Eliminarea hepatitei C pe agenda autorităților locale, APAH-RO demarează proiectul – pilot

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) anunță demararea proiectului “Implicarea comunităților locale în eliminarea Hepatitei C”. Inițiativa este structurată în mai multe etape și va include realizarea unor studii comparative la nivel regional (România, Bulgaria, Serbia și Macedonia), precum și campanii de informare și de testare pentru depistarea virusului hepatitic C în diferite comunități locale.

În acest sens, APAH-RO a organizat miercuri, 16 ianuarie, o conferința regională la care au participat reprezentanți ai autorităților naționale și locale din România și reprezentanți ai asociațiilor regionale de pacienți din România, Bulgaria, Serbia și Macedonia.

Printre temele abordate s-au numărat: provocările majore de sănătate publică cu care se confruntă autoritățile locale; viziunea României cu privire la tratament; Planurile Naționale de Eliminare a Hepatitelor și progresul înregistrat în regiunea Balcani; perspectiva medicilor cu privire la abordarea europeană a eliminării hepatitei C; screeningul și diagnosticarea hepatitei C în zonele rurale.

”Am avut ocazia să discutăm aplicat despre eliminarea hepatitelor, într-o abordare diferită. Conceptul de eliminare a hepatitelor pornind de la situațiile specifice identificate la nivelul comunităților locale poate contribui la accelerarea procesului de diagnosticare și includere în programul de tratament, astfel încât să atingem ținta OMS de eliminare până în 2030. Autoritățile locale, medicii din teritoriu și membrii unei comunități știu cel mai bine cu ce probleme se confruntă, fapt pentru care au posibilitatea de a veni mai rapid cu soluții pe care le pot implementa direct sau pe care le pot înainta autorităților centrale,” a declarat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

Conferința “Implicarea comunităților locale în eliminarea Hepatitei C” face parte dintr-un proiect mai amplu pe care APAH-RO intenționează să îl implementeze în acest an. Principalele elemente ale acestui proiect cuprind: un studiu comparativ privind strategiile naționale de eliminare a hepatitei C din România, Bulgaria, Serbia și Macedonia realizat de Dr. Adrian Pană; o platformă de comunicare care să includă toți actorii pentru facilitarea dezbaterilor la nivelul reprezentanților autorităților naționale, locale și regionale; un program educațional care se va concentra asupra conștientizării riscurilor hepatitei C și asupra necesității testării, în scopul eliminării hepatitei C la nivelul comunităților locale; identificarea obstacolelor privind accesarea testării pentru hepatita C și testarea a aproximativ 700 – 1.000 de persoane până la sfârșitul lunii martie 2019 în comuna Cumpăna, județul Constanța; organizarea de întâlniri lunare – sprijin și îndrumare pentru cei diagnosticați.

“Hepatitele virale și complicațiile acestora reprezintă o povară disproporționată bolilor și o problemă majoră de sănătate publică în țările din Europa de Est. Prevalența relativ ridicată a acestora și tendințele crescătoare ale cirozei hepatice și a cancerului hepatic sunt principalele cauze care au dus la această situație. Acest profil epidemiologic este asociat cu utilizarea crescută a serviciilor de sănătate, în special la nivel de spital și tratament, dublată de pierderea productivității, creșterea invalidității și deceselor premature, ceea ce duce la o creștere semnificativă atât a costurilor directe, cât și a celor societale.

De asemenea, principalele bariere în atingerea scopului Organizației Mondiale a Sănătății de eradicare a hepatitelor virale sunt printre altele, ratele de vaccinare suboptimală pentru hepatita B, măsurile de prevenire insuficiente împotriva transmiterii atât a hepatitei B cât și a hepatitei C, lipsa screeningului organizat la nivel populațional la grupurile cu risc sporit, indisponibilitatea și disparitățile semnificative în accesul la servicii adecvate de diagnostic și tratament, îngrijirile de sănătate oferite fragmentat, subfinanțarea serviciilor specifice pentru aceste boli, precum și politicile absente sau fără impact vizând eliminarea hepatitelor,” a explicat Adrian Pană, expert în politici de sănătate.

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în ceea ce privește diagnosticarea și tratarea pacienților cu hepatită: începând cu anul 2018, testele pentru hepatitele virale – atât cele pentru diagnosticare, cât și cele pentru monitorizare, sunt decontate de CNAS prin includerea în pachetul de bază la medicii de familie; autoritățile au amendat legislația privind contractul cost-volum-rezultat (tratamentul fără interferon pentru pacienții cu hepatita C), oferind acces la tratament începând cu gradul unu de fibroză și acces la toate terapiile din piață; viremia și fibroscanul sunt decontate în sistemul de spitalizare de zi – accesul la acest serviciu depinde de dotările unităților medicale.

”Este important să continuăm acțiunile de testare, iar ca parte a acestui proiect vom începe la nivelul comunei Cumpăna, din județul Constanța. Aici ne-am propus să testăm între 700 – 1.000 persoane până la sfârșitul lunii martie,” a precizat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

”În multe țări europene comunitățile locale participă la soluționarea unor probleme majore de sănătate publică, așa cum este și cea reprezentată de hepatita C. Cadrul de colaborare creat facilitează participarea tuturor părților interesate: autorități locale, comunitatea medicală, asociații de pacienti, companii farmaceutice. Prin implicarea activă a factorilor de decizie la nivel local, comuna Cumpăna are oportunitatea de a se număra printre primele comunități din România care aspiră să elimine Hepatita C în viitorul apropiat,” a precizat Mariana Gâju, primar al comunei Cumpăna și Vicepreședinte al Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa.

”Ambițioasele ținte ale OMS cu privire la eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare la adresa sănătăţii publice, până în 2030, reprezintă o adevărată provocare. Pentru hepatita C, avem ca ținte reducerea cu 90% a noilor cazuri și reducerea cu 65% a numărului deceselor. Astfel, toți actorii implicații trebuie să depună eforturi în acest sens, la nivel local, național și regional. Întoarcerea la bază, la nivelul comunităților locale, poate reprezenta o soluție pentru că se pot obține rezultate remarcabile dacă fundația este solidă. Fiecare comunitate își cunoaște nevoile și problemele –  persoane fără adăpost, persoane cu dependență de alcool și droguri, persoane care întâmpină dificultăți economice, persoane cu acces limitat la servicii medicale. Cunoașterea acestor probleme poate genera schimbarea necesară prin dezvoltarea de răspunsuri țintite, iar în cazul eliminării hepatitelor virale acest lucru se poate materializa la nivel local prin facilitarea accesului la screening și diagnosticare În același timp, se poate stabili dialogul cu autoritățile centrale pentru a oferi acces la tratament celor care nu îndeplinesc toate criteriile necesare. Experiența arată că una dintre cele mai eficiente metode de a atinge țintele OMS este prin intermediul ONG-urilor locale care pot facilita accesul la persoanele care sunt ‘ușor de pierdut din vedere’,” a declarat Marko Korenjak, președinte ELPA.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), hepatitele virale B și C reprezintă provocări majore, afectând 325 de milioane de oameni. Aceste afecțiuni generează cancer hepatic și provoacă anual 1,34 milioane de decese deoarece cel puțin 60% din cazurile de cancer hepatic au la bază testarea târzie, respectiv accesul la tratament pentru hepatitele B și C în stadii avansate ale bolii.