Forma actuala a taxei clawback limiteaza dezvoltarea investitiilor in domeniul farmaceutic

La 11 octombrie, Camera de Comert Americana in Romania (AmCham România) a prezentat punctul de vedere cu privire la forma actuala a taxei de clawback si impactul pe care aceasta masura il are asupra investitiilor in domeniul farmaceutic.

Potrivit membrilor AmCham Romania, taxa clawback, in forma adoptata, limiteaza in mod semnificativ dezvoltarea investitiilor in domeniul farmaceutic, intrucat nu asigura predictibilitatea necesara in stabilirea bugetului anual. “Masura adoptata este lipsita de logica economica, atat timp cat impune doar companiilor farmaceutice o taxa pe veniturile generate de intreg lantul de aprovizionare”, a declarat Alexandra Gatej, presedintele AmCham Romania.
Reprezentantii AmCham Romania au sesizat, de asemenea, faptul ca producatorii de medicamente sunt singurii responsabilizati pentru controlul bugetului, conform mecanismului de clawback intrat in vigoare la 1 octombrie. In schimb, cresterea pietei nu este controlata de producatorii de medicamente, cresterea valorii consumului in termeni absoluti fata de bugetul aprobat trimestrial fiind determinata de prescrierea de medicamente si de ineficientele din sistem. De asemenea, din punct de vedere fiscal, membrii AmCham Romania au atras atentia asupra modului in care este formulata Ordonanta 77/2011. Astfel, noul sistem presupune aplicarea taxei clawback la TVA-ul aferent, ceea ce duce la un nou tip de dubla taxare.
Pascal Prigent, presedintele Grupului de Lucru pentru Sanatate din cadrul AmCham Romania, a explicat faptul ca un buget realist alocat pentru medicamente ar trebui sa ia in consideratie nevoile reale ale pacientilor si starea de sanatate a populatiei. “Un buget realist ar trebui sa aiba in vedere nivelul de consum din anul precedent. In toate tarile europene unde se aplica acest sistem, exista un plafon maximum impus industriei, ceea ce solicitam si pentru Romania”, a subliniat Pascal Prigent.
Membrii AmCham România au recomandat stabilirea unui plafon maximum pentru procentul taxei de clawback si utilizarea pretului de producator ca baza de calcul a taxei clawback, astfel incat producatorii de medicamente sa nu fie singurii responsabili pentru acoperirea costurilor generate de o eventuala depasire a bugetului initial alocat medicamentelor, iar prezenta lor pe piata din Romania sa nu fie penalizata de autoritati.