Interviu realizat de Dr. Mirela Radulescu

Dragos Damian, Presedinte APMGR, CEO Terapia Ranbaxy

In Romania nu a existat o politica a medicamentului si nici o politica de sprijinire a producatorilor indigeni, spre deosebire de toate celelalte tari din Europa Centrala si de Est. De aceea industria farmaceutica de generice din Romania a ajuns de la o cota valorica de piata de 40% acum 4 ani, la 25% astazi, desi in volum continua sa detina aproape 70% din totalul vanzarilor. Un rezultat dezolant pentru industria autohtona, ce are la baza mecanisme artificial induse prin cadrul de reglementare.

Produsele generice, care sunt si mai accesibile si asigura un acces de masa al populatiei la medicamente, se vand si se utilizeaza din ce in ce mai putin. Privind in urma, trebuie sa amintesc ca, producatorii romani n-au avut voie sa vanda direct in farmacii medicamente. De aceea acum 10 ani a trebuit sa-si infiinteze propriile retele de distributie. In fapt, nu a existat interesul ca ei sa aiba voie. Fara ancorarea in companii multinationale, industria generica din Romania nu ar fi putut sa reprezinte un potential de crestere economica si nici sa exporte asa cum o face in prezent. Si cred ca asta a fost salvarea industriei farmaceutice autohtone. Ranbaxy, Zentiva, Sandoz, Novartis, Gedeon Richter, Glaxo SmithKlein, toate aceste multinationale au investit in Romania, in ciuda mediului foarte ostil pentru productia indigena. In ultima vreme am devenit foarte vocal si mandru, pentru ca realizarile industriei generice din Romania sunt notabile, dar trebuiesc exploatate mai bine de catre autoritati.

Asociatia este tanara, infiintata in anul 2009. Cum a luat nastere?

Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) a aparut din necesitate; ca reactie la suprareglementarile din 2009 si din nevoia de a fi consultati de catre autoritati. In 2009 a inceput apogeul suprareglementarilor si am conside rat in calitatea noastra de producatori locali, ca autoritatile nu ar trebui sa faca nimic in Romania fara sa se consulte cu marii investitori din sanatate. Dupa calculele noastre, fie ca este vorba de achizitii sau de investitii in retehnologizare, investitiile cumuleaza aproximativ 2 miliarde de euro. Vorbim deci, de un aport substantial de fluxuri straine de capital aduse in Romania. In Slovenia, doi mari producatori de medicamente aduc 25% din produsul intern brut al acestei tari. Poate in Romania nu aducem atat, dar imaginati-va ca daca in urma cu trei, patru sau cinci ani producatorii de generice ar fi facut obiectul atentiei autoritatilor, ar fi fost posibil sa aducem si in Romania un asemenea aport la produsul intern brut.

Sunteti ascultati de catre autoritati?

Da, consideram ca am realizat ceva in ultimele luni. Era clar si o nevoie din partea autoritatilor. In sfarsit au vazut dezastrul! Si-au dat seama inca de anul trecut ca vor ramane fara bani, cand au dat ordonanta 104. Au adus credite de angajament de 2,8 miliarde de lei pentru ca nu mai puteau sa finanteze Sanatatea din bugetul de profil. De altfel, rectificarea care s-a facut recent, nu reprezinta altceva decat o validare a acelui credit de angajament. Iar medicamentele reprezinta sub 25% din costurile cu sanatatea in Romania. Compania de studii de piata Cegedim a devenit de asemenea mai vocala si a atras atentia asupra faptului ca foarte multe dintre lucrurile care se intampla in piata sunt nenaturale si vor duce la o situatie de nesustenabilitate a pietei farmaceutice autohtone. De altfel, faptul ca abia odata cu aceasta rectificare se vor deconta medicamente din 2010, arata faptul ca producatorii au sustinut cu medicamente populatia. CNAS de-abia acum, prin rectificare, va plati ceea ce s-a vandut in primul trimestru.

Ce parere aveti despre decontarea medicamentelor dupa noul sistem de referentiere?

Autoritatile s-au uitat probabil si la ceea ce se intampla in celelalte piete din Europa Centrala si de Est si si-au spus ca sistemul actual de decontare nu poate sa continue, pentru ca nu va face decat sa permita utilizarea medicamentelor foarte scumpe. Si nicaieri in lume autoritatile nu-si pot permite sa finanteze doar medicamente inovative. De aceea si exista medicamentele generice, pentru ca ele asigura o finantare de masa. Sistemul de referentiere, care s-a schimbat de la 1 iulie, nu este deloc ceea ce a propus CNAS initial. N-as putea spune ca va avantaja producatorii. Exista posibilitatea, cel putin teoretica, sa asigure un acces mai mare al pacientilor la medicamentele generice. Si la medicatie in general.

Pana la urma sistemul acesta de refe rentiere, una peste alta, a avantajat…

Deocamdata, si spun asta cu toata responsabilitatea, din cauza alarmarii populatiei ce a precedat introducerea sistemului, ne-am confruntat cu urmatoarea situatie: pacientii si-au facut un stoc din vechile medicamente. La epuizarea acestuia, ramane ca ei sa mearga si sa vada cat au de platit pe vechile medicamente si sa ceara medicilor si farmacistilor medicamentul echivalent de care au nevoie; de aceeasi calitate, cu acelasi efect terapeutic si cu aceeasi siguranta, dar la un pret mult mai mic! Au existat interese comerciale care au stat la baza unei campanii de dezinformare a opiniei publice. Practic, cliseul care a fost indus in constiinta opiniei publice este acela ca medicamentul ieftin nu e de buna calitate. Fals! Pana la introducerea bunelor practici de fabricatie poate ca puteam sa discutam despre diferente calitative. Dar din anul 2004 toate unitatile de productie au trebuit sa implementeze standardele de buna practica de fabricatie sau sa-si inchida portile. Cei care au facut investitii masive la acest capitol, rezistand astfel pe piata, ofera medicamente generice conform reglementarilor in vigoare, de calitate comparabila cu orice alta piata dezvoltata.

Medicamentele noastre, pe care le si exportati, sunt mai bine primite in alte tari decat in tara noastra?

Medicamentul fabricat in Romania este un foarte bun produs de export. Medicamentele generice sunt bine primite in tarile in care le exportam. Mai bine primite decat in tara noastra. Pentru ca acolo exista o alta politica a medicamentului, o alta mentalitate si o cu totul alta educatie a oamenilor. In Cehia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Slovacia si Lituania, volumele si valorile pietei de medicamente generice si ritmul de intrare al produselor generice este enorm fata de Romania. La noi, in ultimii doi ani, s-a intamplat exact invers: medicamentele generice au scazut si ca volume si ca valoare.

Pentru ca in Romania continua sa existe cliseul: trebuie sa fie scump ca sa fie de cali tate. Este o abordare extrem, extrem de paguboasa. Si de fapt, e vorba de o contraeducatie, pe o perioada foarte lunga. Si ne asumam si noi, producatorii, aceaste lacune educationale. Pentru ca nici noi nu am educat oamenii, nu am colaborat mai strans cu comunitatea medicilor si a farmacistilor. Mai exista un element care este in sine un obstacol: pretul pentru un medicament se obtine in 90 de zile. Imaginati-va in acest interval ce economii ar face pacientul si ce economii s-ar face cu banul public, daca, din prima zi de cand s-a dat autorizatia de punere pe piata, s-ar obtine si pretul. In alte tari, cand primesti autorizatia de punere pe piata, primesti si pretul, mai ales daca vorbim de primul generic, pentru ca acesta este cel care scade preturile automat.

Cu cat sustineti farmacistii si farmaciile?

Creantele catre farmacii sunt de aproximativ trei miliarde de lei. Suma nu este una oficiala, sunt datele pe care le-am sintetizat la nivelul asociatiei. Din statisticile pe care le detinem, aproximativ 1,5 miliarde de lei sunt datorii catre membrii APMGR. Deci jumatate din credit este al producatorilor de medicamente generice. Dar noi, ca valoare din piata reprezentam doar 25%; cu alte cuvinte noi creditam mai mult piata farmaceutica decat o crediteaza alti producatori. In momentul cand exista producatori despre care se stie sigur ca-si incaseaza banii in 120, 150, sau 180 de zile, ei nu crediteaza sistemul. Ei de fapt debiteaza sistemul. Iar eu am o parere ferma, o spun si repet: producatorii de medicamente generice sunt principalii creditori ai sistemului in acest moment si duc greul finantarii sistemului! Se vorbeste foarte mult de ajutarea pacientului. Exista doua modalitati in care companiile pot sa sprijine pacientul in acest moment dificil pentru sistemul de sanatate – sa scada preturile de la medicamente si sa crediteze sistemul, chiar daca asta inseamna sa puna in continuare produsul pe piata sub riscul neincasarii banilor.

Si de fapt, problema principala nu este creditarea si riscul de creditare, ci impredictibilitatea termenelor de plata. De la 150 de zile in anul 2008 am ajuns la 300 de zile in acest moment. Se merge din rectificare in rectificare. Dorim sa existe un pact national in care autoritatile sa decida impreuna cu industria care sunt masurile care trebuie luate pe termen scurt si mediu. Daca, de exemplu, ne asumam ca pana in 2012 sa creditam sistemul in schimbul unor concesii din partea autoritatilor, din 2012 este firesc sa proiectam termene de plata care sa intre in normele de buna practica europeana.

Mai sunt producatorii dispusi sa crediteze sistemul sanitar?

S-a vorbit foarte mult despre plecarea din piata a unor producatori, din nou gene randu-se panica. Nu e nici o indoiala ca producatorii vor ramane aici. Nu isi ia nimeni bocceluta si pleaca. Nu vor pleca pentru ca, intr-adevar, Romania reprezinta inca una dintre cele mai dinamice piete, din punct de vedere al cresterii sale. Piata romaneasca s-a majorat semnificativ, cu o medie de 20% din 2005 pana in prezent.Nu mai exista piete europene care sa creasca in felul acesta. Si cu toate acestea, in continuare, accesul la medicamente si la servicii medicale este limitat in mediul urban si rural. Deci piata are potential de crestere si pe viitor, iar producatorii nu vor pleca. Isi vor restrange insa portofoliile. Este un scenariu probabil.

Care ar fi motivele pentru care nu a fost incurajat consumul de generice?

Sa spunem ca speram ca odata ce am devenit mai activi ca asociatie, odata cu rezultatele evidente ale producatorilor de generice, aceasta faza a fost depasita. Sper ca am intrat intr-o faza in care, la fel ca si in alte tari central-europene, consumul de generice va fi incurajat de catre autoritati si ca, probabil, va fi o modalitate buna prin care vor reusi sa-si controleze finantarea. Pentru ca genericele sunt medicamente de aceeasi calitate, eficienta si siguranta ca si medicamentul original, dar disponibile la un pret mai accesibil. Utilizarea lor asigura acces extins si echitabil la solutii terapeutice de prima linie pentru toate bolile cronice. Iar medicamentele genericele joaca un rol cheie in sustenabilizarea si accesibilizarea sistemelor de sanatate din UE. Ele incurajeaza competitia, contentioneaza costurile si stimuleaza inovatia, necesara pentru a descoperi noi molecule.

De mentionat este si faptul ca 50% din volumele de medicamente din UE sunt generice. Utilizarea lor aduce anual economii de 18-20 miliarde euro, genericele facand posibila planificarea si controlul bugetar pentru sistemele de sanatate.

Va fi insa nevoie si de informatizare. De informatizarea sistemului sanitar romanesc se vorbeste de ani buni. Dar daca in 20 de ani am avut 20 de ministri nu a existat nici o sansa de continuitate, de coerenta, de consistenta. Trebuie sa informatizam sistemul, trebuie sa lasam informatia sa aiba o infrastructura la nivelul intregii tari si atunci lucrurile vor fi mult mai simple.

De ce sustineti ca genericele pot fi o investitie strategica in sanatate si economie?

In primul rand prin costurile mici. Apoi, noi cei din APMGR suntem pana la urma creatori de produs intern brut. Platim taxe si impozite catre statul roman si angajam forta de munca. Industria farma este un multiplicator de locuri de munca si credem ca ar trebui sa fim priviti si din aceasta perspectiva. Noi nu doar vindem medicamente si facem profituri, ci avem si un evident rol economic.

Ce puteti spune despre clowback-ul romanesc, ca este si el mioritic ca sa zic asa…

Clawback-ul inca nu are norme clare de aplicare si nici nu a fost votat in parlament. Guvernantii s-au gandit ca mai pot lua niste bani de la producatori, pretextand ca exista clawback si in Europa. Ceea ce nu stiau legiu itorii, in graba de a scoate bani de undeva, este faptul ca aceasta taxa pe cifra de afaceri, clawback-ul, are niste reguli si principii clare in tarile in care se aplica.

Dar in tarile de unde s-au inspirat legiuitorii, la generice nu se aplica clawback!

Genericul in sine asigura o scadere a preturilor. Ar fi normal sa existe vointa de a aduce generice pe piata, pentru ca medicamentul generic este echivalentul clawback- ului sau aduce mai multi bani decat ar aduce un clawback pe produsul scump. Scazand pretul automat, banul public cheltuit de Casa de Asigurari de Sanatate si de Fondul de Asigurari este mult mai mic. Iar ca sa platim noi, producatorii locali, o astfel de taxa, inseamna sa fim suprafiscalizati.

Casa de asigurari si Ministerul, impreuna cu noi, trebuie sa decidem foarte clar care este data din care aplicam acest clawback si care este formula pe care o agreaza toti jucatorii din piata. Ar fi de dorit ca autoritatile sa discute cu noi si sa nu ia decizii unilaterale.

In contextul crizei financiare, degringoladei legislative de pe piata farma romaneasca, cum evolueaza Terapia Ranbaxy?

Nu vreau sa vorbesc aici prea mult despre Terapia Ranbaxy. Noi ne-am separat foarte mult de medicamentele cu prescriptie, crescand ponderea celor fara prescriptie OTC, gestionand mai bine riscul financiar. Am luat si decizii grele in anul 2009, disponibilizand angajati. Cu alte cuvinte, pe de-o parte am urmarit sa obtinem o cifra de afaceri care sa creasca din produse care nu reprezinta un risc asa de mare de neancasare, si pe de alta parte, ne-am uitat evident si la reducerea costurilor. In 2009, Terapia Ran baxy a fost printre cele mai lovite companii, din cauza suprareglementarilor. Am pierdut o cifra de afaceri anualizata de aproximativ 30 de milioane de lei, datorita suspendarii unor produse din cauza reglementarilor aberante in materie de preturi. Am oprit o colaborare cu o companie multinationala, colaborare cu traditie din anul 1994, pentru ca preturile care ne-au fost recalculate nu ne-au mai permis continuarea colaborarii. Insa, ne-am largit portofoliul de produse, am adus si cateva produse noi. Sigur, un aspect foarte important pentru producatorii de generice este faptul ca, din anul 2009 pana in anul 2014, vor iesi de sub patent produse cu o valoare globala de piata de circa 50 de miliarde de dolari si atunci, producatorii de generice ar trebui sa aduca aceste produse generice pe piata. Si desigur, din aceste produse generice, sa-si optimizeze cifra de afaceri.

Terapia Ranbaxy este singura companie din piata care are un model hibrid de lucru: noi aducem si produse inovative de pe platforma companiei japoneze Daiichi Sankyo si produse generice fabricate de Ranbaxy si de Terapia. Aceasta inseamna ca noi intelegem mai bine rolul produsului inovativ si rolul produsului generic. Pentru ca le comercializam pe amandoua.

Leave a reply