Ne plangem ca prea multi pacienti au boli cardiovasculare, majoritatea
dintre acestia fiind expusi riscului. Ne plangem sau plangem ca prea multi
dintre ai nostri ne parasesc inainte de vreme.

Constatam zilnic ca majoritatea
pacientilor aduna mai multi factori
de risc care se potenteaza reciproc. Ne plangem ca nu se fac
pro grame adevarate de preventie.

Atunci, ce putem face? Care
este situatia si cum o putem imbunatati?

BCV in prezent

37 milioane de oameni pe plan
mondial, sufera anual un infarct
miocardic (IM) sau un accident
vascular cerebral (AVC), decesul
fiind inregistrat la jumatate dintre
acestia. Evenimentele reprezinta
efectul multiplilor factori de risc
car diovascular, in special hipertensiunea
arteriala, hipercolesterolemiile,
obezitatea si fumatul. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cele mai multe IM si AVC
pot fi prevenite daca tratamentul
va fi orientat asupra tuturor factorilor
de risc cardiovascular.

Mortalitatea prin boala cardiovasculara
in Europa este de 49%,
pentru populatia sub 65 de ani
fiind de 30%. Un barbat din noua
si o femeie din saptesprezece mor
inainte de 65 de ani din cauza
unei boli cardiovasculare2. Diferentele de mortalitate prematura prin
BCV intre tarile din Vestul si Estul
Europei sunt semnificative, cele
din urma inregistrand valori de 10
ori mai mari2.

Un rol deosebit in cresterea
morbiditatii si mortalitatii cardiovasculare
il au factorii socio-economici
din diferitele tari europene.
Aceste diferente pot fi explicate pe
de o parte prin incidenta diferita a
factorilor de risc conventionali:
fumatul, hipertensiunea arteriala,
hipercolesterolemiile si diabetul
zaharat. Pe de alta parte, lipsa
de acces facil la medicatie accentueaza
diferentele.

Obiectivul principal al preventiei
BCV il reprezinta reducerea
mortalitatii si morbiditatii; in plus,
de o atentie considerabila beneficiaza
atat imbunatatirea calitatii
vietii, cat si cresterea sperantei de
viata.

In urma cu aproximativ 15 ani,
a patruns si la noi ideea tratarii
dislipidemiilor in mod serios, eficient
si insistent. Ateroscleroza,
dusmanul cel mai perfid al sanatatii cardiovasculare a populatiei,
parea sa aiba in sfarsit un
leac, dovedit ca eficient prin mari
studii.

Un prim pas este desigur
schimbarea stilului de viata care
presupune exercitii fizice zilnice,
renuntarea la fumat, renuntarea la
obiceiuri alimentare nesanatoase
(exces de sare, de grasimi animale,
de alcool) si adoptarea unei
diete bogate in legume, fructe,
cereale integrale, peste. Atunci
cand schimbarea stilului de viata
nu controleaza valorile lipidelor,
este momentul introducerii unui
tratament medicamentos.

Terapia dislipidemiilor parea
atunci inabordabila ca si pret. Intre
timp, pretul a scazut, studiile au
crescut certitudinea efectelor
benefice ale tratamentului cu statine. Si totusi, mai avem inca atatea
de facut.

Studiile au demonstrat adevarul
beneficiilor terapiei dislipidemiilor.
S-a vorbit apoi de risc cardiovascular
global, de risc rezidual,
de riscul post-IMA sau post-AVC,
de riscul la pacientii stentati. Evi –
dent este faptul ca dislipidemia
trebuie tratata la tinte, incepand cu
dieta si miscare si terminand cu
clasele de medicamente ce au
dovedit prin studii ca au rezultate
benefice certe.

Legatura dintre dislipidemii si
morbiditatea/mortalitatea cardiovasculara
a fost demonstrata si
documentata prin studii epidemiologice
care au inclus mai mult de
74.000 de pacienti (Framingam,
MRFIT, Seven Countries Study,
LIPID, HPS, PROSPER, ASCOT,
AFCAPS/TexCAPS, WOSCOPS).

Datele provenite din studiul
epidemiologic MRFIT6 ofera informatii
suplimentare despre riscul
cardiovascular la pacientii la care
se asociaza hipertensiunea arteriala
si dislipidemia.

Efectul sinergic al factorilor de
risc cardiovascular poate influenta
dramatic riscul absolut de boala
cardiovasculara, acesta atingand
valori de pana la de 20 de ori mai
mari fata de riscul generat de hi –
pertensiunea arteriala sau nivelul
crescut al colesterolului ca factori
de risc izolati.

Statinele in studii

Ghidul european de management
al dislipidemiilor recomanda
ca prima linie de tratament statinele,
deoarece au dovedit eficacitate
in reducerea morbiditatii si mortalitatii
cardiovasculare, atat in preventia
primara, cat si in preventia
secundara, precum si incetinirea
progresiei si chiar inducerea regresiei ateromatozei coronariene.

Ulterior, alte studii au demonstrat
eficienta deosebita a atorvastatinei
in reducerea riscului pentru
pacientii post-AVC, post-IMA sau
la pacientii stentati. Studii precum
MIRACL si PROVE-IT, Armidarecapture
sunt o confirmare a
acestui fapt.

Atorvastatina este cea mai studiata
statina, cu peste 400 de studii
inregistrate pe clinicaltrials.gov
si are dovezi in preventia primara,
in preventia secundara si in evenimentul
acut cardiovascular.
In preventia primara, studiul
ASCOT a demonstrat ca atorvastatina
10 mg/zi a determinat o reducere
cu 30% a nivelului de LDL-c,
care s-a corelat cu urmatoarele:

– 36% reducere a combinatiei
intre boala coronariana fatala si
infarct miocardic non-fatal;

– 29% reducere a obiectivelor
coronariene;

"Rezultatul unei metaanalize extinse a aratat ca
reducerea cu 20% a colesterolului
total este asociata
cu o reducere de 15% a
riscului de BCV fatala."

– 21% reducere a riscului de
accident vascular cerebral.

In preventia secundara numeroase
studii (TNT, GREACE) au
demonstrat beneficiile atorvastatinei
in doze de 10-80 mg in reducerea
riscului de a repeta un accident
vascular coronarian sau cerebral,
precum si riscul de deces
cardiovascular.

Atorvastatina in forma cristalizata
are cele mai bune studii in
ceea ce priveste riscurile pacientilor
cu AVC recent, cu IMA recent,
pentru reducerea riscului recurentelor
evenimentelor majore.

Pacientii cu stent sau care
urmeaza a fi stentati au si ei un
beneficiu dovedit pentru terapia
cu atorvastatina.

Care este realitatea pragmatica,
realitatea din cabinetele
noastre?

Avem din ce in ce mai multi
pacienti expusi riscului. Realitatea
este ca majoritatea insumeaza mai
multi factori de risc, iar un pacient
care a avut un IMA sau un AVC
are riscuri enorme in viitor.

Din pacate, inca intalnim o
complianta relativ scazuta la tratament
si la schimbarea stilului de
viata si putini pacienti ajung la tintele
terapeutice din ghiduri.

Realitatea consta in faptul ca
exista bariere in atingerea tintelor,
din cauza dozelor insuficiente,
intreruperilor tratamentului, controalelor
inadecvate si din cauza
costurilor.

Daca vorbim de costuri, care
oricum au scazut considerabil, sa
ne gandim insa care este costul,
riscul netratarii dislipidemiilor? Ne
putem permite aceste costuri in
suferinta?

In concluzie, suntem datori, ca
profesionisti, sa insistam cu tenacitate
pentru reducerea riscurilor
asociate dislipidemiilor. Cu insistenta
pledam pentru respectarea
acelui prim pas care este desigur
schimbarea stilului de viata. Din
pacate, aceste masuri sunt de
cele mai multe ori nerespectate
sau insuficiente. Urmeaza, asadar,
terapia medicamentoasa, informand
pacientii, apeland la tenacitate,
insistenta si controale adecvate
ti adoptand dozele la nevoile
fiecaruia dintre ei.

Statinele au dovedit eficacitate
in reducerea morbiditatii si mortalitatii
cardiovasculare, atat in preventia
primara, cat si in preventia
secundara, precum si incetinirea
progresiei si chiar inducerea regresiei ateromatozei coronariene.
Selectia statinelor impune intelegerea
riscului fiecarui pacient si
respectarea ghidurilor de practica.
Atorvastatina sub forma cristalizata
are un loc aparte in acest sens.

Ghidurile sunt ferme si tot atat
de fermi si insistenti trebuie sa fim
noi in abordarea pacientilor expusi
riscului. Pentru viata lor, pentru
calitatea vietii lor si pentru respectul
nostru ca profesionisti.

Bibliografie

1. World Health Organization,
International Society of
Hypertension Writing Group. 2.
2003 World Health Organization
(WHO)/International Society of
Hypertension (ISH) statement on
management of hypertension. J
Hypertens. 2003;21:1983-1992

2. European Heart Journal
doi:10.1093/eurheartj/ehm236

3. European Journal of
Cardiovascular Prevention and
Rehabilitation 2007, 14(Supp 2):
E1-E40.

4. A. Lawrence Gould et al,
Cholesterol Reduction Yields
Clinical Benefit , Circulation.
1998;97:946-952.

5. Majid Ezzati et al, Estimates of
global and regional potentil health
gains from reducing muliple major
risk factors Lancet. 2003:362:271-
280.

6. Kannel WB. In: Genest J et al,
eds. Hypertension:
Physiopathology and Treatment.
New York, NY: McGraw-Hill, Inc;
1977:888-910.

7. Neaton et al., 1992. J.D. Neaton,
H. Blackburn, D. Jacobs, L.
Kuller, D.J. Lee and R. Sherwin ,
Serum cholesterol level and mortality
findings for men screened in
the multiple risk factor intervention
trial. Archives of Internal Medicine
152 (1992), pp. 1490-1500.

8. J. Emberson et al, Evaluating the
impact of population and high-risk
strategies for the primary prevention
of cardiovascular disease
European Heart Journal (2004)
25, 484-491

Leave a reply