„Accesul inechitabil al pacientilor la servicii de sanatate si terapie generica in 2011”

Consideram de datoria noastra sa atragem atentia autoritatilor si opiniei publice
asupra erodarii tot mai accentuate a accesului pacientilor la servicii medicale si
de tratament. Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica, atragem
atentia asupra unei alte probleme majore a cetatenilor Romaniei, privind ingrijirea
sanatatii: accesul tot mai redus la servicii medicale.

Situatia privind accesului pacientilor
la servicii medicale si de tratament
se afla intr-un grav proces de deteriorare
in 2011, cand in primul trimestru
consumul de medicamente
generice a scazut in volum cu 9%, iar raportat
la ultimele 12 luni, scaderea a fost de 4%. Acest
fenomen s-a inscris intr-un trend mai larg al
ultimilor ani, in care piata de gene rice a coborat
ca pondere in volumul total de medicamente
de la 73%, la 62% in 2011. O corectie
de peste 11% in minus a subliniat intr-o recenta
declaratie de presa dr. Dragos Damian
Presedintele APMGR. In opinia sa, acest lucru
atesta ca autoritatile nu sunt preocupate
sa creeze o cultura a consumului de medicamente
generice prin reglementari adecvate. La
nivelul intregii piete, acelasi prim trime stru
din 2011 arata o diminuare ingrijoratoare in
unitati, de -7.1%, si in zile de tratament de
-7.9%, de unde tragem concluzia ca nu toti
pacientii au reusit sa isi mentina nivelul anterior
de tratament a mai subliniat Presedintele
APMGR care a afirmat: "Consideram de datoria
noastra sa atragem atentia autoritatilor si
opiniei publice asupra erodarii tot mai accentuate
a accesului pacientilor la servicii medicale
si de tratament. Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica, atragem atentia
asupra unei alte probleme majore a cetatenilor
Romaniei, privind ingrijirea sanatatii: accesul
tot mai redus la servicii medicale. Daca
exista limitari in privinta accesibilitatii, inclusiv
printre pacientii din cele mai dezvoltate
localitati ale tarii, in zona rurala si a oraselor
mici situatia este de-a dreptul tragica la acest
capitol.

Este o stare de fapt care se suprapune peste
una dintre cele mai scazute medii din Uniunea
Europeana a consumului de medicamente pe
cap de locuitor, respectiv putin peste 70 euro
si o consecinta directa a suprareglementarii si
suprafiscalizarii, a subfinantarii cronice din
domeniul sanatatii in ansamblul sau, cu efecte
negative importante in planul sanatatii personale
si a accesului la tratament al romanilor."

Inechitatea
in distribuirea resurselor

Inechitatea in distribuirea judicioasa a
resurselor, potrivit datelor Cegedim coroborate
cu Anuarul Statistic al Romaniei, arata
ca, daca in cele noua orase cu peste 250 de
mii de locuitori reteaua de furnizori de servicii
medicale si volumul de medicamente
livrate populatiei sunt satisfacatoare, in cele
peste 14.600 de localitati mici lucrurile stau
cu totul altfel.

Aproape 65% din populatia tarii este
aproape lipsita de mijloacele necesare diagnosti carii si obtinerii unui tratament adecvat.
Din punct de vedere calitativ, al numarului
de unitati sanitare care furnizeaza servicii
medicale, inechitatile sunt flagrante.

In localitatile care au o populatie ce nu
depaseste 50.000 de locuitori exista de aproape
trei ori mai putine cabinete si laboratoare la mia
de locuitori decat in cele noua orase universitare
si de aproape doua ori mai putine unitati
de retea farmaceutica (farmacii si drogherii),
respectiv de retea spitaliceasca (sectii de spital,
farmacii spitalicesti, cabinete de spital).
Cu alte cuvinte, 4 din 10 localitati mici
nu au retea ambulatorie, 8 din 10 localitati
cu mai putin de 50.000 de locuitori nu au
retea farmaceutica si 9 din 10 nu au retea
spitaliceasca. Pentru a avea tabloul complet,
trebuie precizat ca in zona localitatilor mici,
se vand de aproape cinci ori mai putine cutii
de medicamente decat in orasele universitare
si de noua ori mai putine medicamente din
punct de vedere valoric.

Lipsa de transparenta, lipsa standardelor
clare in alocarea resurselor si in implementarea
politicilor de sanatate diminueaza disponibilitatea
accesului la servicii de sanatate
si la terapie intre diferitele regiuni ale tarii,
accentuand si din punct de vedere medical
fenomenul de enclavizare structural –
economica a Romaniei.

Un exemplu concludent este faptul ca in
Romania, terapiile generice nu au fost admise
ca alternative de tratament pentru bolile
cronice din programele de sanatate – lista C2,
desi ele sunt incluse in protocoalele terapeutice
actuale, la nivel international.

Se pierde astfel sansa unor economii
in cheltuirea unor sume ce echivaleaza cu
aproape 40% din bugetul CNAS.
De asemenea, se rateaza posibilitatea de
a oferi acces sporit la tratament pentru nu
numar crescut de pacienti, inclusiv prin diminuarea
sanselor de intrare pe terapii inovatoare
a unui numar insemnat de persoane care
se regasesc pe listele de asteptare.
Aceasta situatie contravine recomandarilor
institutiilor internationale – Organizatia Mondiala
a Sanatatii, Banca Mondiala, institutiile
europene privind utilizarea pe scara larga a
terapiei generice pentru acoperirea deficitelor
financiare importante ale sistemelor publice
de sanatate.

Intrarea pe piata romaneasca
a medicamentelor

Conform studiului comandat de Directoratul
General pentru Politici Interne al Parlamentului
European – "Differences in costs
of and access to pharmaceutical products in
the EU", publicat in martie 2011: "Dovezile
sugereaza ca pot fi atinse economii importante
prin politici care cresc gradul de utilizare
a produselor farmaceutice generice. Exista loc
suficient pentru intrarea mai rapida pe piata
a medicamentelor generice si absorbtia lor in
toate statele membre. Acest lucru poate fi realizat
cu o combinatie de masuri pe partea de
aprovizionare si cerere, in special prin completarea
politicilor de stabilire a preturilor si
de rambursare, cu stimulente pentru cresterea
cererii pentru alternativele generice acordate
medicului sau farmacistului".

Dimpotriva, intrarea pe piata romaneasca
a medicamentelor, generice sau originale, este
"inghetata" din cel putin doua motive.
Pe de o parte, listele cu medicamente gratuite
si compensate nu au mai fost actualizate din anul 2008, iar in lipsa unor studii de impact
si eficienta, o reajustare netransparenta
a acesteia ar putea conduce la noi dezechilibre
majore. Pe de alta parte, din lipsa fondurilor,
activitatea Comisiei de Evaluare din
cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului,
insarcinata cu emiterea autorizatiilor de punere
pe piata (APP), este aproape blocata si un
numar insemnat de solutii teraputice ieftine si
moderne nu mai ajung la pacientul roman.

Limitarea accesului populatiei
la servicii de sanatate si tratament

Printre motivele care limiteaza accesul
populatiei la serviciile de sanatate si tratamente
adecvate se numara vulnerabiliza rea
suplimentara a producatorilor de medicamente
generice, adica a acelor companii care finanteaza
sistemul de sanatate autohton cu sume de peste
1.5 miliarde lei, datorii restante incepand cu
lunile mai – iunie 2010, care suporta termene
de plata ce depasesc 330 de zile, si care contribuie
la formarea PIB cu aproape 1.5%.

Un exemplu concludent este OUG 104/
209 si normele acesteia de aplicare, ce impun
industriei farmaceutice plata unei noi taxe
prin aplicarea mecanismului de clawback.
APMGR considera ca in forma actuala,
aceasta taxa este de asa maniera legiferata
incat, din punct de vedere legal, prezinta riscul
major de a incalca legislatia europeana si
de a atrage sanctiuni de tip infrigement asupra
Romaniei.

Lipsa de coerenta si coordonare intre autoritatile
sanitare au dus la situatia ca, incepand
de la 1 iunie 2011, Contractul – Cadru, baza
legala prin care serviciile si tratamentele medicale
sunt decontate de catre Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate, sa expire.

Disfunctiile majore ale sistemului public
de sanatate fac ca asiguratii sa nu mai poata
beneficia nici macar de siguranta pachetului
de servicii medicale – oricum deficitar – oferit
conform contractului din 2010.