RAPISCAN

Indicatii terapeutice:

Acest medicament este numai pentru uz
diagnostic. Rapiscan este un coronaro dilatator
selectiv pentru utilizarea ca un agent de stres
farmacologic pentru vizualizarea miocardica
prin perfuzie radionuclidica (myocardial perfusion
imaging (MPI)) la pacienti adulti incapabili
sa suporte stresul unui exercitiu adecvat.
Pacientii trebuie sa evite consumul produselor
care contin metilxantina (de ex. cafeina)
sau teofilina cu cel putin 12 ore inainte
de administrarea Rapiscan-ului. Rapiscan are
potential pentru a cauza reactii adverse grave
si care pot pune viata in pericol. De aceea
Rapiscan trebuie folosit cu precautie si numai
in unitati medicale cu echipament de monitorizare
cardiaca si echipament de resuscitare.

Mecanismul de actiune:

Regadenoson este un agonist cu afinitate
scazuta pentru receptorul A2A
adenozina, cu afinitate mai joasa de cel putin
10 ori pentru receptorul A1 adenosineina
(Ki > 16.5 μM), si afinitate foarte joasa pentru
receptorii A2B si A3 ai adenozinei. Activarea
receptorului A2A adenozina produce vasodilatare
coronara si creste fluxul sanguin
coronar (CBF). |n ciuda afinitatii joase pentru
receptorul A2A adenozina, regadenoson are
potenta mare pentru cresterea conductantei
coronare pe inimi izolate de la sobolani si la
porcusorii de guinea cu valori EC50 de 6.4
nM si respectiv 6.7-18.6 nM. Regadenoson
prezinta selectivitate pentru
cresterea conductantei coronare (raspuns
mediat A2A) relativ la incetinirea conductiei
cardiace nodale AV (A1- raspuns mediat)
masurat prin timpul de conductie AV (inima
de sobolan) sau intervalul S-H (inima de
porcusor de guinea). Regadenoson creste
preferential fluxul sanguin in coronare raportat
la paturile vasculare arteriale periferice (antebrat,
creier, plaman) la cainii anesteziati.

Efecte farmacodinamice:

Fluxul sanguin coronar

Regadenoson cauzeaza o crestere rapi da a
CBF care este sustinuta pentru o durata scurta.
La pacientii care au suferit o cateterizare coronara,
s-a folosit ultrasonografia Doppler cu
unda pulsatorie pentru a masura viteza medie
a picului (APV) de CBF inainte si pana la 30
minute dupa administrarea Rapiscan (400 micrograme,
intravenos). Media APV a crescut
la mai mult de doua ori fata de linia de baza
i n 30 secunde si a descrescut la mai putin de
jumatate din efectul maximal la 10 minute.
Captarea miocardica a produsului radiofarmaceutic
este proportionala cu CBF. Deoarece
regadenoson creste fluxul sanguin in arterele
coronare normale cu putin sau fara
nicio crestere in arterele stenotice, regadenoson
cauzeaza o captare relativ scazuta a produsului
radiofarmaceutic in teritoriile vasculare
alimentate de arterele stenotice. Captarea
miocardica a produsului radiofarmaceutic,
dupa administrarea Rapiscan, este de aceea
mai mare in zonele perfuzate de artere relativ
normale fata de arterele stenozate.

Efecte hemodinamice

Majoritatea pacientilor experimenteaza o
crestere rapida a ratei inimii. Cea mai mare schimbare
fata de linia de baza (21 bpm) se produce
aproximativ 1 minut dupa administrarea Rapiscan.
Rata inimii revine la linia de baza i n 10 minute.
Schimbarile in presiunea sistoli ca a sangelui si
presiunea diastolica a sangelui au fost variabile,
cu cea mai mare schimbare i n pre siunea sistolica
a sangelui de -3 mm Hg si de -4 mm Hg i n
presiunea diastolica a sangelui la aproximativ 1
minut dupa administrarea Rapiscan.
O crestere a presiunii sanguine a fost observata
la unii pacienti (maxima presiunii sistolice
a sangelui de 240 mm Hg si maxima presiunii
diastolice a sangelui de 138 mm Hg).

Efecte respiratorii

Receptorii A2B si A3 ai adenozinei au fost implicati in patofiziologia bronhoconstrictiei
la indivizii susceptibli (adica la astmatici). In studiile
in vitro, regadenoson a prezentat afinitate de
legare scazuta pentru receptorii A2B si A3 ai adenozinei.
Incidenta bronhoconstrictiei (reducerea
FEV1 > 15% de la linia de baza) dupa administrarea
Rapiscan a fost evaluata in doua studii
clinice controlate, randomizate. |n primul studiu
in 49 pacienti cu COPD (boala cronica pulmonara
obstructiva) de la moderata la severa, rata
bronchoconstrictiei a fost 12% si 6% ca urmare
a dozelor de Rapiscan si placebo, respective
(p = 0.31). |n al doilea studiu pe 48 pacienti cu
astma de la mediu la moderat astma care au
prezentat anterior reactii bronhoconstrictive la
adenozina monofosfat, rata de bronhoconstrictie
a fost aceeasi (4%) ca urmare a ambelor doze de
Rapiscan si placebo. |n ambele studii, dispneea
a fost raportata ca reactie adversa ca urmare a
dozelor de Rapiscan (61% la pacientii cu COPD;
34% la pacientii cu astma) in timp ce nici unul
din subiecti nu a prezentat dispnee ca urmare a
dozelor de placebo.

Eficacitate clinica

Studiile clinice au demonstrat eficacitatea
si siguranta Rapiscan la pacientii carora li s-a
recomandat pentru stres farmacologic radionuclidic
MPI.