Interviu cu prof. dr. Dan
Gaita, Coordonator
National Preventie Boli
Cardiovasculare, secretar
stiintific al UMF Timisoara

STUDIILE EUROASPIRE I (1995/1996), II (2000/2001) SI III (2006/2007) SUNT CELE MAI IMPORTANTE PROIECTE EPIDEMIOLOGICE IN DOMENIUL PREVENTIEI CARDIOVASCULARE IN EUROPA. ROMANIA A PARTICIPAT LA ACEST STUDIU PRINTRUN SINGUR CENTRU (TIMISOARA) SUB COORDONAREA PROF. DR. DAN GAITA. INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE DIN TIMISOARA A AVUT IN EVALUARE UN NUMAR DE PESTE 1.000 DE PACIENTI, JUMATATE DINTRE ACESTIA FIIND PACIENTI CORONARIENI, IAR CEALALTA JUMATATE FIIND PACIENTI CU RISC INALT CARDIOVASCULAR (PACIENTI ASIMPTOMATICI AFLATI SUB TRATAMENT ANTIHIPERTENSIV SI/SAU HIPOLIPEMINAT SI/SAU ANTIDIABETIC).

Ce reprezinta studiile EuroAspire?

Societatea Europeana de Cardiologie a conceput primul ghid european de preventie cardiovasculara în anul 1994. Acest ghid a fost revizut prima data în 1998 şi ulterior în 2003 şi 2007 – rezultatele
trialurilor EuroAspire I, II şi III au contribuit nemijlocit la înnoirea acestor recomandari. România a participat pentru prima data la aceste proiecte epidemiologice începând cu anul 2006, odata cu includerea sa în rândul celor 21 de state Europene care au luat parte la realizarea studiului EuroAspire III. Obiecivul principal al studiului EuroAspire III l-a reprezentat determinarea prevalentei factorilor de risc cardiovascular şi realizarea unei imagini obiective a preventiei cardiovasculare practicate în Europa la pacientii coronarieni. De asemenea, studiul a urmarit
sa evalueze în ce masura sunt respectate recomandarile europene privind preventia cardiovasculara la pacientii cu risc cardiovascular crescut.

Ce au evidentiat studiile EuroAspire?

Au evidentiat o prevalenta crescuta a stilului de viata nesanatos, a factorilor de risc modificabili şi utilizarea inadecvata a terapiei medicamentoase în scopul atingerii nivelelor tinta ale tensiunii arte riale şi ale lipidelor la pacientii coronarieni. Comparatia între rezultatele obtinute în cele trei trialuri EuroAspire a evidentiat tendinte nefavorabile ale stilului de viata.
S-a observat astfel:
• creşterea substantiala a obezitatii în fiecare tara şi a fumatului printre pacientii tineri;
• lipsa unei ameliorari în atingerea valorilor tensionale recomandate – doar o treime din cei cu boala cardiovasculara au reuşit acest lucru;
• în ciuda îmbunatatirii reale a proportiei pacientilor care au atins valorile recomandate pentru colesterolul total şi LDL colesterol, doar doua treimi au atins aceasta tinta;
• în EuroAspire III, un numar mai
mare de pacienti a primit tratament medicamentos
pentru controlul valorilor tensionale
sau pentru dislipidemie comparativ
cu EuroAspire I, şi II dar aceste
medicamente fie nu au fost folosite optim,
fie s-a înregistrat o complianta scazuta din
partea pacientilor.

Ce a însemnat studiul Euro-
Aspire III România Follow Up?

EuroAspire III România Follow Up
a demarat începând cu noiembrie 2007,
ca o continuare a studiului EuroAspire
III în România, având ca obiectiv principal
implementarea recomandarilor europene
la indivizii cu risc cardiovascular
înalt prin intensificarea interventiilor
de schimbare a stilului de viata, controlul
adecvat al factorilor de risc şi optimizarea
tratamentului profilactic, pentru a reduce
riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare
la subiectii cu risc înalt. Nu în ultimul
rând acest studiu îşi propune crearea unui
model al schimbarii, aplicabil şi altor centre
din România şi Europa.
Au fost evaluati 345 de pacienti cu vârsta
medie de 58 ani (39% barbati), evaluati
initial în cadrul studiului EuroAspire III
România.
Criteriile de includere în studiu au
fost aceleaşi cu cele ale studiului EuroAspire
III pentru pacientii asimptoma tici
cu risc crescut: barbati şi femei sub 80
ani, nediagnosticati cu boala coronariana
sau alte afectiuni aterosclerotice, care
în momentul includerii în studiu erau
sub medicatie antihipertensiva şi/sau
medicatie hipolipemianta şi/sau terapie
antidiabetica (medicatie antidiabetica sau
doar dieta), cuprinşi în intervalul de timp
de 6 luni – 3 ani de la momentul initierii
terapiei.
Pacientii au fost evaluati la includerea
în studiu, şi reevaluati periodic la interval
de 6 luni din punct de vedere clinic şi biologic
la nivelul cabinetelor de medicina
de familie şi medicina interna de ambulator
(6 centre medicale). Evaluarea la includere
şi cele 3 evaluari consecutive au constat
în examen clinic (înaltime, greutate
circumferinta abdominala, valori tensionale,
frecventa cardiaca) şi paraclinic (glicemie
à jeun, hemoglobina glicozilata – la
pacientii diabetici, lipidograma completa,
albuminurie calitativa/cantitativa, proteina
C reactiva şi determinarea indicelui
glezna-brat).
Recomandarile în ceea ce priveşte
schimbarea stilului de viata, modificarea
factorilor de risc şi prescrierea medicatiei,
au fost facute în colaborare cu specialistul
cardiolog, nefrolog şi diabetolog conform
ghidului European de preventie a bolilor
cardiovasculare (2007).

Ce rezultate ati obtinut în urma
acestui studiu?

Rezultatele partiale ale acestui studiu
indica o prevalenta crescuta a factorilor de
risc cardiovasculari: 78% dintre pacienti
sunt hipertensivi, 60% prezinta dislipidemie
şi 18,4% au diabet zaharat, în timp ce
37,9% au asociat doi, respectiv 6,15% trei
dintre factorii de risc enumerati anterior.
27,1% dintre pacienti au indicele de masa
corporala peste 30 kg/m2, în timp ce
51,2% dintre femei respectiv 21% dintre
barbati prezinta obezitate de tip central
(circumferinta abdominala >80cm la
femei şi > 94cm la barbati). Prevalenta
sindromului metabolic conform criteriilor
Federatiei Internationale de Diabet (IDF),
este de 42%, ceea ce confera acestor pacienti
un risc cardiometabolic crescut. Eficienta
tratamentului la pacientii cu diabet zaharat
(dieta şi/sau medicatie antidiabetica)
s-a dovedit a fi scazuta – doar la jumatate
dintre aceştia s-a reuşit mentinerea hemoglobinei
glicozilate la nivelul recomandat
de ghidurile actuale (HbA1c <6,5%). Dintre factorii de risc mai recent descrişi, remarcam prezenta sindromului inflamator (proteina C reactiva peste 5mg/l) la 20% dintre pacienti.
Rezultatele finale ale studiului EuroAspire
III România Follow Up (august
2009) vor arata în ce masura sunt
implementate recomandarile europene
actuale şi va permite totodata regândirea
prioritatilor în programele nationale de
preventie cardiovasculara.

Care este mortalitatea si morbiditatea
prin boli cardiovasculare?

Boala cardiovasculara se situeaza pe
primul loc ca şi cauza de mortalitate în
Europa, fiind responsabila de aproximativ
50% din totalul deceselor.
Este de asemenea o cauza majora de
dizabilitate şi de scadere a calitatii vietii,
dar este important de ştiut ca poate fi
prevenita.
In timp ce mortalitatea şi incidenta
bolilor cardiovasculare sunt în scadere în
tarile din nordul, sudul şi vestul Europei,
în tarile centrale şi estice nu numai ca nu
sunt în scadere, dar în unele cazuri sunt
chiar în creştere.
Şi chiar daca în U.E. rata de mortalitate
prin afectiuni cardiovasculare este în
scadere, în prezent numarul de pacienti
– atât barbati cât şi femei, cu boli cardiovasculare,
este în creştere. Este un paradox
care se datoreaza creşterii longevitatii,
dar şi a eficientei tratamentului aplicat
pacientilor cu boli cardiovasculare.

Care sunt costurile bolii cardiovasculare
pentru societate?

S-a estimat ca boala cardiovasculara
determina pierderi în economia Uniunii
Europene de aproximativ 169 miliarde de
euro/an. Aceasta reprezinta un cost anual
total pe cap de locuitor de 372 euro.
Pierderile de productie datorate
mortalitatii şi morbiditatii prin boli cardiovasculare
se ridica la peste 35 miliarde
de euro în U.E., reprezentând 21% din
costurile totale alocate acestor boli – aproximativ
2/3 din aceste costuri se datoreaza
deceselor şi 1/3 se datoreaza invaliditatii
prin boala în rândul persoanelor de vârsta
mijlocie.

Ce înseamna sanatate cardiovasculara?

Boala cardiovasculara are o etiologie
multifactoriala şi este esential ca toti factorii
de risc şi determinantii cardiovasculari
sa fie tratati atât la nivel de individ cât
şi la nivel de societate.
Starea de sanatatea cardiovasculara include :
– statusul de nefumator
– activitate fizica de cel putin 30
minute zilnic (sau mers 3 km în ritm
sustinut), de minim 3 ori/saptamâna;
– obiceiuri alimentare sanatoase;
– fara kilograme în plus;
– tensiunea arteriala sub 140/90
mmHg;
– colesterolul sanguin <5 mmol/l (<190 mg/dl);
– control glicemic adecvat;
– evitarea stresului excesiv.

Ce strategii nationale vizeaza
pacientul cu risc cardiovascular?

Strategiile la nivel national vizeaza
abordarea populationala, multidisciplinaritate
prin integrarea diferitelor sectoare
implicate şi actiunea complementara
a acestora, elaborarea unor strategii individuale
privind dieta şi activitatea fizica
pentru categorii speciale şi informarea şi
educatia continua.
Strategia riscului înalt presupune atât
screeningul populatiei generale pentru
identificarea pacientilor cu risc înalt de
a dezvolta BCV (obiectiv initiat de catre
Ministerului Sanatatii şi Familiei în anul
2007-2008 prin Programul National de
Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei
care a permis identificarea persoanelor cu
risc înalt pe baza analizelor de laborator),
cât şi stabilirea strategiilor preventive reconmandate pacientilor cu risc CV crescut.
Identificarea pacientilor cu risc
înalt este recomandat sa se faca pe baza
evaluarii riscului CV global prin utilizarea
diagramelor de risc SCORE (Systematic
Coronary Risk Evaluation), ce întrunesc şi
coreleaza datele statistice ale mai multor
studii prospective europene mari şi permit
predictia evenimentelor aterosclerotice fatale
pe o perioada de 10 ani. Factorii de
risc luati în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul,
tensiunea arteriala sistolica, colesterolul
total (CT) şi regiunea geografica
(România face parte din populatiile cu risc
înalt din Europa).
Masurile de preventie recomandate
la pacientii cu risc cardiovascular înalt se
refera la schimbarea stilului de viata, tratamentul
optim al pacientilor cu hipertensiune
arteriala, dislipidemie şi diabet
zaharat, utilizarea selectiva a terapiei medicamentoase
profilactice cu efect dovedit în
preventia bolilor cardiovasculare: inhibitorii
enzimei de conversie ai angiotensinei,
agenti hipolipemianti, beta blocante şi
acid acetil saclicilic.

Ce ar trebui sa se faca pentru
promovarea activitatii fizice
sustinute?

In primul rând trebuie sa existe o
conştientizare a importantei activitatii fizice
în preventia cardiovasculara în rândul
personalului medico-sanitar. Este nevoie şi
de informarea opiniei publice asupra rolului
benefic al activitatii fizice, chiar şi de intensitate
scazuta, de conceperea unor mijloace
şi metode de promovare a activitatii
fizice cu caracter comunitar, care sa permita
accesul direct al tuturor categoriilor de
populatie, indiferent de vârsta, etnie, stare
sociala. Pentru aceasta este obligatorie conceperea
unor proiecte de modificare a infrastructurii
existente, în scopul integrarii
activitatii fizice în viata de zi cu zi (ex. deplasarea
la locul de munca pe jos sau cu
bicicleta, posibilitatea efectuarii activitatii
fizice la locul de munca), facilitati pentru
desfaşurarea activitatilor fizice sportive
şi recreative, destinate nu doar participarii
individuale ci şi a întregii familii, elaborarea
de programe şcolare şi de instruire care
sa promoveze activitatile fizice cu caracter
necompetitional şi sa dezvolte abilitatile şi
deprinderile necesare unei vieti active din
punct de vedere fizic.
Vârstnicii şi categoriile de populatie
cu risc crescut de a prezenta complicatii
la efort (ex. pacienti coronarieni) trebuie
încurajati sa participe la activitati fizice
special destinate lor, în scopul creşterii
calitatii vietii şi a independentei în
actiunile cotidiene, iar pentru persoanele
cu dizabilitati fizice este necesara crearea
unor programe sportive speciale.

Cât de importanta este preventia
cardiovasculara?

Aplicabilitatea preventiei se întinde
pe durata întregii vieti, întrucât reprezinta
cel mai eficient mod de reducere a riscului
de aparitie a BCV. Preventia este cea mai
eficienta metoda de interventie pe termen
lung asupra pacientilor cardiaci şi a celor
cu multipli factori de risc cardiovascular.
Conceptual, preventia este extrem de
simpla, aplicarea ei necesita însa elaborarea
unei strategii clare şi eficiente, care sa
îmbine atitudinile individuale (evaluare,
stratificarea riscului cardiovascular, aplicarea
interventiei, reevaluarea rezultatelor)
cu cele populationale (accesibilitate
crescuta la masurile preventiei cardiovasculare)
pe fondul unui cadru socio-politic
favorabil la nivel national şi European,
având drept obiectiv fundamental reducerea
morbiditatii şi mortalitatii. Prezenta
factorilor de risc cardiovascular şi stratificarea
riscului cardiovascular trebuie
evaluata şi interpretata o data pe an la toti
cei care au împlinit vârsta de 40 de ani,
iar depistarea unuia sau mai multor factori
de risc impune un tratament intensiv
(scaderea tensiunii arteriale, controlul glicemiei
tratament cu statina, antiagregant
plachetar etc.).

Leave a reply