Prevenirea infectiei cu HIV

Infectia cu HIV/SIDA constituie, in continuare, o problema sociala si de sanatate
publica pentru rezolvarea careia este nevoie de implicarea activa a profesionistilor
din domeniul sanatatii.

SIDA (sindromul imunodeficientei
dobandite) este cauzat de viru sul
imunodeficientei umane (HIV),
un retrovirus din familia lentivirusurilor,
familie ramasa necunoscuta
pana in anii 1983. In acel an,
cercetatorii francezi Barre, Sinoussi si colaboratori
ai acestora izoleaza de la pacientii
cu adenopatie un virus pe care il denumesc
„virus asociat limfoadenopatiei” (LAV –
Lymphadenopathy Associated Virus). Luc
Montagnier si colab. descopera in Africa de
Vest un al doilea virus generator de SIDA,
pe care il denumesc LAV-II. Din aceeasi
zona, se izoleaza de catre cercetatorii americani
un virus HTLV-IV, care se dovedeste
a fi identic cu LAV-II. Acum virusul LAVII/
HTLV-IV este cunoscut ca HIV2. Alte
cercetari virusologice efectuate pe specii de
maimute africane scot in evidenta la Cercopithecus
aethiops (maimuta verde apucatoare
salbatica) existenta unui virus producator
de imunodeficienta, apropiat structural de
HIV; virusul este botezat STLV-III (Simian
T Lymphotropic Virus type III), pentru ca
apoi sa fie numit SIV (Simian Immunodeficieny
Virus) si subclasificat in mai multe
tipuri. (1)

Virusii HI se impart in grupa HIV-1
cu cele trei subtipuri M,N si O. Virusii din
subtipul M, cu raspadirea cea mai larga in
lume, se impart la randul lor in subtipurile
A si B. Subtipul B este cel mai raspandit in
Europa de vest, si este prezent aproape permanent
in America de Nord. Grupa HIV-2
se imparte la randul sau in subtipuri. Cele
mai frecvente sunt subtipurile A si B. Aceasta
subgrupa este prezenta preponderent in Africa
de vest. Se gaseste insa si in Europa pentru
ca 15% din persoanele nou infectate in
Portugalia in 2005 au fost infectate cu acest
virus HI-2. In ultimii ani se constata insa
si raspandirea celorlalte subtipuri. Franta
si Benelux inregistreaza 30 – 50% din cazurile
noi diagnosticate cu alte tipuri decat
HIV-1-M subtip B. HIV-1 si HIV-2 se
aseamana din punct de vedere al evolutiei
si simptomelor clinice a infectiei. Evolutia
HIV-2 se pare ca este mai lenta decat HIV-
1. Ambele virusuri au aceeasi prezentare sub
microscopul electronic, dar se deosebesc prin
greutatea moleculara a proteinelor si ordinea
genelor.(1)

La nivel mondial, conform datelor OMS
(AIDS epidemiologic update) la sfarsitul anului
2008 peste 96% din purtatori ai virusului
provin din tarile sarace si in curs de dezvoltare.
Aproximativ 1.000 sunt copii sub 15
ani si aproximativ 6.300 cu varsta cuprinsa
intre 15 si 19 ani, din care 50% sunt femei.
Conform raportului „Demonstrating the
impact of civil society involvement in the target
setting process for universal access: Romanian
Case study” realizat de Central and
Eastern European Harm Reduction Network
in 2008, Romania este una dintre putinele
tari din Centrul si Sud-estul Europei cu un
numar semnificativ de cazuri HIV.
In Romania, pacientii diagnosticati
cu HIV-SIDA au rata cea mai mare de
supravietuire din Europa Centrala si de
Est. Mai mult de jumatate dintre pacientii
depistati in anii ’90 cu acest virus sunt acum
in viata si datorita accesului la schemele
moderne de tratament, in conditiile in care
in anii ’90 speranta de viata era de doar trei
luni.

Pentru medici, cea mai mare provocare
ramane tratarea pacientilor care nu mai
raspund la tratamente, intrucat virusul isi
schimba tot timpul forma, iar bolnavii devin
rezistenti la terapiile mai vechi cu medicamente
antiretrovirale. La inceputul anului
2009 a fost introdusa pe piata romaneasca
noua molecula anti-HIV, Maraviroc, un
produs dezvoltat de compania Pfizer, dupa
ce a fost aprobat in SUA.
In Romania, pentru tratamentul bolnavilor
afectati de HIV/SIDA sunt alocate
anual aproximativ 50 milioane euro. De altfel,
tara noastra este una dintre putinele tari
care asigura tratament gratuit bolnavilor
de SIDA si care are o lege speciala in domeniu.(
4)

Reprezentantii Institului de Boli Infectioase
„Prof. Dr. Matei Bals” in cadrul
raportului „Date statistice HIV/SIDA in
Romania la 31 decembrie 2008” a relatat
faptul, numarul de cazuri HIV/SIDA a
fost de 15.633 din care 11.311 sunt bolnavi
SIDA (4.856 femei si 6.455 barbati), 7.434
aflati in tratament cu medicamente antiretrovirale.

Infectia cu HIV si grupurile
cu risc crescut de infectare

Virusul HIV se transmite prin sange,
sperma, secretii genitale, lichid cefalo-rahidian
si lapte matern. Transfuziile de sange
si produsele preparate din sange pot, de asemenea,
prezinta un risc de infectare cu HIV.
Riscul de transmitere HIV de la mama la
fat, intrauterin, sau la nastere, in travaliu,
este considerat ca fiind de 10 – 30%. Infectarea
printr-un contact accidental cu HIV
poate fi prevenita cu succes prin profilaxia
postexpunere care dureaza 28 de zile si
se poate incepe 2 ore dupa contact. Prima
doza medicamentoasa trebuie administrata
in primele 24 de ore in cazul intepaturilor sau 72 de ore in cazul contactului cu mucoase
genitale.

Transmiterea pe cale sexuala a virusului
HIV continua sa ramana una dintre principalele
cai de infectare.

Grupurile vulnerabile si cu risc crescut
de infectare sunt:

1. Grupuri cu risc crescut de infectare:
consumatori de droguri injectabile (CDI),
persoane implicate in sexul comercial (SW) si
barbati care fac sex cu barbati (MSM);
In ceea ce priveste caile de transmitere,
cele mai frecvente cai mentionate sunt: sex
neprotejat (heterosexual, homosexual sau bisexual),
transfuzii de sange/derivate si utilizarea
drogurilor i.v.

UN Reference Group precizeaza ca
in Romania sunt 100.000 de consumatori
de droguri. Studiul realizat de Agentia
Nationala Antidrog in 2008 arata ca 24.500
de consumatori de droguri injectabile traiesc
in capitala; aproximativ 1% din populatia
acestui oras.

Practicile cu risc crescut de infectare ale
consumatorilor de droguri injectabile sunt
foarte des intalnite. In Bucuresti, 75% dintre
consumatorii de droguri injectabile au folosit
echipament nesterile la ultima injectare
iar 92% au folosit o seringa nesterila in ultima
luna, date precizate in cadrul stu diului
realizat de Agentia Nationala Antidrog in
2008.(3)

Asociatia Romana Pentru Studiul Ficatului,
membra a Societatii Romane de Gastroenterologie
si Hepatologie subliniaza faptul
ca folosirea in comun a acelor seringilor
de catre consumatorii de droguri intravenoase
are o rata de infectie cu virusul hepatitei C
de 90% si este calea de transmitere cea mai
des intalnita in infectiile noi.
Adolescentii cu risc crescut de infectare
nu inseamna numai adolescentii care
consuma droguri, ci si adolescentii care
practica sex comercial sau fac parte din categoria
MSM.

Un studiu realizat de Asociatia Romana
AntiSIDA, UNAIDS Romania si Comisia
Nationala de Lupta AntiSIDA, subliniaza
faptul ca varsta de debut in ceea ce priveste
sexul comercial este de 16 ani. (3)
De asemenea, acelasi studiu arata ca
exista o intercalare intre sexul comercial si
consumul de droguri, mai mult de 11% din
cele 395 de persoane implicate in sexul comercial
intervievate foloseau droguri injectabile
la momentul realizarii acestui studiu.(3)
Din aceste cauze, precum si din lipsa
informatiilor despre bolile cu trasmitere
sexuala sau despre modalitati de prevenire,
riscul infectarii cu HIV este mai mare in
cadrul acestor grupuri.

2. Grupuri vulnerabile: persoane fara
adapost si comunitatile de rromi.

„s…t In randul persoanelor fara adapost,
produsele consumate cu predilectie sunt aurolacul
si alcoolul, insa exista si in acest grup
semne ale consumului de droguri injectabile,
alaturi de practicarea sexului co mercial
ca sursa de venituri. Comportamentelor
cu risc de infectare HIV/ITS li se adauga
conditiile de viata neigienice ce predispun
la tuberculoza, boli de piele, boli produse de
paraziti externi sau interni.

Dintre toate grupurile vulnerabile la
HIV/ITS, persoanele fara adapost prezinta
cele mai multe probleme din punct de vedere
medico-social. De asemenea, acest grup
are accesul cel mai restrans la servicii specializate.
Din cauza mobilitatii lor crescute,
singurele modalitati de contact cu persoanele
fara adapost sunt unitatile mobile si centrele
de zi, beneficiarii din aceasta categorie fiind
greu incadrabili in programe de detoxifiere
sau substitutie s…t. (3)

Atat societatea civila, cat si institutiile
publice si private, ministerele si guvernul
Romaniei se pot implica in cadrul programelor
de prevenire a infectiei cu HIV,
hepatita C si alte boli cu transmitere sexuala
adresate adolescentilor cu risc crescut de infectare.
Implicarea poate fi atat la ni vel de
sprijin financiar acordat organizatiilor nonguvernamentale
care implementeaza deja
proiecte adresate adolescentilor cu risc
crescut de infectare, cat si prin dezvoltarea
de astfel de proiecte si programe. Experienta
organizatiior non-guvernamentale poate fi
un punct de pornire important in strategia
de prevenire a unei eventuale epidemii HIV/
SIDA.

Cu sprijinul Centrului de Formare
profesionala postuniversitara a medicilor si
farmacistilor s-au organizat cursuri de formare
de formatori in vederea reducerii riscurilor
asociate consumului de droguri injectabile.
Cursurile de Reducere a riscurilor
asociate consumului de droguri injectabile
au avut ca scop informarea si formarea
specialistilor din domeniul sanitar,
initiatorilor de politici de sanatate, managerilor
de programe de sanatate, implementatorilor,
si nu in ultimul rand lucratorilor de
teren care activeaza in programe de reducerea
riscurilor pentru consumatorii de dro guri
injectabile.