Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC, COPD, COLD), pneumopatia cronica
nespecifica (CNLSD), obstructia cronica a cailor aeriene (CAO), sau alti termeni echivalenti, au fost utilizati in ultimii 30 de ani, pentru a defini afectiunile pulmonare care
au ca predominanta dificultatea in expiratie, implicit disfunctia ventilatorie obstructiva.
Diferentierea se va face in acord cu anamneza pacientului si status-ul sau clinic.

Prin prisma studiilor experimentale,
cercetarile epidemiologice au
atras atentia asupra relatiei dintre
poluare si suferinta cronica
pulmonara. Daca fumatul este asociat
poluarii atmosferice, este lesne de inteles
ca efectul celor doua noxe este unul sinergic
si nu supraadaugat. Persoanele cele mai
expuse sunt cele care locuiesc si desfasoara
activitati in zone poluate, cu atat mai mult cu
cat printre acestea exista si fumatori. O forma
distinctiva de poluare poate fi socotita chiar
si atmosfera din interiorul locuintei. Infectiile
din copilarie determina aparitia fenomenelor
respiratorii si dereglarea functiei pulmonare
la adolescenti. Studiile epidemiologice sustin
totusi ca bronsita cronica simpla este legata in
mod cert si de fumat. Prin aportul sau cercetarea
epidemiologica monitorizeaza frecventa,
distributia si factorii determinanti ai bolii in
populatiile umane.

Explorarea functionala pulmonara denota
mecanismele fiziopatologice ale bronhopneumopatiei
obstructive cronice. Evaluarea debitelor
la expirul fortat si a capacitatii vitale
pulmonare, precum si a elastantei pulmonare
au aratat, pe de alta parte, faptul ca atat
emfizemul pulmonar cat si bronsita cronica
pot exista fara determinare obstructiva.
Totusi, cand la consult se prezinta un pacient
dispneic, ca rezultat al acestor consecinte,
obstructia poate fi evidentiata in majoritatea
cazurilor.

Obstructia cailor respiratorii se asociaza
de obicei cu cresterea rezistentei lor precum
si diminuarea debitelor maxime ale fluxului
respirator. Alterarea debitelor maximale respiratorii
este rezultatul unor procese interdependente
complete si dinamice intre sectiunea
cailor respiratorii, elastanta pulmonara si capacitatea
de colabare a cailor respiratorii. Mai
mult decat atat, un expir prelungit sau deficitar
asociat cu obstructia, va conduce spre o
crestere dinamica a CRF, daca inspirul va avea
loc inainte ca aparatul respirator sa atinga
procesul de echilibru static. Sunt frecvent
semnalate valorile crescute ale capacitatii pulmonare
totale. De cele mai multe ori si capacitatea
vitala este redusa, obstructia importanta
a cailor respiratorii putand fi detectabila
chiar la o capacitate vitala normala. Disfunctiile
de mecanica ventilatorie pulmonara mai
sus amintite pot avea efecte nedorite asupra
modificarilor din parenchimul cailor respiratorii.
De obicei, manifestarile clinice vor depinde
de raspunsul ventilator pulmonar al unui plaman cu functie dereglata. Dispneea
sau afectarea capacitatii de munca nu
trebuie neglijate sau superficial abordate.

Simptomatologie

Tusea – predominant matinala, este adesea
declansata la contactul cu aerul rece sau
fumul de tigara, exacerbandu-se in cursul
infectiilor intercurente.

Expectoratia – Datorita reziduurilor din
fumul de tigara, bolnavii apreciaza culoarea
sputei ca fiind alba, cenusie sau neagra.
Atunci cand sputa va prezenta un aspect sanguinolent
sau va fi insotita de hemoptizii repetate
se suspecteaza o posibila asociere cu
cancerul bronsic.

Dispneea – are un caracter ondulant
in aceasta afectiune, accentuandu-se pe parcursul
puseelor de infectie bronsica.

Imunitatea specifica a barierei
vasculare la nivel alveolar.
Fenomene imunitare
bronho-alveolare in BPOC

Anticorpii reprezentati de toate clasele de
imunoglobuline „traduc” practic mecanismele
imunitare cu mediere preponderenta la nivelul
bronhiei, in cursul acestei boli. De aceasta
data, componenta nespecifica a mecanismului
(mucusul, bariera muco-ciliara) constituie
practic „apertura” bronhovasculara. In ceea
ce priveste mecanismele imunitare normale si
patologice la acest nivel de segment anato mic
pulmonar, imunocompetenta implica atat
componenta celulara a raspunsului imun cat si
componenta moleculara. Procesele imunitare
cu sediu alveolar de manifestare sunt dirijate
in general de celulele reprezentate de macrofagul
alveolar si limfocite care, impreuna cu
componenta nespecifica, formeaza „apertura”
alveolocapilara.

De exemplu, clasificarea reactiilor de hipersensibilitate
de catre Gell si Coombs,
ar inscrie bronhopneumopatia obstructiva
cronica in tipul II al acestor reactii (reactii de
tip citotoxic-citolitic). Insusi anticorpii antiplaman
si anticorpii anti-membrana bazala
alveolara evidentiaza suficient de clar componenta
autoimuna a BPOC. Generarea si proliferarea
procesului autoimun implica fenomene
de interactiune si cooperare celulara,
dar si tisulara. Complexele antigen-anticorp,
de dimensiuni mari (20S), se vor depune in
membrana bazala alveolocapilara, pentru ca
mai apoi sa intervina activarea sistemului
complement, prin fixarea complementului pe
aceste complexe cu rezultat final in antrenarea
chemotactismului pentru polimorfonucleare,
necroza fibrinoida a vaselor (vasculita)
si a structurilor adiacente (alveolita).

Incidenta BPOC in lume

Incidenta in lume a BPOC cunoaste o
variatie de procentaj cu variabile situate intre
3-7% in tarile calde, slab industrializate,
17-30% in tarile industrializate si peste
35% in tarile nordice. In Romania, inca din
1995 s-a cunoscut raportarea unui procentaj
cuprins intre 3-4% in mediile nepoluate,
15-19% in mediul urban si aproximativ 30%
in zonele de atmosfera intens poluata.

Mortalitatea

Potrivit statisticilor O.M.S. bronhopneumopatiei
obstructive cronice i se datoreaza
un procentaj de 1-7% din totalul deceselor.
Spre exemplu, din cauza procentajului mare
al tuberculozei, aprecierea mortalitatii datorate
BPOC in alte tari, este mai greu de facut.
Cu toate acestea se citeaza cifre ridicate in
comunitatile rurale din Australia, Egipt, Noua
Guinee (12,6%). In mod cert cauza majora o
constituie fumatul. Mortalitatea comporta o
rata crescuta in raport cu varsta la ambele sexe,
dar cu caracter predominant asupra sexului
barbatesc, dupa varsta de 40 de ani. Alti factori
care influenteaza mortalitatea sunt asa cum
am mai spus, urbanizarea si mediul profesional.
Expunerea la poluare intricata cu tuberculoza
si existenta neoplasmului pulmonar reflecta
un procentaj semnificativ crescut in populatiile
cu numar ridicat de fumatori.

Leave a reply