Inteligenta, mai mult decat un coeficient!

Inteligenta este una dintre caracteristicile foarte pretuite, dar in acelasi timp foarte
dificil de masurat si de evaluat. Desigur ca s-au dezvoltat tehnici diverse de masurare
a coeficientului de inteligenta, dar ele nu reusesc sa surprinda integral aceast poten-
tial si gradul in care a fost dezvoltat. De cele mai multe ori se vorbeste si se masoara
inteligenta logica-matematica, ignorandu-se alte cel putin 7 tipuri de inteligenta.

Conform studiilor facute de
psi hologul Haward Gardner
de la Universitatea Harvard
exista opt tipuri de inteligenta:
verbala, logica-matematica, muzicala,
corporala-kinestezica, spatiala, interpersonala
(cu oamenii), intrapersonala (cu
sinele) si naturala (legata de natura).

Un om poate avea una sau mai multe dintre
aceste tipuri de inteligenta si ideal ar fi sa poata
constientiza cum anume este inteligent pentru
a-si folosi in mod util capacitatile si a merge pe
linia vocatiei. De cele mai multe ori insa parintii
vor sa afle coeficientul de inteligenta al copiilor
pentru a sti ce asteptari sa aiba de la ei. Uneori
si adulti sunt interesati de scorul pe care-l
obtin la testele de inteligenta si nu de abilitatile
generale pe care le au. E un demers adesea
descurajator pentru ca oamenii pot obtine un
scor ce indica o inteligenta sub medie sau medie
si stima de sine le este afectata. Dintr-o astfel de
experienta pot dezvolta sentimente de inferioritate
sau chiar un complex de inferioritate. In cazul
copiilor ei isi asuma, din pacate, eticheta pe
care le-o pun adultii. Imi amintesc de un copil
care atunci cand incercam sa lucrez cu el spunea
intr-una: „lasa-l saracu’, nu poate”. De fapt
repeta exact ce auzea de la adultii care incercand
sa-l protejeze de esecuri il fereau de multe
experiente care l-ar fi ajutat sa depaseasca starea
de inferioritate in care era captiv.

8 tipuri de inteligenta

Psihologul Haward Gardner a realizat studii
extinse pe subiecti foarte diferiti: oameni
talentati, genii, oameni care au suferit afectari
ale creierului, asa-numitii idioti-savanti, adulti
normali, experti din diverse profesii si oa –
meni din culturi diferite. Incercand sa afle
cum anume sunt inteligenti oamenii a ajuns
sa descrie 8 tipuri de inteligenta.

Inteligenta verbala sau inteligenta cu cuvintele,
presupune abilitatea de a vorbi, de a
scrie. O persoana cu un astfel de tip de inteligenta
poate invata cu usurinta mai multe
limbi straine. Poate fi o persoana cu talent orator
sau scriitoricesc. Inteligenta verbala este capacitatea
de a folosi limbajul pentru a atinge
anu mite scopuri. Cei care au o astfel de inteligenta
pot fi buni scriitori, ziaristi, diplomati,
negociatori, vanzatori, translatori, avocati etc.
Inteligenta logica-matematica implica abilitatea
de a analiza. Este capacitatea de intelegere
si rezolvare a problemelor logice, operatiunilor
matematice. O astfel de insusire permite persoanei
sa faca usor cercetari stiintifice si calcule
statistice. Pe acest tip de inteligenta s-au concentrat
adesea eforturile de dezvoltare a unor
teste psihologice de masurare.

In general psihologia nu are instrumente
exacte de masurare, evaluare. Multi au considerat
asta ca fiind „drama” acestei profesii si
s-au incapatanat sa dezvolte astfel de instrumente.
Iar mare parte din tenacitatea lor a fost
indreptata spre testele care masoara coeficientul
de inteligenta. De fapt multe dintre aceste
teste folosesc figuri geometrice, cifre, si astfel,
masoara cu precadere inteligenta matematica.
Desigur sunt situatii in care determinarea coeficientului
de inteligenta ajuta specialisii sa adopte
un anume traseu terapeutic pentru o persoana, dar la nivelul simtului comun stabilirea acestui
coeficient nu ar trebui sa fie o practica.

Cei ce au o inteligenta logica-matematica
pot fi performeri in domeniile ce tin de calcule,
de reguli, de principii stiintifice. Abilitatea
de a gandi logic-matematic poate fi cu
succes folosita in brokeraj, domeniul bancar,
management, stiinte exacte, comert. I.T. etc.
Inteligenta muzicala reprezinta talentul
de a performa, de a crea, de a aprecia muzica.
Acest tip de inteligenta este intanit la
interpreti vocali sau instrumentali, dansatori,
actori, compozitori etc.

Inteligenta corporala-kinestezica se refera
la potentialul de a utiliza intregul corp sau
parti ale corpului pentru a rezolva probleme,
pentru a face sport, pentru a realiza creatii
vestimentare. Sunt oamenii care au o abilitate
aparte in a-si folosi mainile sau picioarele
sau corpul ca intreg pentru a exprima, a crea,
a performa. Astfel de oameni pot fi sportivi,
bucatari, designeri, chirurgi, actori, maseori,
kinetoterapeuti sau pot avea profesii tehnice.
Inteligenta spatiala este potentialul de a
recunoaste si opera cu modele din spatii largi
sau din zone bine delimitate. Este acea capacitate
de analiza si sinteza. Aceasta capacitate
este in mod obisnuit specifica barbatilor.
Inteligenta spatiala ajuta la realizarea oricarui
tip de proiect sau de strategie.

Inteligenta interpersonala sau inteligenta
cu oamenii, arata capacitatea persoanei de a
intelege intentii, motivatii, dorinte ale oamenilor
si modul eficient in care reuseste sa lucreze
cu oamenii. Intr-o anumita masura inteligenta
cu oamenii este caracterizata printr-o capacitate
empatica. Empatia fiind abilitatea unei persoane
de a simti si intelege trairile si gandurile unice,
subiective ale altei persoane. Psihologul Alfred
Adler spunea ca poti „vedea cu ochii lui, sa poti
auzi cu urechile lui si sa poti simti cu inima
lui”. De asemenea, inteligenta interpersonala
poate fi asociata cu mult discutata inteligenta
emotionala. Oamenii dotati cu o astfel de
inteligenta pot fi psihologi, specialisti in resurse
umane, medici, sociologi, preoti, duhovnici.
Astfel de profesionisti ar trebui sa vada omul ca
pe un intreg, indivizibil, si sa inteleaga ca partile
acestui intreg sunt interdependente si nu pot fi
judecate separat. Asa este si cu inteligenta. Nu
poti intelege cum este un om inteligent daca judeci,
masori, calculezi aceasta abilitate separat
de functionarea lui generala.

Inteligenta intrapersonala implica abilitatea
de a se intelege pe sine, de a avea un
model propriu incluzand dorintele, fricile,
capacitatile si de a-l folosi pentru a face bine
altora. Un exemplu de folosire al acestui tip de
inteligenta este meditatia.

Inteligenta naturala se refera la recunoasterea
si clasificarea florei, faunei, aplicarea
legilor lumii vietatilor, talentul de a avea
grija si de a interactiona cu variate vietati.
Acest tip de inteligenta ajuta oamenii sa se
ocupe de cultivarea pamantului, de ingrijirea
si studierea plantelor, animalelor, de studierea
fenomenelor naturale, a reliefului, sau care
vor sa se ocupe de cercetari in domeniu. Oamenii
inzestrati cu aceasta inteligenta pot fi
buni biologi, dresori, meteorologi etc.

Inteligenta ar trebui mai mult
stimulata decat masurata

Practica mi-a dovedit faptul ca o persoana
supusa aceluiasi test de inteligenta la intervale
diferite de timp poate avea rezultate diferite.
De exemplu, o data scorul obtinut poate
sa indice o inteligenta medie, iar alta data o
inteligenta peste medie. Acest fapt nu ma face
nici intr-un caz sa contest validitatea unui test.
Sustin doar ca demersurile de stabilire a nivelului
de inteligenta ar trebui sa fie complexe si
sa nu se limiteze la un singur instrument de
lucru sau tehnica de evaluare. De asemenea,
sa nu se limiteze la o singura sedinta.

Pentru parinti as recomanda ca fiind mult
mai utila stimularea dezvoltarii inteligentei
decat masurarea ei. Copiii pot fi extrem de
inteligenti cu lucrurile care le plac. E important
sa le fie deschis orizontul, starnita
curio zitatea. Psihologic orice om are capacitatea
de a fi mai bun decat este azi. Si e mai
bun atunci cand se simte incurajat, stimulat.
E foar te important ca progresele lui sa fie
vazute in raport cu el insusi si nu cu alti indivizi
de aceiasi varsta sau din acelasi mediu.
Atata timp cat cineva progreseaza inseamna ca
are potential si doar timpul, atmosfera din jurul
lui si stimularile vor face ca rezultatele lui
sa fie mai bune.

Inteligenta e un potential imens in fiecare,
doar ca adesea adultii din preajma o judeca dupa
criteriile lor subiective. De exemplu un copil
care nu reuseste sa aiba performantele dorite de
parinte la matematica, dar are o pasiune pentru
imagini, este la fel de inteligent ca un olimpic la
matematica, doar ca e inteligent cu altceva.
Un efect descurajator il poate avea si un
scor foarte mare, chiar daca pare paradoxal.
Acei copii exceptionali, supradotati adesea
cresc cu ideea ca valoarea le este data de
performantele lor. Si atata timp cat reusesc sa
obtina performante la olimpiade, concursuri
sau altfel de competitii au o stima de sine buna,
dar cand intervine un esec efectul lui este devastator.
De altfel succesul pentru ei merge adesea
in paralel cu o teama teribila de esec si astfel
ajung sa traiasca intr-un stres permanent
ce-i vulnerabilizeaza. Atat ei cat si multi dintre
adulti nu constientizeaza faptul ca valoreaza
pentru ca exista, pentru ca sunt unici, creativi,
pentru capacitatea lor de a iubi si a socializa, si
cred ca valoare le este data doar de faptele lor.
Astfel de semne ar putea sa-i indrume pe
Parintii care isi dau seama si au si confirmarea
ca au un copil supradotat, este bine sa-i
gasesca activitati extrascolare, programe de
dezvoltarea abilitatilor, dar care sa presupuna
si distractia. Parcurgerea mai rapida a perioadei
academice nu e neaparat o solutie, ca de
exemplu sa urmeze doi ani intr-unul, sau sa
fie inscris la o scoala pentru copii supradotati.
Scoala trebuie sa fie doar una dintre activitati,
nu activitatea de baza, unica, solicitanta,
performanta. Pentru copilul inteligent este
foar te important sa aiba diversitate.