Insuficiența cardiacă în România

Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat evenimentul “Media Academy: Insuficiența cardiacă”, ca parte a programului de informare și educare “Health Innovation Agenda”, la care au participat Dr. Gabriel Tatu Chițoiu – președinte, Societatea Română de Cardiologie, Dr. Ovidiu Chioncel – medic cardiolog, Institutul Clinic Fundeni, Dr. Marius Geantă – co-fondator și președinte, Centrul pentru Inovație în Medicină, alături de o pacientă diagnosticată cu insuficiență cardiacă.

• Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficiență cardiacă (4.7% din populație, conform studiilor)
• 000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu insuficiență cardiacă, la noi în țară
• 9 din 10 persoane care suferă de insuficiență cardiacă, în România, nu știu că au acest diagnostic
• Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România
• Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai mică decât supraviețuirea în multe forme de cancer

Insuficiența cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susține funcționarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficiență cardiacă, în România, sunt: infarctul miocardic și alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii și malformațiile congenitate cardiace.

Prevalența insuficienței cardiace în rândul populației României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienți prezintă insuficiență cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii și cu o calitate a vieții extrem de scăzută, care este influențată și de problemele psihologice, de reacțiile adverse la tratament și de limitările de ordin social. Educația pacienților și asistența psihologică sunt insuficient acoperite de sistemul național de sănătate. O mai bună informare a pacienților pentru conștientizarea implicațiilor medicale și non-medicale ale bolii ar îmbunătăți calitatea vieții acestora.

Simptomele insuficienței cardiace pot include respirația grea și oboseala extremă, împiedicându-i pe pacienți să muncească sau să ia parte la activitățile sociale obișnuite, efectul fiind izolarea socială, anxietatea și depresia.

“9 din 10 pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă nu știu că suferă de această boală, aspect care indică o majoră problemă de comunicare între medic și pacient, pe acest subiect. În plus, sunt puține persoanele care recunosc factorii de risc, semnele și simptomele insuficienței cardiace. De aceea, îmbunătățirea comunicării medic-pacient prin schimbarea oaradigmei clasice <medicul spune, pacientul execută> este esențială, în așa fel încât pacienții cu insuficiență cardiacă să nu mai fie expuși riscului de deces prematur și, pe de altă parte, să aibă o calitate a vieții mult mai bună”, a afirmat dr. Marius Geantă.

Insuficiența cardiacă are prognostic nefavorabil comparable cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer. Costul semnificativ al bolii și pentru societate, din cauza unei rate mai mari de spitalizări și respitalizări și a impactului asupra familiei pacientului. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari, odată cu creșterea prevalenței bolii pe fondul îmbătrânirii populației și a ratei crescute de supraviețuire după atacuri de cord.

Grupul de lucru pentru insuficiența cardiacă al Societății Române de Cardiologie a identificat, într-un document de poziție, 4 priorități și direcții de acțiune în domeniul insuficienței cardiace din țara noastră:

1. Creșterea conștientizării publice și înțelegerea implicațiilor bolii
2. Realizarea unei baze de date pentru insuficiența cardiacă, la nivel național
3. Susținerea dezvotării unităților medicale dedicate tratamentului insuficienței cardiace
4. Asigurarea asistenței medicale de calitate și a monitorizării pacienților, în cadrul asistenței primare

Programul “Health Innovation Agenda” a fost inițiat de Centrul pentru Inovație în Medicină începând cu anul 2015, cu scopul de a aduce pe agenda publică temele invatoare din medicină, în vederea creșterii nivelului de informare și educare asupra acestor subiecte de înalt nivel științific.