„Nici unul dintre ministrii Sanatatii nu si-a dorit o lege a farmaciei”

Interviu cu purtatorul de cuvant al Patronatului Farmacistilor din Romania, farm. primar Aurora Toma

Interviu cu purtatorul de
cuvant al Patronatului
Farmacistilor
din Romania, farm.
primar Aurora Toma

De ce credeti ca adoptarea unei noi legi a
farmaciei treneaza atat de mult?

Interese politice si economice fac ca de aproape 20
de ani sa nu avem o lege a farmaciei. Inca din 1990 –
1991 s-a pus problema elaborarii unei legi a farmaciei.

Primul ministru de la acea vreme, Petre Roman, a semnat
o hotarare de guvern prin care legaliza infiintarea
farmaciei private. Aceasta hotarare de guvern a constituit
un inceput, atat pentru guvernul de atunci, cat
si pentru farmacistii, care incercau sa se familiarizeze
cu activitatea privata, alta decat cea de stat, cu care
erau obisnuiti. Ministerul Sanatatii a constituit in 1991
o comisie profesionala de farmacisti care sa elaboreze
o lege a farmaciei si, daca nu ma insel, pentru aceasta
activitate au fost alocate fonduri Phare. Farmacistii
care au constituit aceasta comisie in care erau si dintre
cei mai tineri, care veneau cu noutatea informatizarii si
cu noutati din Uniunea Europeana, respectiv cu practica
farmaceutica din tarile europene, dar si dintre cei
cu mai multa experienta. Acestia aveau experienta interbelica
si stiau practic in ce consta activitatea farmacistului
intr-o farmacie privata.

Pe scurt, aceasta a fost evolutia: s-a plecat de la
o hotarare de guvern in 15 ianuarie 1991, au urmat
succesiv mai multe ordine de ministru, care au modificat
treptat suprafata minima a unei farmacii, criteriile
de infiintare a farmaciei, in functie de numarul de
locuitori, ca si distanta acceptata intre doua farmacii.

Aceste criterii au suferit repetate modificari in
functie de interesele unora sau altora,
in asa fel incat, astazi nu mai
este nevoie de a fi pastrata o distanta
mini ma intre farmacii, pot
avea chiar si un perete comun.

Cu eforturi, discutii si presiuni, s-a
pastrat criteriul demografic. Daca
pana in 1997 farmacia nu putea fi
infiintata decat de farmacist, care trebuia sa aiba cel
putin 51% capital, dupa 1998 au aparut firme farmaceutice
conduse de nefarmacisti. Acestia au sesizat
lipsa legii farmaciei, ca un ordin de ministru poate fi
oricand atacat de un hotarare de guvern, ca ministrii
erau pe criterii politice. Nu le-a fost greu nici sa descopere
ca fiecare dintre ministri avea fie un interes politic,
fie unul economic, si nu ma feresc sa spun acest
lucru.

Am trait in mijlocul evenimentelor, sunt in continuare
direct implicata si vad cum merg lucrurile.

Ati simtit ca ar fi fost si alte interese pe langa
cele politice sau economice?

Sigur, au fost de multe ori si interese personale.
Ca erau de grup, de clan, nici nu conteaza. Le-am
simtit mereu, am fost la negocieri cu ei si li se vedea
pe fata agresivitatea cu care ne primeau. Nici unul
dintre ministrii Sanatatii nu si-a dorit o lege a farmaciei.
Ministrul Nicolaescu, parea la inceput dornic sa
colaboreze cu farmacistii si chiar daca au existat la
un moment dat frictiuni intre ministru si Colegiul
Farmacistilor, cu Patronatul inca
se mai pastra un dialog.

A primit de la noi propuneri
privind legea farmaciei, a vazut ca
eram documentati la zi cu normele
cerute de UE, pentru ca Patronatul
a avut intalniri cu Grupul Farmaceutic
al UE, cel care coordoneaza
activitatea farmaceutica la nivelul Uniunii. Am fost
sustinuti de organismul european pentru modelul de
farmacie etica in Romania, acesta fiind modelul majoritar
si in tarile membre. Ministrul Nicolaescu a cerut
informatii si a primit aceleasi raspunsuri de la Comisia
UE si de la Grupul Farmaceutic.

Comisia Europeana a avut unele obiectii –
se pare, fata de proiectul de lege trimis spre
consultare. Le cunoasteti?

Nu sunt sigura de acest lucru, acestea sunt
explicatiile date de domnul ministru. Ceea ce stiu
insa, este ca secretarul Grupului Farmaceutic al UE
i-a transmis ministrului Sanatatii, la solicitarea acestuia
de a avea un punct de vedere vis a vis de legea
farmaciei, exact ceea ce ii propusesem si noi ministrului:
proprietarul farmaciei sa fie farmacistul. Practic,
ceea ce Patronatul propusese ministrului a fost
direct confirmat printr-o scrisoare de catre conducerea
Grupului farmaceutic al UE.

Si totusi, cu toate aceste demersuri,
dupa 2 ani de sustinere, timp
in care legea farmaciei intrase si
in pachetul de legi de reforma,
cineva s-a „suparat” si domnul
ministru a spus ca este nevoit sa
retraga din pachetul de legi pe
cea a farmaciei, pentru ca el sa fie validat. A promis
insa atunci ca va fi aprobata peste 6 luni. Au trecut
aproape 2 ani si nu s-a intamplat nimic.

Cum apreciati declaratiile recente ale Ministrului
Sanatatii la adresa farmacistilor?

Eu n-as vrea sa adopt limbajul si atitudinea domnului
ministru. Doar atat vreau sa spun: s-a invechit
in functie si sunt sigura ca trebuie schimbat.
Imi permit sa vorbesc in numele colegiului,
ca membru al colegiului, ca farmacist care
urmareste declaratiile sefului institutiei care
coordoneaza Sanatatea. Nu vreau sa acopar
une le greseli ale unor colegi, dar cand un ministru
vine si face asemenea afirmatii, ca are
reclamatii de la pacienti catre unii farmacisti
care abuzeaza dand medicamente mai scumpe,
luand pacientilor bani, atunci ma gandesc ca
dispune de toata autoritatea sa-i verifice si sa-i sanctioneze pe vinovati. Daca nu a
avut competenta sa solutioneze aceste cazuri
de coruptie, nu inseamna ca are dreptul sa ii
denigreze pe farmacisti facadu-i hoti, hiene,
imbuibati, sa jigneasca o intreaga breasla.

Vreau sa va spun ca, in orasele mici si la sate,
sunt oameni care isi iau medicamentele pe un ca iet
de datorii si farmacistul ii asteapta cu plata. Tare
mi-e greu sa cred ca li se cere mai mult decat pot
sa plateasca.

Cum ii afecteaza pe farmacisti prescrierea
dupa denumirea comerciala?

Pe farmacistii individuali nu ii afecteaza. Un farmacist
bun, un bun manager, care isi face aprovizionarea
corecta a farmaciei nu va fi deloc afectat.
Pana la urma, asupra prescrierii sub denumirea
comerciala sau pe substanta de baza se poate reveni
la nesfarsit. Suspiciunile care planeaza acum asupra
farmacistilor se pot transfera asupra medicilor banuiti
de aceleasi „interese”. Dar nu exista asa ceva, nu
avem nici unii, nici altii interese ascunse.

Doctorul si farmacistul trebuie
sa faca permanent o echipa
in interesul omului bolnav. Toata
facultatea asta invatam si vedem
ca autoritatea care trebuie sa ne
motiveze sa fim o echipa, adica
ministrul de resort, ne instiga si
ne arunca unii impotriva celorlalti. Parerea mea este
ca pana acum nu a reusit.

Ce efecte a avut inghetarea preturilor la
medicamente?

Asupra farmaciei nu este un efect direct. S-a
resimtit insa un efect indirect, prin adausuri comerciale
mici, cele mai mici din istoria post decebrista. In
conditiile unui adaos atat de mic, pe programele negociate
de Casa de asigurari, farmacia a fost sustinuta
de furnizor.

Inghetandu-se preturile, furnizorul nu mai
este dispus sa faca concesii si astfel farmacia suporta
consecintele. Fara discounturi sau bonusuri va iesi din
sistem. Momentan, farmacia individuala traieste din
ceea ce este pe stoc. Sa vedem cat rezista.

Care sunt obiectivele pe care Patronatul
doreste sa le atinga in acest an?

Legea farmaciei! Este obiectivul numarul unu
pentru care ne zbatem de cativa ani. Ne dorim sa
avem acesta lege, pe care ministrul Sanatatii, din
declaratiile pe care le face, se vede ca a renuntat sa
o mai sustina. Noi am avut peste tot interventii – la
Parlament, la Camera deputatilor, la senatori, chiar si
la Presedintie, cu consilieri pe acesta problema. Am
constatat insa, din atitudine, ca nu se doreste ceea ce
noi sustinem, si anume modelul farmaciei etice.

Care este cu adevarat rolul si importanta
farmacistului?

Activitatea farmaceutica nu inseamna numai
eliberarea unui medicament. Activitatea farmaceutica
este foarte complexa. Medicamentul eliberat
trebuie sa corespunda legii medicamentului si pentru
acesta farmacistul raspunde. Farmacistul este responsabil
si in fata pacientului, are obligatia sa elibereze
medicamente cu autorizatie de punere pe piata,
cu termen de valabilitate in vigoare, cu pretul oficial
aprobat cu ordin de ministru si corespunzator tipului
de afectiune a pacientului. Acesta eliberare a medicamentelor
este insotita si de consilierea pe care o
acorda pacientului sau apartinatorilor privind modalitatea
de administrare, asocierea sau nonasocierea cu
alte medicamente, reactiile adverse si regimul igienoalimentar
pe care bolnavul trebuie sa le urmeze pe
parcursul terapiei respective.

Farmacistul este direct raspunzator si de receptia
medicamentelor si depozitarea acestora in conditii
optime.

Acolo unde sunt medici care mai stiu sa prescrie
retete magistrale si oficinale, si sunt destul de multi,
farmacistul trebuie sa elaboreze preparatele magistrale.
Si sunt farmacii care isi pastreza inca acest rol
important si au organizata o foarte buna receptura.

Chiar daca aceste retete din pacate nu sunt compensate,
nu au un cost exagerat. Au insa avantajul ca
fiind individualizate sunt cu mult mai eficiente.
Exista de asemenea situatii cand farmacistul constata
unele erori in prescriptia medicului si poate
indrepta aceasta eroare. Pentru ca farmacistul este ultimul
filtru. Asa am invatat din scoala, si personal, de
cele mai multe ori la dozaj am avut probleme. Farmacistul are obligatia in aceste situatii sa ia legatura cu
medicul respectiv pentru a se putea rezolva situatia,
care desigur trebuie inteleasa ca o eroare umana.

Credeti ca exista pericolul ca sistemul farmaceutic
sa fie controlat de societatile comerciale?

Da. Este o tendinta vizibila ca societatile comerciale
conduse de nefarmacisti, societati de business,
sa fie tot mai vizibile si sa domine, sa controleze piata
farmaceutica. In celelate tari acest lucru nu se intampla!
In Austria, Germania, Franta, Italia, Spania, Portugalia,
farmacistul este proprietarul farmaciei. La noi,
farmacistul are tot mai putine atributii, tot mai mica
ii este decizia. De anul trecut tot mai multi farmacisti
independenti, care nu mai pot face fata presiunii psihice
la care sunt supusi, datoriilor catre furnizori,
sunt nevoiti sa vanda farmacia proprie catre lanturi.

Vom observa ca anul acesta, lanturile care au preluat
aceste farmacii isi vor pune sigla pe ele. In Bucuresti
este deja o dominanta. Ori, legea farmaciei cu modelul
etic este de folos in sensul in care nu se creaza un
monopol. Pentru ca in momentul in care ai importul,
depozitul si farmaciile, poti sa impui pretul si o
anume lista de medicamente! Vom vedea ce spectacol
va fi, cand furnizorii vor impune un anumit medicament,
cu denumirea comerciala respectiva! Risipa,
de care vorbeste acum domnul ministru, prin denumirea
comerciala, va fi si mai mare. Acesta este prognoza
pe care eu o fac la acest moment.

„Pacientii devin prizonierii lanturilor de farmacii”
a afirmat Alexandru Avramescu, avocatul
Patronatului. Cum comentati?

Cred ca are dreptate. Avand in vedere cardurile
de fidelizarea sub diverse forme, aspecte pur comerciale,
dar prin care nu se promoveaza deloc aspectul
pur profesional, exista pericolul ca farmacistul
sa devina un simplu vanzator. Or, noi militam pentru
promovarea farmacistului profesionist pentru ca
ministrii vin si pleaca, sustin niste interese politice sau
economice, dar populatia ramane tot cu farmacistii
care stiu sa ii inteleaga. Pe cei care isi iau medicamentele
si le platesc cand isi iau pensia, nu o sa ii
convinga nimeni niciodata, nici macar un ministru al
Sanatatii ca farmacistul care ii da pastilele pe datorie
este un ticalos si un imbuibat.

Lanturile de farmacii isi tot schimba imaginea
si cauta locatii comerciale. Cum apreciati?

Aceste miscari pe care le fac, preluarile agresive
ale farmaciilor independente sunt posiblie tocmai
pentru ca nu exista lege, iar legea nu o avem pentru
ca sunt presiuni ca ea sa nu existe. Acum se duce
o lupta pentru identificarea de noi locatii comerciale
pentru ca nu mai exista restrictii privind distanta
intre farmacii. In UE, nicaieri, chiar si acolo unde
nu functioneaza numai modelul etic, aceste lanturi
sunt conditionate sa detina maximum 20% din totalul
farmaciilor existente. Farmacia trebuie sa fie independenta
si nu are voie sa aiba depozite, importuri
sau productie in spate, pentru a nu se instaura
un monopol al unui import, al unui medicament, al
dirijarii unui medicament ca prescriptie.

Romania a avut modelul etic dintotdeauna si
acesta mi se pare singurul sistem profesional. Activitatea
farmaceutica are si parte de comert pentru
ca medicamentul are pret, e o marfa, dar trebuie sa
domine partea profesionala. Atat timp cat se incurajeaza
latura comerciala, probabil ca intr-un viitor
mai indepartat sau mai apropiat, farmacistul va deveni
un simplu vanzator, care va opera pe un calculator
eliberarea de medicamente.

Exista si modelul farmaciei online, dar stiu ca in
UE nu este agreat acest sistem. Acolo farmacia online
este doar pentru consilierea pacientului care are
la farmacie un dosar, inclusiv dosar medical. Nu sunt
de acord cu farmacia online, pentru ca relatia farmacist
– pacient trebuie sa fie una directa. Si este absolut
necesara o discutie intre farmacist si bolnav.
Lanturile de farmacii arata foarte bine estetic, dar
farmacia propriu zisa nu mai exista. Din toata farmacia
a ramas doar oficina si nu mai este promovat nici
farmacistul de receptura. Este vorba de fapt un magazin
foarte frumos aranjat, eventual de acelasi furnizor.
Mobilierul este diferit doar prin culoare, nimic nu
individualizeaza aceste farmacii.

Care sunt inamicii farmaciei individuale, se
doreste o decapitare a acestora?

Trebuie sa fac o declaratie politica – autoritatea
este cea care decapiteaza farmacia individuala. Numai
asa se explica de ce se tergiverseaza legea farmaciei.
Interese economice fac sa treneze legea si, usor
– usor, acesta va duce la dizolvarea farmaciei independente.

Sa fie farmacia individuala „buturuga mica”?

Ar putea sa fie daca ar exista din partea
autoritatilor dorinta de a o face sa „traiasca”, sa fie
aparata de legea farmaciei.
In acest moment insa, asa cum stau lucrurile,
din punct de legislativ, farmacia individuala este in
declin, iar farmacia comerciala este in ascensiune
vizibila, favorizata de contextul actual.

Ati spus ca farmacia individuala este in declin,
cat va mai rezista?

Depinde de profesionalismul celui care o conduce.
Daca nu va iesi o lege a farmaciei, peste 10
ani vom vorbi numai de farmacia in lant, de farmacia
comerciala.