a Cancerului. În acest sens, recomandările vizează un rol extins al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în monitorizarea regulată a vaccinării împotriva HPV la nivelul UE. Astfel, până la sfârșitul anului 2024, Comisia intenționează să solicite ECDC să afișeze datele naționale disponibile privind ratele de acoperire vaccinală împotriva HPV în statele membre ale UE într-un dashboard dedicat, împreună cu metodologiile naționale de monitorizare și obiectivele și țintele care trebuie îndeplinite.

Impactul programelor naționale de vaccinare anti-HPV:

Țările dezvoltate care au implementat de peste 10 ani vaccinarea anti-HPV a cohortelor primare au început deja să culeagă roadele imunizării la grupele de vârsta tinere protejate împotriva patologiilor oncogene și non-oncogene asociate infecției cu HPV.

Până nu de mult, evidențele disponibile susțineau ca fetele si femeile tinere vaccinate înainte de începerea vieții sexuale beneficiază de un grad de protecție directă de aproape 100% împotriva infecției cu HPV, a leziunilor precursoare ale cancerului cervical și a leziunilor maligne asociate tipurilor HPV din vaccin. S-a observat o reducere considerabilă a incidenței infecțiilor cu tulpinile hrHPV incluse în vaccinuri.[13]

Astfel, un studiu realizat în 2020, în Suedia, a relevat că riscul de a dezvolta un cancer cervical invaziv a fost mai mic cu 53% atunci când vaccinarea împotriva HPV a fost efectuată între vârstele 17 și 30 de ani și mai mic cu 88% dacă vaccinarea împotriva HPV a fost începută înainte de vârsta de 17 ani.[14] Studiul suedez arată pentru prima dată că vaccinarea anti-HPV este direct asociată cu un risc semnificativ redus de apariție a cancerului cervical invaziv, mai ales atunci când vaccinul este administrat adolescenților și adulților tineri.

Totodată, un studiu populațional recent realizat pe baza Registrului de Cancer Finlandez aduce dovezi suplimentare conform cărora vaccinarea anti-HPV efectiv previne cancerul de col uterin. În cohorta fetelor vaccinate nu a aparut niciun caz de carcinom invaziv la 10 ani de la vaccinare, în timp ce în cohorta celor nevaccinate s-au înregistrat incidențe de 6,4/100.000 femei pentru carcinoame cervicale (95% IC: 3,2-13), de 0,8 /100.000 pentru carcinoamele vulvare (95% IC: 0,1-5.7) și de 0,8/100.000 pentru carcinoamele orofaringiene (95% IC: 0,1-5.7).[15] Rezultatele se bazează pe comparația dintre fete vaccinate împotriva HPV în studii clinice anterioare (doua studii clinice de faza III derulate între 2002-2005), fete vaccinate anti Hep B, dar nu și anti-HPV intr-un studiu clinic de fază IV derulat între 2007-2008 și o cohortă pasivă de comparație de tinere femei nevaccinate.

De asemenea, un studiu la scară largă derulat în Scoția a arătat că, prin comparație cu femeile nevacinate născute în 1988, femeile vaccinate născute în 1995 și 1996 au un risc cu 90% mai mic de a dezvolta leziuni precanceroase cu risc crescut și neoplazie intraepitelială cervicală  – grad 3 sau carcinom invaziv și un risc cu 80% mai mic de a dezvolta CIN 1.[16]

O eficacitate de 100% (95% IC: 94,7-100) la 12 ani de la vaccinare a fost demonstrată de un studiu derulat în țările nordice: niciun caz de displazie cervicală severă cauzată de tulpinile HPV 16 și 18 nu a fost identificat într-un eșantion larg de femei vaccinate.[17]  S-a evidentiat o tendinta de protectie continua pana la 14 ani post-vaccinare precum si un raspuns imun la anticorpi HPV6/11/16/18 sustinut la 14 ani de la vaccinare. S-a demonstrat si reducerea semnificativă a incidenței cazurilor de veruci genitale în urma vaccinării anti-HPV.[18]

Introducerea vaccinării anti-HPV cu nouă valențe în țările nordice (Danemarca, Suedia, Finlanda,  Norvegia) și Marea Britanie, fără un program complementar de screening de cancer de col uterin, reduce estimativ de circa 7 ori riscurile imbolnavire și de deces prin cancer de col pe toată durata vieții, față de o reducere estimativă de 2-4 ori a acestor riscuri pe toată durata vieții ce ar rezulta din rularea pentru decenii a unui program organizat de screening pentru cancerul cervical.[19]

Trei studii recente, derulate în Suedia, Danemarca și Școția, care au corelat date din registrele de cancer și registrele de vaccinare, au demonstrat eficacitate crescută în prevenția cancerului de col uterin prin vaccinarea anti-HPV[20]. De exemplu, în rândul fetelor din Scoția care au fost vaccinate între 12 și 13 ani, incidența cumulativă a cancerului de col uterin a fost zero, relevând astfel o eficacitate de 100% a vaccinării anti-HPV.[21]

Leave a reply