Emotiile doctorilor

Obisnuim sa credem ca emotiile sunt caracteristice femeilor si ca nu sunt prea placute, ca pot bloca, intimida.

Obisnuim sa credem ca emotiile sunt caracteristice
femeilor si ca nu sunt prea placute, ca pot bloca, intimida.

De fapt atat barbatii cat si femeile au parte
de emotii doar ca modul in care si le
exprima este diferit. Totodata barbatii si
femeile tind sa se emotioneze, sa fie stresati din
ratiuni diferite. Cariera de medic inseamna sa inveti
pana la epuizare, sa faci garzi peste garzi, sa ai telefonul
deschis la orice ora si sa fii mereu pregatit sa
ajungi la un pacient care are nevoie de tine. Este,
fara indoiala, una dintre cele mai stresante profesii.
Iar stresul genereaza emotii puternice.

Se pare insa ca nivelul de stres si factorii care determina
stresul sunt diferiti la o femeie doctor fata
de un barbat doctor. Pentru o femeie doctor cea mai
mare problema este sa poata face cariera si sa aiba si
familie in acelasi timp.

Pentru un barbat doctor cea
mai stresanta problema este stabilirea relatiei medic
pacient. Un studiu in acest sens, citat de psiholog dr.
Edith B. Gross, in revista Psychology Today, a aratat
ca 51,5 % dintre barbati considera relatia medic pacient
stresanta, in timp ce doar 17,9 % dintre femeile
doctor impartasesc aceasta opinie. In privinta
impacarii familiei cu cariera, 43,6 % dintre femei
sunt stresate si doar 6,1 % dintre barbati.

Psihologul Gross a remarcat ca adesea femeile
doctor aleg sa se casatoreasca tot cu un medic, pe
cand barbatii medici se orienteaza spre femei cu
cariere mai putin solicitante si care au la dispozitie
mai mult timp.

Femeile doctor mai simt si presiunea de a performa,
de a se ridica la nivelul unui medic barbat si
in acelasi timp sa fie la fel de bune ca mame si sotii.
Din aceasta cauza multe femei doctor aleg un program
part time sau se orienteaza spre specializari
mai putin solicitante, ca timp.

Pentru un barbat medic, probleme in relatia sa
cu pacientul apar mai ales cand acesta din urma
ii pune la indoiala diagnosticul sau tratamentul.
Pacientii nu mai vad medicul ca fiind detinatorul
adevarului absolut, se documenteaza pe Internet si
apoi incep sa puna foarte multe intrebari, crescand
nivelul de stres al medicului. De cealalta parte femeile
medic nu vad relatia – medic pacient ca fiind
o lupta pentru putere.

COMPORTAMENTUL AROGANT ESTE
GENERAT DE EMOTII NEGATIVE

Cand sunt coplesiti de stres, de emotii negative,
medicii tind sa aiba un comportament arogant,
chiar agresiv si apar conflicte intre ei si colegii
lor. Conform unui studiu realizat de American
College of Physician Executives o treime dintre administratorii
unitatilor medicale raporteaza incidente
intre cadrele medicale, cel putin o data pe luna.

Adesea furia medicilor e indreptata impotriva asistentelor
si ingrijitoarelor. An 70 % dintre incidente
sunt implicati aceiasi medici. Si chiar daca institutiile
medicale au coduri etice si masuri de sanctionare,
nu au servicii de sprijin pentru doctori.

Un model de suport pentru medici este oferit
de Mt. Sinai Medical Center din Miami prin programul
al carui cofondator este dr. Eva Ritvo, coordonatorului
Departamentului de Psihiatrie al Centrului.

La acest centru vin medici pentru a participa
la workshopuri de 1-3 zile timp in care au parte
de consiliere, vizionari video, jocuri de rol pentru
a exersa abilitatea de a rezolva conflicte, de a reduce
furia si a antrena calitatile interpersonale.

Specialistii acestui centru au constatat ca un medic
cu cat este mai cunoscut, apreciat cu atat acorda
mai putina importanta mediului in care lucreaza,
colegilor. Dintre medicii care au beneficiat de serviciile
Centrului foarte putini aveau diagnostice psihiatrice
sau abuzau de substante si din acest motiv
cei mai multi reuseau sa faca progrese, sa devina
mai cooperanti. Acest training le ofera medicilor
instrumentele pentru schimbarea comportamentului
insa specialistii spun ca motivatia lor este mult
stimulata si de faptul ca sunt monitorizati. Unii au
si un moment de constientizare a comportamentului
lor atunci cand citesc marturiile colegi lor,
subordonatilor. Cand acestia spun „As vrea sa nu
ma mai duc acasa plangand” sau „Munca mea e
atat de stresanta incat sotul m-a parasit” atunci
inteleg despre ce e vorba.

Cum in Romania nu exista astfel de programe
special destinate medicilor acestia trebuie
sa-si gaseasca resurse in alta parte. Pot alege sa
stabileasca timpi clari de petrecere a timpului cu
familia sau sa se intalneasca cu prieteni, colegi,
fara insa a discuta despre provocarile de la locul de
munca, pot sa-si faca un obicei in a servi masa in
afara unitatii medicale si sa-si rezerve timp pentru
placerile proprii.

Adesea insa medicii sunt prinsi intre solicitarile
profesiei si nevoile familiei si isi neglijeaza propriile
nevoi emotionale fara a sti ca acest lucru in timp le
va afecta personalitatea, le va deteriora perceptia si
relatia cu oamenii.

EMOTIILE POT AVEA UN EFECT
POZITIV, DAU ENERGIE

Cei mai multi oameni, cand sunt in fata unui examen
sau a unei incercari importante a vietii, se tem
sa aiba emotii. Ei spun ca emotiile ii blocheza, ii fac sa
uite ce aveau de spus sau sa nu reactioneze promt.
De fapt emotiile au in general un efect pozitiv asupra
comportamentului uman, motiveaza, impulsioneaza,
ofera „combustibil” actiunilor. Emotiile pot ajuta la
concentrarea pe moment a tuturor resurselor. Oamenii
care sunt sanatosi emotional reusesc sa mentina
controlul asupra gandurilor lor, sentimentelor si
comportamentelor. Au o perceptie pozitiva fata de
sine si reusesc sa mentina o relatie buna cu ceilalti.

O alta calitate este acea de a vedea problemele in
perspectiva. Astfel de oameni au abilitatea de a face
fata stresului, de a lua o pauza atunci cand se simt
coplesiti sau de a cauta sprijin, cand simt ca solutiile
lor nu mai sunt eficiente. De cealalta parte cei care
nu reusesc sa pastreze un echilibru emotional ajung
sa fie afectati de stres atat in familie cat si la locul de
munca, iar in final acest stres prelungit le afecteaza
personalitatea si chiar poate duce la tulburari psihice.

Chiar daca sunt plini de furie nu constientizeaza
acest lucru. Ajung sa aiba o dispozitie iritabila, sa-i
blameze pe ceilalti sa i se para ca totul este incorect
sau ca cineva le vrea raul. Amplificarea acestei stari
precum si comportamentele cu risc asupra sanatatii
(abuz de alcool, tigari, energizante) sunt semne ale
furiei si reprezinta momentul cand medicul ar trebui
sa solicite sprijinul unui specialist.

Stresul, care atunci cand este moderat, ajuta,
impulsioneaza insa stresul cronic are efecte distructive
asupra organismului.Corpul raspunde
la stres prin producerea de hormoni ai stresului.
Acesti hormoni ajuta corpul sa raspunda la situatii
de maxima necesitate. Dar cand corpul produce o
cantitate mare de hormoni pe o perioada lunga de
timp este afectat, se deterioreaza, la fel si emotiile.

MODALITATI DE A CONTROLA
EMOTIILE

Oamenii stresati devin emotivi, anxiosi, iritabili sau
deprimati. Un prim pas ar fi iesirea din acest cerc vicios
si apelarea la exercitii de relaxare sau activitati
in aer liber si in locuri bine luminate. Problemele
emotionale pot fi tratate si cu ajutorul consilierii
sau psihoterapiei .

• Invatati sa va exprimati sentimentele intr-un
  mod adecvat. Altfel spus fiti asertivi, spuneti-le celor
  apropiati ce va deranjeaza. Sentimentele de
  tristete sau furie neexteriorizate ajung sa determine
  probleme in relationarea cu ceilalti si pot fi
  calea spre somatizari. Ceea ce nu iese afara se duce
  in interiorul organismul si se transforma in ulcer,
  diabet sau boli cardivasculare.
• Ganditi-va inainte sa actionati. Emotiile pot fi
  de folos, pot fi puternice. Dar inainte de a te lasa
  controlat de ele gandeste-te si incearca sa anticipezi
  efectul celor spuse asupra celorlalti.
• Cauta echilibrul. Indiferent cat de solicitat
  esti cauta timp pentru lucruriile simple ale vietii. Iar
  periodic fa-ti un bilant pozitiv, adica rememoreaza
  lucrurile bune pe care le-ai facut. Chiar daca vei
  avea tendinta sa aduci in minte lucrurile pe care nu
  ai reusit sa le faci incearca sa te concentrezi pe evenimentele
  pozitive. In timp vei reusi.
• Ai grija de sanatatea ta fizica. Sportul asigura
  si o stare de sanatate fizica dar si una de sanatate
  psihica. Apoi trebuie sa stii ca problemele de
  sanatate afecteaza si psihicul. Pe langa sport, dieta
  si somnul sunt necesare mentinerii echilibrului.
• Surprinde-ti gandurile negative, cele care te
  fac trist sau furios si opreste-le. Actioneaza, concentreaza-ti atentia pe altceva

PERSPECTIVA PSIHOTERAPEUTICA

Adesea pacientii vin la cabientul de psihoterapie
spunand ca emotiile sunt problema lor. Daca
nu ar fi asa de „timizi”, „emotivi”, „nervosi”
ceilalti ar fi mai apropiati de ei. De fapt avem
nevoie de emotii pentru actiunile noastre, ele ne
fac sa fim oameni si nu roboti. Adesea emotiile
sunt blamate pentru sentimentele de inadecvare
sau chiar actiunile antisociale, cand de fapt sunt
doar instrumentele care ne ajuta sa ne atingem
scopurile. Problema este ca in majoritatea cazurilor
scopurile sunt neconstiente si atunci cand
actiunile cuiva nu sunt in acord cu asteptarile pe
care le au ceilalti, cu obligatiile, acea persoana
ajunge sa afirme ca este condusa de emotii.
Persoana chiar simte ca ar fi condusa si nu realizeaza
ca de fapt emotiile sunt creatia ei.

Psihoterapeutul adlerian prof. dr. Harold
Mosak, Universitatea din Chicago, Illinois, obisnuieste sa foloseasca tehnica apasarii butonului
pentru a le arata clientilor sai ce putere
de autodeterminare au. Este o tehnica eficienta
cu cei care se considera victime ale emotiilor
lor.

Relaxat pe fotoliu clientului i se cere sa se
gandeasca la un eveniment placut si la emotiile,
sentimentele ce insotesc acel eveniment, apoi i
se cere sa se gandeasca la un incident neplacut
in care s-a simtit ranit, umilit si la emotiile legate
de acesta. Prin aceasta clientul intelege ca poate
crea orice sentimente doreste doar decizand la
ce sa se gandeasca. El are butonul in mainile lui
si poate decide sa-l apese pentru a trai o emotie
pozitiva sau negativa. El este creatorul si nu victima
emotiilor, astfel poate intelege ca pana si
depresia este o alegere. Poate alege sa fie deprimat
sau fericit, poate alege sa stea in intuneric
sau in lumina.

Anda PACURAR
Psihoterapeut formator
Membru al Asociatiei
pentru Psihologie
si Psihoterapie Adleriana
tel. 0723.631.322