Pensiile private obligatorii si pensiile facultative

In ultimii ani, sistemul public de pensii a devenit tot mai afectat de scaderea dramatica a numarului angajatilor care platesc contributiile sociale raportat la creseterea numarului de persoane care beneficiaza de pensii din sistemul public.

In ultimii ani, sistemul public de pensii a devenit tot mai afectat de scaderea dramatica a numarului angajatilor care platesc contributiile sociale raportat la creseterea numarului de persoane care beneficiaza de pensii din sistemul public.

In aceste conditii, pensia medie de stat in acest moment nu depaseste 400 lei, aceasta suma nefiind de natura sa permita pensionarului un trai decent si lipsit de griji. Problema cuantumului neindestulator al pensiei de stat vizeaza toate paturile sociale, inclusiv cadrele medicale.

Avand in vedere faptul ca aceasta problema a pensiilor de stat devine tot mai acuta in societatea romaneasca, era evidenta necesitatea completarii pensiei de stat, sens in care a fost adoptata Legea nr. 411/2004 care reglementeaza fondurile de pensii administrate privat si Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Prin urmare, sistemul de pensii in tara noastra, in prezent, este un sistem bazat pe trei piloni: pensiile obligatorii de stat (pilonul I), pensiile obligatorii private (pilonul II) si pensiile private facultative (pilonul III).

Potrivit art. 1 alin.2 din Legea nr. 411/2004, sistemul fondurilor de pensii administrate privat a fost creat in scopul asigurarii unei pensii private, distincte si care suplimenteaza pensia acordata de sistemul public, pe baza colectarii si investirii, in interesul participantilor, a unei parti din contributia individuala de asigurari sociale.

Fondul de pensii administrat privat se constituie prin contract de societate civila, incheiat intre participanti, cu respectarea prevederilor Codului civil referitoare la societatea civila particulara. Un fond de pensii trebuie sa aiba minimum 50.000 de participanti, acest numar minim urmand a fi realizat in perioada primilor 3 ani de la data constituirii fondului de pensii. Toti participantii si beneficiarii la un fond de pensii au aceleasi drepturi si obligatii si li se aplica un tratament nediscriminatoriu. In cazul schimbarii locului de munca, a domiciliului sau a resedintei intr-o alta tara, participantii pot opta intre a plati in continuare contributiile la un fond de pensii din Romania sau de a plati contributii la un alt fond de pensii aflat pe teritoriul tarii respective, daca aceasta nu contravine legislatiei acestei tari.

35 DE ANI – VARSTA MAXIMA PENTRU OBLIGATIVITATE

In conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 411/2004, trebuie sa adere la un fond de pensii toate persoanele in varsta de pana la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit reglementarilor art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, si care contribuie la sistemul public de pensii. De asemenea, persoanele intre 35 si 45 de ani care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii. O persoana devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii sale de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Persoana care nu a aderat la un fond de pensii in termen de 4 luni de la data la care este obligata prin efectul legii, respectiv pana la 17 ianuarie 2007, va fi repartizata aleatoriu la un fond de pensii de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Repartizarea aleatorie se efectueaza direct proportional cu numarul participantilor unui fond de pensii la data efectuarii repartizarii.

In situatia in care un participant doreste sa adere la un alt fond de pensii, acesta este obligat sa notifice in scris administratorului fondului de pensii de la care se transfera, cu 30 de zile calendaristice inainte de aderarea efectiva la noul fond de pensii, si sa ii trimita acestuia o copie de pe noul act de aderare. Calitatea de participant la un fond de pensii, in sensul Legii nr. 411/2004 presupune ca participantul sa fie asigurat si sa contribuie la sistemul public de pensii. Per a contrario, persoanele asigurate la case de pensii care nu sunt afiliate la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, nu vor adera la un fond obligatoriu de pensii private. In aceasta situatie se afla, spre exemplu, avocatii, care achita contributia pentru pensie la Casa de Asigurari a Avocatilor din Romania, institutie care functioneaza in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, aprobata prin Legea nr. 452/2001. De asemenea, politistii, in temeiul Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat ale politistilor, beneficiaza de pensii acordate de catre Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, necontribuind astfel la sistemul public de pensii.

2% – COTA PENTRU FONDUL PRIVAT DE PENSII

Potrivit prevederilor art. 42 ale Legii nr. 411/2004, contributia la fondul de pensii este parte din contributia individuala de asigurari sociale datorata la sistemul public de pensii. Din momentul inceperii activitatii de colectare, cota de contributie la fondul de pensii este 2% din baza de calcul, urmand ca in termen de 6 ani aceasta cota sa se majoreze la 6%. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale denumita in Legea nr.411/2004 „institutia de evidenta”, este cea care calculeaza pentru fiecare participant cuantumul contributiei datorate la fondul de pensii si intocmeste liste nominale de viramente pentru fiecare fond de pensii. Lunar, institutia de evidenta vireaza de la bugetul asigurarilor sociale de stat suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii in parte.

In vederea asigurarii unei functionari eficiente a sistemului de pensii private, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2005, aprobata prin Legea nr. 313/2005, a fost infiintata Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii Private, autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei. Comisia are drept scop protejarea intereselor participantilor si ale beneficiarilor fondurilor de pensii private, orice persoana interesata care se considera vatamata in drepturile sale de catre o entitate cu atributii in sistemul de pensii private avand dreptul de a formula o sesizare catre Comisie. Comisia este obligata a comunica un raspuns petentului, in 30 de zile calendaristice de la primirea sesizarii, raspuns ce poate fi contestat la instanta de contencios administrativ in 30 de zile de la comunicare. In conformitate cu dispozitiile art. 25 alin.1 din OUG nr. 50/2005, comisia este abilitata sa controleze entitatile implicate in sistemul de pensii private, cel putin o data pe an. Comisia va publica in brosura si pe web site, in termen de 6 luni de la finele fiecarui an calendaristic, un raport privind evolutia si functionarea fondurilor de pensii private in anul precedent.

In vederea completarii pensiei de stat, alaturi de pensia privata obligatorie, a fost creat cadrul legislativ adecvat pentru incheierea unui act individual de aderare la o fondurile de pensii facultative. In acest sens, a fost adoptata Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Potrivit prevederilor art. 74 din legea nr.204/2006, participantul la un fond de pensii facultative poate fi angajatul, functionarul public sau persoana autorizata sa desfasoare o activitate independenta, potrivit legii, membrul unei societati cooperative, precum si orice alta persoana care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole, care adera la un fond de pensii si care contribuie personal sau pe seama careia s-au platit contributii la un fond de pensii facultative.

Contributia la un fond de pensii facultative poate fi de pana la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative.

Aceasta contributie poate fi impartita intre angajat si angajator, in conformitate cu prevederile contractului colectiv de munca, iar in lipsa unui contract colectiv de munca, in baza unui protocol incheiat cu reprezentantii angajatilor. Angajatorul constituie si vireaza lunar contributia datorata de fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la fondul de pensii facultative. Dreptul la pensia facultativa se deschide, la cererea participantului, cu indeplinirea cumulativa a umatoarelor conditii: participantul sa fi implinit varsta de 60 de ani; sa fi fost achitate minimum 90 de contributii lunare; activul personal sa fie cel putin egal cu suma necesara obtinerii pensiei facultative minime prevazute prin normele adoptate de Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii Private.

In vederea sustinerii si facilitarii dezvoltarii unui sistem de pensii facultative viabil, le giuitorul a prevazut ca si avantaj pentru participantul la fondul de pensii facultative faptul ca suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative este deductibila pentru fiecare participant din venitul salarial brut sau din venitul asimilat acestuia, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an calendaristic.

De asemenea, pentru contributiile la fondurile de pensii facultative suportate de catre angajator pe seama angajatilor, art. 77 alin.9 din Legea nr. 204/2006 confera deductibilitatea acestor sume la calculul impozitului pe profit, in limita unei sume reprezentand, pentru fiecare participant, echivalentul in lei a 200 euro, intrun an fiscal.

FONDUL DE GARANTARE A PENSIILOR

In conformitate cu dispozitiile art.48 din Legea nr.204/2006, un fond de pensii facultative nu poate fi declarat in stare de faliment. In scopul protejarii interesului participantilor si beneficiarilor, prin contributia administratorilor si furnizorilor de pensii facultative, s-a constituit Fondul de garantare a pensiilor. Fondul de garantare este destinat platii drepturilor participantilor si beneficiarilor fondurilor de pensii facultative, in cazul imposibilitatii asigurarii acestora de catre furnizorii de pensii. Disponibilitatile Fondului de garantare vor fi plasate in principal in instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta, titluri de stat si depozite purtatoare de dobanda.

Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmarite silit. In vederea protejarii intereselor participantilor la fondurile de pensii facultative, legiuitorul a statuat, alaturi de Fondul de garantare, un alt instrument specific, respectiv supravegherea speciala. Supravegherea speciala are drept scop aplicarea unor masuri suplimentare pentru limitarea riscurilor si asigurarea redresarii fondului de pensii facultative, in cazul in care se constata deficiente in urma controalelor efectuate de Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii Private.

Sistemul de pensii private a fost aplicat pentru prima data in Chile in anul 1980, in prezent constatandu-se ca in cei 27 de ani de functionare a sistemului de pensii private nu s-au inregistrat cazuri de fraude sau de management deficitar, participantii obtinand un randament mediu anual de pana la 10%. Luandu-se in considerare eficienta sistemului, acesta a fost adoptat si in tari europene. Astfel, in Bulgaria reforma pensiilor a inceput in anul 1994.

In Polonia, Pilonul II a fost introdus in anul 1999, iar in Slovacia pensiile obligatorii private s-au introdus in anul 2005, dupa ce in 1997 devenise deja operational sistemul pensiilor facultative. Nu in toate tarile care au adoptat acest sistem, rata de rentabilitate a fondurilor s-a dovedit spectaculoasa. In Ungaria, la sase ani de la introducerea sistemului de pensii private obligatorii, rata de rentabilitate a fondurilor de pensii a fost negativa, acest rezultat datorandu-se in principal legislatiei inadecvate si incomplete si sistemului deficitar de supraveghere a fondurilor de pensii. Astfel, desi putem spune ca introducerea in tara noastra a sistemului de pensii pe trei piloni, sistem verificat si pe deplin functional in alte tari, este cu adevarat benefica pentru resuscitarea sistemului public de pensii, trebuie sa avem insa in vedere si experienta negativa a unora dintre tarile europene care au adoptat acest sistem, dezideratul nostru fiind acela de a avea mecanisme de colectare si de supraveghere viabile, adaptate specificului tarii noastre, sens in care legiuitorul roman are menirea de a adopta o legislatie a pensiilor private completa si coerenta.