Peste 6 milioane de europeni sufera de fibrilatie atriala (FA), estimandu-se ca prevalenta bolii se va dubla in urmatorii 50 de ani, pe masura ce populatia imbatraneste. La nivelul Romaniei, numarul persoanelor care sufera de FA este estimat la 200.000.
Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac, afectand aproximativ 1% din populatie. 1 din 4 adulti cu varsta de peste 40 de ani dezvolta fibrilatie atriala pe parcursul vietii lor. De asemenea, FA determina o crestere de 5 ori a riscului de accident vascular cerebral (AVC), unu din cinci evenimente de AVC fiind atribuite acestei aritmii, cu un risc mai mare de mortalitate decat AVC de alta cauza.
âDesi, de peste o jumatate de secol, exista resurse terapeutice pentru prevenirea accidentului vascular cerebral la pacientii cu FA (antivitaminele K), din cauza riscurilor de hemoragie severa legata de aceasta medicatie ca si a dificultatilor de monitorizare, aproape jumatate din pacientii cu fibrilatie atriala la risc de AVC nu primesc acest tratamentâ, a declarat prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, sef al Sectiei de Cardiologie, de Proceduri Cardiovasculare de Diagnostic si al Unitatii de Aritmologie a Spitalului Universitar Colentina Bucuresti.
Una dintre problemele FA este reprezentata de natura silentioasa a bolii, aproximativ o treime din pacienti nefiind constienti de existenta FA. Vorbind despre diagnosticul acestei boli, prof. dr. Dragos Vinereanu, seful Sectiei de Cardiologie Interventionala a Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti, a precizat faptul ca fibrilatia atriala se diagnosticheaza uneori doar in momentul aparitiei complicatiilor sale – accidentul vascular cerebral ischemic sau embolia vasculara: âUn puls neregulat ar trebui sa ridice intotdeauna suspiciunea de FA, dar pentru diagnostic este necesara o inregistrare EKGâ, a subliniat prof. dr. Dragos Vinereanu.
Specialiatii au atras atentia in ceea ce priveste necesitatea unei noi terapii anticoagulante optime, care sa combine puterea de a preveni accidentul vascular cu reducerea riscurilor de hemoragie.
âNoile medicamente care au aparut deja pe piata sau care vor intra in urmatorii ani, reprezentate de inhibitorii directi ai trombinei si inhibitorii orali ai factorului Xa, promit rezultate mai bune decat tratamentul actual cu acenocumarol, scazand riscul de AVC ischemic si/sau hemoragic, cu efecte adverse importante mai putine si un tratament mai usor de realizat atat pentru pacienti, cat si pentru mediciâ, a explicat prof. dr. Dragos Vinereanu, referindu-se la noile optiuni terapeutice.
Leave a reply