Promovarea excelentei in executarea profesiei de farmacist

—Motto: In viata uneori vrei, dar nu poti. Asa e si la receptura.

Autor: Farmacist Ion Bobaru, Farmacist evaluator, ales in cadrul Colegiului Farmacistilor Braila

Farmacia romaneasca traieste azi momente nu dintre
cele mai linistite; se afla chiar la rascruce – in parte si din
vina noastra, cei care nu prea am stiut sa o aparam si sa
o protejam. Daca nu vom sti cum sa aplicam aceste proceduri,
istoria ne va judeca.

Este de remarcat faptul ca produsele
elaborate si preparate in farmacie
nu mai reprezinta trata –
mente elective, ci au devenit te –
rapii complementare. Acum 20-
30 ani, insa, cand nu erau atatea preparate
industria le, erau considerate tratamente de
baza si rezolvau chiar urgentele. De pilda,
pentru su gari si copii, prafurile divizate din
antibiotice, solutia de piramidon 1% faceau
parte din schema principala terapeutica; casetele
cu chinidina sau pilulele cu pulbere de
digitala, rezolvau urgentele din cardiologie;
siropurile de tuse preparate in farmacie erau
nelipsite de pe reteta unui pneumolog.
Astazi, putini medici, si numai din cand
in cand, mai prescriu retete magistrale.
O analiza sumara arata ca piata preparatelor
galenice este asigurata de prea multe farmacii,
dintre care, nu toti respecta Regulile de
Buna Practica Farmaceutica, iar ce rerea de preparate
magistrale este in continua scadere.

Modele de procedura pentru
implementarea Regulilor
de Buna Practica Farmaceutica

Colegiul Farmacistilor din Romania a
lansat, in luna februarie, un manual ce cuprinde
un set de modele de procedura pentru
implementarea R.B.P.F. (publicate acum
un an).

Personal m-a surprins intarzierea aparitiei
acestor modele de proceduri care au stat un
an in „carantina”, dupa cum se spune in proceduri.
Ele puteau fi foarte bine legiferate la pachet
in O.M.S. nr. 75/2010 publicat in M.O.
91 din 10 februarie 2010.

Salut aceasta initiativa a Colegiului
Farmacistilor din Romania; acum avem proceduri,
ce facem cu ele, cum le aplicam?

Farmacia romaneasca traieste azi momente
nu dintre cele mai linistite, se afla
chiar la rascruce – in parte si din vina noastra,
cei care nu prea am stiut sa o aparam si sa o
protejam. Daca nu vom stii cum sa aplicam
aceste proceduri, istoria ne va judeca.
Eu am asteptat aceste proceduri, in special
cele care se refera la buna practica de preparare
(modelul 7), aproximativ 35 de ani.

Daca as fi cunoscut continutul procedurii
7, referitoare la regulile de buna practica
pentru prepararea produselor galenice si
traditionale, nu faceam afirmatia aparuta in
numarul 51 al revistei Pharma Business, cum
ca „legislatia in vigoare e foarte birocratica si
neadaptata la situatia actuala”. Studiind procedura,
fac acum cuvenita rectificare si retrag
ceea ce am spus atunci.

Ramane valabila, insa, parerea mea exprimata
atunci, ca retetele magistrale si activitatea de
receptura vor disparea de moarte naturala.

De ce astept de 35 de ani
procedura 7?!

In perioada anilor ’80-’90 a existat, in
Romania, o crunta lipsa de medicamente.
Lipsurile m-au determinat sa incerc sa acopar
aceste goluri.

Am preparat, la inceput, multe pilule cu
diferite substante farmaceutice: pilule cu diazepam,
fenobarbital, propranolol, levomeprazin,
etc. Timp de cativa ani, am facut zilnic
si 300 de pilule.

Am reusit apoi sa recuperez masina de
comprimat (marca Eureka) folosita frecvent
de farmacistul Faltis, daruita lui Faltis
de amicul sau Alexandru Iteanu la vremea
aceea Presedintele Asociatiei Generale
a Farmacistilor din Romania, initiatorul
redactarii Farmacopeei Romane editia a IV-a
(1926). Cu ea am preparat si comprimate cu:
fenobarbital, eritromicina, eufilina, chinidina,
paracetamol, papaverina, antigripale, propanolol,
codenal, efedrina, piramidon, metronidazol,
piracetam, clozoxazona, etc.

Azi pilularul si masina de comprimat
sunt piese de muzeu in farmacie.
Dupa revolutia din 1989 am cumparat
un gelular pentru decapacirea, umplerea
si capacirea gelulelor (capsule gelatinoase)
numarul 0,2, cu care si astazi fac pulberi
conditionate in capsule gelatinoase: ex. cu
albastru de metilen.

Toate aceste trei forme farmaceutice le
inregistram in carnetul de elaborari.
De fiecare data mi se reprosa ca pilulele,
comprimatele, gelulele si cate altele pe care le
preparam, nu se incadreaza in cele 2 tipuri de
galenice care erau mentionate in legile ce guvernau
farmacia: oficinale si magistrale.

Din punct de vedere legal nu am stiut ce
incadrare au alcoolul mentolat, iodat, solutia
de rivanol, solutia Castellani, unguentul
Miculitz, pasta Petrini si multe alte elaborari
care nefiind mentionate in farmacopei, nu
puteau fi catalogate ca preparate oficinale.
Am lucrat sub aceasta presiune multi ani;
aceasta procedura 7 m-a eliberat total, dandu-
mi posibilitatea sa pot inregistra produsele
aratate mai sus in Registrul de preparate
traditionale, alaturi de preparatele oficinale,
asa zisele produse pe lot.

Legislatia farmaceutica in ultimii 20 de ani
a fost mai schimbatoare chiar decat legislatia
fiscala, dar pana acum, niciun coleg farmacist,
care a lucrat si colaborat la intocmirea legilor
privitoare la activitatea din farmacie, nu a avut
inspiratia sa mentioneze ca, in farmacie, pe
langa preparatele oficiale si magistrale, se pot
prepara si produse traditionale (cu intelesul
care este dat de procedura).

Ma pot considera, acum, un farmacist
galenician (recepturist) liber si vreau sa ma
bucur de aceasta libertate cat mai mult.
Alegerea cuvantului de preparat traditional
ar putea, insa, crea o confuzie, pentru ca, in Legea nr. 95/ 2006, privind reforma in domeniul
sanatatii, capitolul XVII: Medicamentul
(pag. 114), cuvantul traditional intra
in denumirea medicamentului din plante
medicinale cu utilizare traditionala.
La Farmacia Faltis din Braila toate medicamentele
preparate dupa formule „care au proba
timpului, au compozitie precisa si stabilitatea
necesara” si care sunt elaborate dupa formulare
si indreptare farmaceutice sau chiar formule
proprii, le-am inregistrat, pana acum, ca „preparate
tipizate” asa cum le-a numit Al. Pastia in
„Tehnica farmaceutica” din 1976.
Al. Pastia numea medicamentele industriale
„medicamente tipizat-standardizate”
diferentiidu-le, astfel, de cele „tipizate”, care
se prepara la receptura.

Ca sa armonizez cuvantul „tipizat”, folo sit
de mine, cu cel „traditional” din procedura,
acum, nu fac altceva decat sa inlocuiesc „tipizat”
cu „traditional” in inregistarile interne
ale farmaciei.

Denumirea de preparat consacrat poate ar
fi mai potrivita pentru acest tip de elaborare.
In editiile viitoare ale acestor proceduri se
poate veni cu o alta terminologie mai adecvata,
dar trebuie ca elaboratul „traditional” sa nu
dispara niciodata din farmacie – nici ca produs
farmaceutic, nici ca inregistrare.

Consider conditiile aplicarii procedurii 7,
referitoare la prepararea medicamentelor in farmacie,
ca fiind dure, dar pe deplin justificate.
Promovarea excelentei in executarea profesiei
de farmacist si, in consecinta, asigurarea
calitatii in satisfacerea cerintelor omului
bolnav, va depinde, in speta, de modul cum
implementam procedura.

Orgoliul, ambitia unor colegi farmacisti
care doresc sa faca receptura, dar fara sa respecte,
in totalitate, aceasta procedura, va pune
o presiune foarte mare asupra evaluatorilor.

Procedura 7 este cea mai complexa si cea
mai greu de implementat pentru ca:

-cere mult timp, rabdare si bani;

-cere personal bine instruit si bine
pregatit profesional. Farmacistul isi asuma o
mare raspundere cand prepara un medicament;

-e foarte important sa avem un numar
suficient de farmacisti angajati.

O farmacie care elibereaza retete gratuite
si compensate in valoare de 200.000 lei noi
sau chiar mai mult, cu numai 2 farmacisti
angajati, nu poate sa respecte, in totalitate,
Regulile de Buna Practica Farmaceutica.
Una din activitatile principale ale farmaciei,
ori cea din oficina sau cea de la receptura
va avea de suferit, iar potrivit extrasului din
R.B.P.F.: „Responsabilitatile unei persoane
nu trebuie extinse intr-atat incat sa prezinte
riscuri pentru calitatea serviciilor”.

Argumente pentru activitatea
de receptura

Farmacia Faltis din Braila poate servi ca
referinta pentru activitatea de receptura.
Iata argumentele:

Cu 2 farmacisti si 3 asistenti de farmacie
(personal de specialitate):

-eliberam aproximativ 250 de retete
gratuite si compensate, pe luna, in valoare de
sub 100.000 lei

-consiliem sau sfatuim zilnic pe cei
interesati (in camera de confidentialitate)

-preparam produse galenice (oficinale,
magistrale) si traditionale, in numar de
aproximativ 500 pe luna.

Indeplinim celelalte activitati conexe
necesare respectarii R.B.P.F. cu: 2 femei de
serviciu, un statistician, un informatician si
un contabil.

In farmacie avem urmatoarea dotare:

-aparatura: distilator, demineralizator,
etuva, baie de apa, pulverizator tip rasnita
(macinator), balanta pentru cantariri sub 1
gram cu 2 zecimale, cantar pentru cantariri
peste 1 kilogram, infuzoare, termometre, alcoolmetre,
agitator, etc.

-vesela si ustensile: mojar cu pistil
– diferite diametre, spatule rigide si flexibile,
vase Berzelius si Erlenmayer de diferite
capacitati, palnii de sticla de diferite
marimi, capsule de portelan, site farmaceutice,
matrite pentru ovule si supozitoare –
adulti si copii, patentule, baghete sticla,
site azbest, placa tip porfir pentru cantarit,
baze de unguente si unguete, menzuri, aparat
Soxlet, cilindrii gradati, biurete, baloane cotate
si materiale ca: hartie filtru, hartie turnesol,
hartie indicator universala, etichete,
diverse.