„Nu cred intr-un pact apolitic pentru continuarea reformei”

Interviu cu dr. Doina Mihaila, Presedintele Patronatului Medicilor de Familie

Interviu cu dr. Doina Mihaila, Presedintele Patronatului Medicilor de Familie

Sunteti Presedintele Patronatului National al Medicilor de Familie. Ce rol are acest for in viata medicilor de familie?

Patronatul National al Medicilor de Familie apara in primul rand interesele socio-economice ale acestei categorii de specialisti. Din punct de vedere profesional sunt doua organisme care se ocupa de interesele medicilor: Colegiul Medicilor din Romania si Asociatia Nationala a Medicilor de Familie.

Patronatul a fost infiintat din anul 2000 si imi place sa cred ca dupa atatia ani suntem o voce care s-a facut si este ascultata. E drept ca intotdeauna revendicarile noastre au fost bine argumentate, bazate pe situatii reale si nu am cerut niciodata ce nu ni s-a cuvenit. Si am fost ascultati.

In momentul de fata, noi, medicii de familie, avem o relatie foarte buna cu ministrul Nicolaescu, care a considerat o prioritate dezvoltarea serviciilor din ambulatoriu in general, si a medicinei de familie in mod special. Probabil ca a privit situatia din punct de vedere economic, asa cum se intampla si in alte tari. A inteles ca daca medicina primara nu este sprijinita, nu se pot obtine acte medicale de calitate. Preventia este foarte importanta. Din nefericire, multi nu inteleg acest lucru, pentru ca rezultatele nu se vad imediat.

Este foarte probabil ca peste cativa ani, toti cei care astazi sunt sceptici fata de reforma facuta de ministrul sanatatii sa ajunga la concluzia ca am avut un ministru economist, care a vazut bine perspectivele in domeniul sanitar.

L-ati inteles si sprijinit pe ministrul Nicolaescu inca de la inceput?

Reforma in domeniul sanatatii nu a fost usor de facut. Dar am avut incredere de la inceput in ceea ce a vrut sa faca. In momentul in care am discutat cu dumnealui pentru prima data, am observat deschiderea pe care o avea. Acela a fost momentul in care eu am zis ca acest om merita increderea noastra. Noi am investit incredere in foarte multi ministri si ce putea sa ni se intample? Sa ne mai inselam inca o data. Ministrul Nicolaescu a dovedit ca are o calitate rara in lumea politica: se tine de cuvant atunci cand promite ceva!

Ce parere aveti despre decizia de a se prescrie medicamentele dupa denumirea comerciala?

Este o decizie foarte buna, iar noi, medicii de familie, ne-am dorit-o si am luptat pentru acesta hotarare. E adevarat ca denumirea comuna este aceeasi, dar medicamentele totusi nu sunt aceleasi. Apoi, nu trebuie sa neglijam deruta pacientilor, foarte mare, pentru ca pe denumirea comuna internationala, de la o luna la alta primeau un alt medicament. Ceea ce pentru ei era de-a dreptul naucitor! Prescrierea dupa DCI am perceput-o si ca pe o nedreptate. Normal este ca atunci cand prestezi un act medical sa il si finalizezi, iar prescriptia medicala este finaliza rea actului medical, pentru care medicul isi asuma raspunderea. Ori inainte, prin prescrierea medicamentului dupa denumirea comuna internationala, nu exista o finalizare a actului medical. Nu medicul era cel care hotara care anume medicament va lua acasa pacientul lui.

La momentul cand s-a hotarat ca prescriptia sa nu se mai faca dupa denumirea comerciala, ministru al Sanatatii era dr. Cinteza. Desigur ca am fost impotriva. Argumentul adus a fost acela ca se face economie in acest fel. Am spus ca nu exista economie pentru ca decontarea va fi aceeasi, in schimb, lasa medicului posibilitatea sa aleaga ce medicament i se potriveste cel mai bine pacientului pe care il ingrijeste. Pentru ca daca pacientul are probleme cu medicamentul si nu se simte bine, nu se va duce niciodata la farmacist sa-i spuna, tot la medicul sau de familie vine. Medicamentele nu sunt identice pentru ca moleculele se sintetizeaza diferit, au excipienti diferiti, nu sunt la fel. Iar in privinta pacientilor nostri, cred ca suntem cei mai in masura sa stim ce posibilitati materiale au pentru achizitionarea medicamentelor.

Credeti ca SIUI va usura munca medicilor de familie?

Nu in prima faza. Dar este un rau necesar, cu atat mai mult cu cat in toata lumea se face informatizare. Desigur ca acum toata aceasta munca de introducere de date sufoca medicul si ramane putin timp pentru relatia medic – pacient. Dar pe de alta parte, suma alocata bugetului medicului de familie s-a marit, astfel incat acesta isi poate permite sa plateasca un informatician care sa se ocupe de baza de date. Pe de alta parte, toti trebuie sa invatam sa lucram cu calculatorul. Si nu e adevarat ca medicii sunt reticenti la lucrul cu calculatorul. Toate acele categorii profesionale care nu au avut nevoie pana acum de calculator au acesta retinere. Medicul, toata viata lui a invatat sa scrie cu pixul. Acum, o mare parte dintre ei a primit laptopuri. A mai fost si programul national de evaluare care i-a sensibilizat si introdus in lumea informaticii.

Eu sustin ca perioada cea mai grea va fi in primele cateva luni, cand se introduc pentru prima data datele. Dupa aceea, cand va exista tot istoricul bolnavului, toata medicamentatia prescrisa, totul va fi mult mai usor. Iar daca vom ajunge intr-un viitor – nu stiu cat de apropiat, sa nu mai umblam cu aceste formulare tipizate, va fi intr-adevar un progres real. Prescrierea medicala va pleca de la medic direct la farmacie. Pentru acesta insa, va trebui ca in timp sa se faca si o arondare a farmaciilor asa cum exista in alte tari europene. Retetele compensate sau gratuite nu se elibereaza decat la farmacia la care este arondat medicul respectiv.

Cand s-a ajuns ca facturile sa se scrie pe genunchi, facturi prin care se vehiculeaza mii de miliarde, ne incurcam de niste retete pe care le si securizam?! Fiecare medic ar trebui sa aiba propriul cod de identificare si este raspunzator de ceea ce prescrie.

La recenta conferinta nationala a medicilor de familie s-a cerut oamenilor politici incheierea unui pact apolitic pentru continuitatea reformei in sanatate. Credeti in acest pact?

Nu. Nu cred in astfel de intelegeri. Pentru ca situatia este trista. Care cum vine la putere doreste sa o ia de la inceput. Poate ca de data acesta nu se va intampla asa.

Daca se va respecta acest „model” inseamna ca tot ceea ce apreciati ca a facut ministrul Nicolaescu a fost in zadar?

Deja s-a intrat pe un fagas. Nu se mai poate sa mai dam inapoi. Ca vor fi diverse alte cai, da! Darasta e drumul. Eu cred ca nu se va mai putea nimeni intoarce de unde s-a plecat in urma cu trei ani.

A existat un razboi mediatic intre ministrul sanatatii si farmacisti. Cum comentati?

In privinta acestui razboi nu ma pronunt. Cred insa ca si de o parte si de cealalta s-au facut afirmatii la nervi. Suntem oameni si suntem romani si suntem invatati sa ne exprimam.

Dumneavoastra v-ati confruntat cu abuzuri ale farmacistilor?

Mi s-a intamplat. Nu sunt multe cazuri, nu trebuie sa generalizam, dar cunosc situatii cand, daca pacientul nu a dorit sa ia medicamentul impus de farmacist, nu i s-a dat nici macar doza pentru 48 de ore. Nu e corect. Si nici legal!

Exista situatii cand din unele farmacii se pot cumpara antibiotice fara prescriptie, iar din altele nu. Cum e corect?

Eliberarea unui antibiotic fara reteta medicala nu este o situatie nici normala si nici legala. Cu exceptia unei nevoi la sfarsit de saptamana, cand i se poate elibera pacientului doza necesara pana ajunge la cabinet. Dar daca pacientul isi ia ce medicament considera, cu atat mai mult un antibiotic, atunci ce nevoie mai e de noi?

La fel se intampla cu extraveralul, distonocalmul sau diazepamul.

Asta nu este in regula. Inseamna ca sunt farmacisti care nu cunosc legislatia, sunt neinformati, altceva nu stiu ce sa spun. Mie mi se pare normal ca astfel de medicamente sa poata fi eliberate pe recepte normale, care nu sunt atat de costisitoare ca cele speciale impuse acum, pe care medicul sa-si puna codul de identificare, parafa si semnatura.

Expun un caz concret: medicul de familie a prescris medicamente pe 2 luni. Pacientul nu a avut bani decat pentru o luna de tratament. Cand s-a reintors la medic acesta a refuzat sa ii mai dea o reteta pentru cea de-a doua luna. Cum e corect sa se procedeze?

Medicul are voie sa prescrie tratament pentru una, doua sau trei luni. Daca prescrie pentru mai mult de o luna, atunci este obligatorie semnatura pacientului. Se intampla insa ca bolnavul ajuns la farmacie sa se razgandeasca, evident din motive financiare de cele mai multe ori. In astfel de situatii, ridica de la farmacie tratamentul pentru o luna, iar farmacistul ii elibereaza un bon cu semnatura si stampila farmaciei pentru cat timp i s-a eliberat tratamentul. Pacientul va da aceasta hartie medicului sau de familie, care il va atasa la dosarul medical. In acest fel, luna urmatoare va putea elibera o noua reteta fara nici o problema.

Cum apreciati relatiile cu Casa de asigurari?

In general relatiile sunt bune si s-au imbunatatit mult in ultima vreme. Suntem parteneri de contract si trebuie sa avem si unii si altii, aceleasi interese. Numai in acest fel treburile merg bine. Inainte eram priviti ca un fel de slujbasi, dar intre timp am castigat statutul pe care il meritam si medicina de familie nu mai este privita ca o Cenusareasa. Si trebuie sa o spun, dar aceasta tot ministrului Nicolaescu ii datoram. A incercat sa ne repuna, din toate punctele vedere, pe pozitia pe care o meritam. Mi-as mai dori ca si ceilalti colegi ai nostri, specialisti, sa ne priveasca ca pe adevarati colegi! Un medic de familie nu are cunostintele unui neurolog, sau ale unui oftalmolog, stie din toate, astfel incat poate sa ia decizia corecta in privinta bolnavului. Conteaza enorm ce decizie iei in primele trei minute, mai ales daca e vorba de o urgenta. Ce faci cu pacientul? Incotro il indrumi? Acele trei minute pot fi importante pentru viata lui. Daca eu nu sunt un medic bun, niste dureri de stomac le pot pune pe seama unui ulcer, dar bolnavul sa aiba un infarct!

Revenind la relatiile cu Casa, consider ca nu trebuie sa ne situam pe pozitii de forta fara sa fie nevoie. Mi s-ar parea o lupta inutila, care ne-ar consuma fortele.

A existat o perioada cand din start eram pe pozitii diamentral opuse. Perioada de care aminteam a fost cea cand cei de la conducerea Casei considerau ca nu meritam banii pe care ni-i dau.

Cum este organizat cabinetul medicului de familie in alte tari europene? Cabinetul medical nu este o camaruta de 15 m patrati in care sa stea si asistenta. Exista sala de asteptare, sala de tratamente, de vaccinari, receptie. Deci este putin altfel. Si totul este informatizat.

E adevarat si ca medicii care isi fac cabinete iau imprumuturi avantajoase, sunt sprijiniti, nu se deschid cabinete ca ciupercile, ci numai in acele zone unde este nevoie de medici. E bine, e rau, nu comentez. Pe de alta parte, poti spune ca e bine sa lasi concurenta sa decida. Ei au un maxim de pacienti , la noi este un minim! Maximul este de o mie de pacienti in Olanda, in alte tari doua mii. La noi, cel care nu are pacienti multi face niste compromisuri pe care nu e bine sa le faca in fata pacientului. Numai pentru a avea pacienti. Ar trebui ca noi in breasla noastra sa avem o gandire unitara. Dar vom ajunge si acolo. Totul se face insa pas cu pas.

Despre faptul ca medicul de familie este arondat la o anumita farmacie am mai spus. La farmacia respectiva intotdeauna exista plafon! Desigur ca pacientul se poate duce cu reteta respectiva la orice farmacie. Dar acolo plateste! Si nu putin!

Ca medic de familie, ce dificultati intampinati in cabinet?

Scriptologia! Vreau sa scap de fise, vreau sa scap de hartii. Hartiile pe care le avem de noua – zece ani, nu fac decat sa ne imbolnaveasca. Astept momentul in care vom lucra numai pe calculator, vom scoate fisele pe calculator si astept acceptul pentru semnatura electronica. Abia atunci vom avea suficient timp pentru pacientii nostri.