„Protocoalele monitorizeaza abuzurile in prescriptia medicala”

Interviu cu dr. Anci Ionescu, medic-sef al Casei Nationale de Asigurari Bucuresti

Interviu cu dr. Anci Ionescu, medic-sef al Casei
Nationale de Asigurari Bucuresti

Ce s-a urmarit prin elaborarea
protocoalelor terapeutice?

Protocoalele terapeutice sunt o practica in toate
sistemele de asigurari de sanatate si au ca principal
scop asigurarea unei conduite terapeutice care sa permita
obtinerea celui mai bun raspuns cost – eficienta.

Dar ajuta si la monitorizarea atenta a raspunsului terapeutic
pe baze stiintifice. De asemenea, trebuie sa
recunoastem ca in momentul in care aceste protocoale
vor fi perfect functionale, practica polipragmaziei
va putea fi si ea diminuata, facilitand astfel
accesul mai mare al pacientului la tratamentul medicamentos
la care are dreptul. Nu spun ca polipragmazia
va disparea cu desavarsire, ceea ce ne dorim
este sa avem o conduita unitara in folosirea unor medicamente
pentru anumite afectiuni.

Consider ca medicii de familie au fost receptivi la
toate schimbarile legislative, atat la cele cu implicatii
in modul de acordare al serviciilor medicale, dar si
la cele privind finantarea asistentei primare, fiind
intr-un fel, pionierii sistemului de asigurari sociale de
sanatate din Romania. De aceea i-as ruga sa ne stea
si acum alaturi, in incercarea de a implementa – cu
greutatile inevitabile, si cu unele inabilitati, protocoalele
terapeutice.

Protocoalele au fost gandite ca ca un ghid
terapeutic sau ca un instrument
de verificare si restrictionare?

Va raspund cu certitudine ca nu au fost gandite
ca un instrument de restrictionare al asiguratului la
o anume terapie. Dinpotriva, la baza lor a stat tocmai
dorinta de a informa pe deplin medicii despre
eficienta unei anumite terapii. Prin eliminarea perioadei
de tatonare a unor scheme terapeutice, se poate
reduce astfel timpul necesar pana la obtinerea efectului
terapeutic scontat, in boli pentru care deja exista o
experienta care poate fi pe deplin folosita. Nu ascund
insa faptul ca prin aceste protocoale se va ajunge la
un control mai bun al prescriptiei medicale, fara insa
a avea vreo legatura cu prescriptia propriuzisa, la care
se gandesc cei mai multi. De altfel, este o practica in
toata lumea, ca tot ce se deconteaza prin sistemul de
sanatate sa aiba protocol terapeutic.

Care sunt grupele de medicamente care nu
se pot prescrie fara aceste protocoale?

Protocoalele se refera la un numar de 334 DCI-uri,
dintr-un numar total de 1194 de DCI-uri cat cuprinde
acum noua lista de medicamete. Cea mai mare parte
a celor ce se prescriu numai cu protocol terapeutic
se afla pe lista C2 si sunt in numar de 163. Pe sublista
C1 exista 112 astfel de medicamente, 4 se regasesc
pe sublista A, 50 de produse sunt pe sublista B, iar
pe sublista C3 un numar de 5 DCI-uri. Si in orice caz,
aceste protocoale nu se refera la medicamente uzuale,
ci la cele care sunt incluse in programele in programele
nationale de sanatate. Medicamentele care au
indicatia de protocol nu sunt intotdeauna de prima linie,
iar protocolul explica cum se poate incepe cu o
anumita schema de tratament, dupa care sa se abordeze
eventual alte scheme terapeutice. De asemenea,
s-a simtit nevoia de a se uniformiza modul in care este
tratat un pacient, indiferent daca este tratat intr-o clinica
universitara, sau e tratat intr-un spital judetean.

Protocoalele impun prescrierea
limitata si cod de restrictionare.
In ce consta concret aceasta?

Acum revenim la un lucru foarte sensibil, pentru
ca insisi termenii de prescriere limitata si cod de
restrictie impun anumite retineri din partea celor care
sunt implicati in sistem. Ideea de la care s-a pornit a
fost ca sistemul de asigurari doreste sa deconteze medicamentul
pentru acea afectiune in care este cel mai
recomandat si are eficienta cea mai mare. Iar acesta
indicatie tine cont de rezumatul caracteristicilor produsului
care este dat de Agentia Nationala a Medicamentului.
Un medicament primeste autorizatia de
punere pe piata pentru anumite afectiuni, asadar un
medicament nu este bun la orice!

Prescrierea limitata se refera la faptul ca prescrierea
medicamentelor este limitata la indicatiile
prevazute de protocoalele terapeutice, care sunt
in stransa legatura cu indicatiile majore terapeutice
mentionate in rezumatul caracteristicilor produsului.
Cat priveste implementarea codului de restrictie
si modul in care va fi aplicat, aceasta va fi stabilit prin
ordin comun CNAS/MSP, si cu siguranta vor fi analizate toate propunerile, de ce nu si eventualele
modificari din anexa 2 la Ord.MSP/CNAS Nr.
1301/500/2008, in cazul in care acestea sunt argumentate
stiintific. Tocmai de aceea invit Colegiul
Medicilor din Romania si Colegiul Farmacistilor sa ne
transmita acele informatii care ar putea fi benefice
pentru rectificarea unor posibile inadvertente care au
aparut in aceste acte normative, si care vor fi supuse
analizei comisiilor de specialitate ale MSP in vederea
formularii unui punct de vedere profesional.

Tin sa mentionez insa, ca aceste protocoale terapeutice
sunt perfectibile, data de 15.07.08 reprezinta
doar inceputul unei perioade de implementare a
acestor noi prevederi legislative, iar in functie de
necesitatile obiective, dorim ca in final sa se ajunga
la aplicarea acestora, fara a crea disfunctionalitati in
asigurarea terapiei pacientilor. Din acest punct de vedere
insa, un rol important le revine si furnizorilor
de servicii medicale si farmaceutice, care trebuie sa
se adaptaze intr-o perioada relativ scurta de timp la
aceste noi reglementari.

Medicamentele din noua lista vor avea preturi mai mici, cu 1- 14 procente. Producatorii
avertizeaza ca nu vor mai rezista mult timp,
pe de alta parte, Ministrul Sanatatii a afirmat
ca nu exista riscul ca farmaciile sa ramana
fara medicamente. Care este adevarul?

Stabilirea preturilor la medicamente revine Ministerului
Sanatatii, care a initiat deja o serie de discutii
cu producatorii si distribuitorii de medicamente in
vederea gasirii unei solutii unanim acceptate de toti
factorii implicati. Nu e o sarcina deloc usoara pentru
cei de la minister de a stabili aceste preturi, pentru
ca pe de-o parte exista presiunea producatorilor,
distribuitorilor sau a farmacistilor, care pana la urma
sunt de inteles, ei au un business al lor, intr-o piata
concurentiala. Pe de cealalta parte, sunt asiguratii!
Cu siguranta va fi aleasa varianta care va crea cele
mai putine probleme furnizorilor de medicamente,
fie ca sunt producatori, distribuitori sau farmacii,
pe de-o parte, si pe de alta parte va aduce cele mai
mari beneficii pacientului, in sensul unui acces cat
mai mare la medicamente oferite prin sistemul de
asigurari, la preturi cat mai accesibile. Dorinta lor de
a avea un business prosper e justificata, masura in
care incepi sa iei dintr-o parte si sa dai in cealalta, aici
trebuie foarte bine gandit.

Farmacistii au afirmat ca in noua lista, practic,
nu este vorba decat de o mutare
a unora dintre medicamente de pe lista de
compensate 90% pe cea de 50% si invers.
Cum comentati?

Trebuie spus inca de la inceput ca actuala lista de
DCI-uri a fost structurata pornind de la cateva principii
de baza, iar interpretarea ca este vorba despre
o simpla mutare a unor medicamente de pe lista A
pe lista B si invers, denota tocmai o necunoastere a
acestor principii.

Primul principiu a fost cel legat de modul de
impartire al medicamentelor in generice si originale.
Astfel, in lista A sunt cuprinse numai medicamente
generice, cu procent de compensare 90%, iar in lista
B medicamente originale, cu procent de compensare
de 50% din pretul de referinta. De altfel, in toate
tarile europene sistemul de asigurari de sanatate
sustine procentul cel mai mare de decontare pentru
medicamentele generice.

Pentru copiii pana la 18 ani, tinerii intre 18 si 26 de
ani (elevi, studenti, ucenici, sau cei care nu realizeaza
venituri), precum si pentru gravide, lehuze, se asigura
medicamente din sublistele A, C1, si C3 in regim de
compensare de 100% din pretul de referinta, indiferent
de indicatia pentru care sunt prevazute in aceste
subliste.

De aceleasi facilitati beneficiaza si cei care
sunt inclusi in programele nationale de sanatate de medicatie din sublista C2.
Numai un numar de 15 DCI-uri
au trecut din sublista A in B, iar in
sens invers, respectiv din B in A,
un numar de 38 de DCI-uri.

Tot farmacistii sustin ca au
fost luati prin surprindere, ca
toate aceste schimbari din lista de compensate
si gratuite au fost facute in cateva zile.

Referitor la faptul ca farmacistii nu ar fi cunoscut
din timp modificarile care urmau sa fie implementate
incepand cu data de 15.07.2008, as dori sa
mentionez ca propunerea pentru noua lista de medicamente
a fost supusa de catre MSP dezbaterii publice,
in perioada 18.05. – 18.06 2008, iar publicarea
ei s-a facut in Monitorul Oficial nr. 523/10.07.2008.
De asemenea, CNAS a transmis catre firmele avizate
sa implementeze programele de gestiune cantitativ
valorica in farmacii, soft-ul cu noua lista, in data de
13.07 a.c. In perioada imediat urmatoare, in baza
semnalelor primite de la furnizorii de medicamente,
atat MSP cat si CNAS au operat modificarile legale
care se impuneau.

Cred ca acest lucru dovedeste
pe deplin faptul ca, atunci cand exista cu adevarat
argumente care sa vina in sprijinul unei mai bune
functionari a sistemului de asigurari de sanatate,
luam in consideratie propunerile venite de la parteneri.
Nu o sa neg ca nu au existat inadvertente pornite
si de la noi, la programul informatic lucreaza tot
oameni si greselile sunt inevitabile. Problema cea
mare a fost legata de preturile de decontare pentru
medicamentele incluse in programele nationale. De
fapt aici a fost problema in farmacie, ca sa o spunem
foarte clar, de la noua modalitate de a calcul, ce ar
fi adus pierderi farmaciilor ce aveau aceste medicamente
in stoc. Ulterior s-a revenit la vechea formula
de calcul si s-a deblocat acesta situatie. Noul ordin
de calculare a preturilor medicamentelor incluse in
programele nationale de sanatate va ramane valabil
pana la 30 septembrie.

Sute de pagini de protocoale. Prof. dr.
Vasile Astarastoaie a afirmat ca „acesta
lista a creat o harababura, mai ales in
asistenta primara”. Cum comentati?

Cat timp lista a stat pe site-ul ministerului, nu
am primit nici un semnal din partea Colegiului Medicilor,
in sensul unei observatii sau propuneri concrete
de a face modificari. Nu am primit semnale ca ar fi
nemultumiri si ca s-ar dori schimbari majore.

In ansamblu, noile liste si protocoale
par sa fi crescut controlul casei asupra fondurilor,
dar si asupra activitatii
medicilor prescriptori. De unde incepe
si unde se termina implicarea Casei
in activitatea medicala?

Da, si nu cred ca este ceva rau! Pot spune ca
aceasta este modalitatea cea mai concreta si mai corecta
de care va dispune Casa de asigurari in monitorizarea
prescrierii medicale, atat ca eficienta terapeutica,
cat si ca eficienta economica.

Casa de asigurari va controla activitatea in
baza contractului incheiat cu furnizorul de servicii
medicale. Protocoalele vor monitoriza abuzurile in
prescriptia medicala. Dar controlul pur medical, al aspectului
actului medical in sine, ramane in atributiile
Colegiului Medicilor de Familie.