Laptele si produsele lactate reprezinta alimente cu o valoare nutritionala exceptionala, dar si o sursa de substante bioactive cu multiple activitati fiziologice benefice pentru organismul uman. In aceasta lucrare se prezinta unele efecte favorabile, determinate de un consum constant de lapte si/sau de produse obtinute din lapte.

Laptele si produsele lactate
reprezinta alimente cu o valoare
nutritionala exceptionala, dar si
o sursa de substante bioactive
cu multiple activitati fiziologice
benefice pentru organismul
uman. In aceasta lucrare se
prezinta unele efecte favorabile,
determinate de un consum
constant de lapte si/sau de
produse obtinute din lapte.

In revista Tetra Pak Magazine (95/2008) se prezinta
argumente in favoarea cresterii consumului de
lapte si produse lactate pe plan mondial. In SUA,
inca din 1996 a fost elaborat programul Milk PEP
(Milk Processor Education Program) pentru a sensibiliza
consumatorii americani fata de diverse aspecte nutritive
ale consumului de lapte si produse lactate.

In ianuarie 2007, o noua campanie a fost lansata
pentru a reaminti importanta laptelui, care permite
umplerea vidului nutritional determinat de cresterea
consumului de bauturi carbogazoase.

La nivel mondial, se consuma zilnic 1.9 miliarde
de litri de lapte, cererea de lapte crescand in ultimii 7
ani cu 14%, fiind superioara cresterii cererii de petrol,
care este de numai 13% pentru aceeasi perioada.
Aceasta tendinta este determinata de faptul ca
populatia a devenit constienta de influenta benefica a
laptelui si a produselor lactate in general.

Un studiu britanic realizat asupra a 2.300 de
barbati cu varsta intre 45 si 59 de ani, care au consumat
cel putin 0.5 litri de lapte pe zi, a evidentiat faptul
ca acestia au un risc cu 62% mai redus de a dezvolta
un sindrom metabolic.

In relatiile dintre alimentatie si organismul uman,
relativ recent a aparut un concept nou: al alimentelor
functionale, definite ca fiind produse alimentare precum
si componenete ale acestora, care imbunatatesc
starea generala de sanatate a consumatorilor, evita
riscul imbolnavirilor si amelioreaza capacitatea de
recuperare dupa diverse boli (G.M. Costin si Segal
R., 1999). Sub aspectul efectelor acestor alimente
functionale nici o categorie de produse nu se poate
compara cu laptele si produsele lactate. Numeroase
cercetari au stabilit cu certitudine ca laptele este dotat
natural cu calitati exceptionale, care-i permit sa fie
transformat in nenumarate produse cu o importanta
valoare adaugata.

Din punct de vedere nutritional, laptele este apreciat
ca o excelenta sursa de calciu, dar si de proteine
de inalta calitate si vitamine hidrosolubile si liposolubile.
Insa, laptele nu este doar o sursa de nutrienti ci si
produsul care furnizeaza organismului un larg spectru
de componente bioactive, cu multiple activitati fiziologice
in tractul gastrointestinal. Aceste activitati au
drept consecinta imbunatatirea absorbtiei nutrientilor,
inhibarea unor enzime, modularea sistemului imunitar
si apararea impotriva bacteriilor patogene. Proteinele
laptelui care faciliteaza absorbtia nutrientilor
esentiali sunt cazeinele α – si β -, lactoferine, proteina
care leaga vitamina B12 (haptocarina) si proteine care
fixeaza folatul. Prin formarea fosfopeptidelor din digestia
cazeinei se imbunatateste utilizarea calciului.

Lactoferina, haptocorina si proteina care leaga folatul
asigura furnizarea fierului, vitaminei B12 si a folatului
catre organism, prin interactiuni cu structuri
specifice sau receptori din mucoasa intestinala microvilara.

De asemenea, proteinele bioactive din lapte
pot inhiba cresterea bacteriilor prin retinerea unor
nutrienti esentiali pentru multiplicarea lor. Altele, au
activitate bactericida distrugand celula bacteriilor patogene
(lizozimul, lactoferina).

Alt mecanism prin care proteinele laptelui blocheaza dezvoltarea unor microorganisme in
intestin este utilizarea unor oligozaharide ca parte a
glicoproteinelor. Structura acestor oligozaharide este
asemanatoare cu a mucoasei intestinale actionand in
consecinta ca o „capcana” solubila si prevenind astfel,
adeziunea si invazia bacteriilor patogene. Glicomacropeptidele
(GMP) care se formeaza la coagularea enzimatica
a laptelui si trec in zer, contin astfel de structuri
si pot contribui la protectia impotriva infectiilor.

LUCRARI ROMANESTI

Si in tara noastra, in ultimii ani, a existat
o preocupare sustinuta privind elaborarea
unor lucrari care sa clarifice aspecte
legate de valoarea nutritionala a laptelui
si a produselor lactate. Aceste lucrari
elaborate in general de specialisti de la
Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor
din Universitatea „Dunarea de Jos”
din Galati, au fost publicate in Editura
Academica din Galati:

  • Alimente Functionale (colectia Alimentele
    si Sanatatea), 1999 – editori: G. M.
    Costin, Rodica Segal
  • Principiile nutritiei, 2002 – autor:
    Rodica Segal
  • Laptele aliment medicament, 2006
    – autori: Viorica Maria Macovei, G. M.
    Costin
  • Produse lactate functionale, 2007 –
    autori: G. M. Costin, Teodora Casulschi,
    Dana Pop, Silviu Stanciu, Daniela
    Paraschiv
  • Alimente ecologice, 2006 – editor:
    G.M. Costin

Fiind primele aparitii editoriale in
domeniu, se apreciaza ca aceste lucrari
au avut o contributie importanta la
educatia fabricantilor de produse lactate
(functionale, ecologice) cat si a consumatorilor
care au avut sansa sa le citeasca si
sa inteleaga aspectele prezentate.

LAPTELE SI CONSOLIDAREA
SISTEMULUI OSOS

O jumatate de litru de lapte pe zi asigura organismului
necesarul de calciu de care are nevoie pentru
a incetini procesul de decalcifiere osoasa care incepe
dupa 30 de ani. 500 ml de lapte acopera 75% din
necesarul zilnic de 800 mg de calciu care, in plus,
prezinta si o foarte buna biodisponibilitate, fiind absorbit
in intestin in proportie de pana la 45%.

Segal R. (2001) apreciaza ca laptele si produsele
lactate constituie sursa cea mai importanta
de calciu usor asimilabil din alimentatie, deoarece
raportul calciu/fosfor de 1.5:1 este favorabil unei
bune utilizari digestive a calciului, ca si a prezentei
lactozei si a aci dului citric cu care calciul formeaza
saruri solubile usor asimilabile.

OSTEOPOROZA

Osteoporoza este o boala legata partial de factori
genetici, care reduce masa osoasa si in consecinta,
mareste riscul fracturilor. La scara mondiala, 30%
dintre femeile si 20% dintre barbatii care au depasit
varsta de 50 de ani sunt afectati de aceasta boala.
Simptomele cele mai cunoscute sunt durerile dorsale
si reducerea inaltimii datorita tasarii coloanei verticale.

Creste mult riscul fracturilor, in special cele de sold,
fracturi care se produc chiar la lovituri minore.
Este de retinut ca nu se poate creste masa osoasa
numai prin incetinirea decalcifierii. Este foarte important
sa se asigure un aport suficient de calciu in tot
cursul vietii, la femei, deoarece la menopauza se constata
o decalcifiere mai rapida a scheletului lor, decat
la barbati. Pentru a avea un schelet puternic sunt necesare
urmatoarele conditii: activitate fizica, vitamina
D si un aport suficient de calciu.

Fundatia Internationala de Osteoporoza (IOF) a
stabilit ca laptele, branzeturile si unele produse lactate
sunt printre sursele de calciu cele mai abundente si
mai usor asimilabile, impreuna cu broccoli, varza, alune,
migdale, produse pe baza de soia, smochine uscate,
sardele, somon, crevete si oua.

REGLAREA PRESIUNII ARTERIALE

Riscul bolilor cardiovasculare si a hemoragiilor cerebrale
(AVC) este mai mare in cazul persoanelor cu
presiune arteriala ridicata. In prezent, este binecunoscut
ca o alimentatie bogata in fructe si legume si in
produse lactate cu continut scazut de grasime permite
o scadere sensibila a valorii tensiunii arteriale.

Functionarea normala a sistemului vascular este
controlata prin numeroase mecanisme. Enzima care
converteste angiotensina (ACE) este cheia presiunii
sanguine periferice prin actiunea sa in transformarea
angiotensinei I in angiotensina II, un puternic vasoconstrictor.
Inhibarea ACE poate conduce la modificarea hipotensiva
afectand numerosi parametri fiziologici, inclusiv
presiunea sanguina.

Prin hidroliza cazeinei bovine se obtin peptide care
inhiba ACE, denumite casokinine, iar din proteinele
zerului lactokinine. In cursul unor procese tehnologice
(lapte fermentat, branzeturi) se produc cantitati importante
de peptide puternic inhibitoare de ACE (Costin
G.M., 2006).

Pe de alta parte, un numar impresionant de
investigatii (pe animale, studii epidemiologice, trial-uri
clinice umane) au evidentiat rolul benefic al calciului
in controlul presiunii sanguine. Ingerarea de calciu din
lapte si derivatele lactate are un efect mai important
asupre reducerii presiunii arteriale decat suplimentele
de calciu.

In afara efectelor
mentionate,
consumul de
lapte si produse
lactate are
o influenta
benefica generala
asupra
organismului:

  • sustine
    activitatea fizica
    (moderata sau
    de performanta), putand inlocui
    bauturile
    energizante
    (uneori controversate)
    sau alti
    adjuvanti de
    efort
  • intensifica
    vitalitatea, in
    particular, pentru
    persoanele
    de varsta a 3-a,
    prevenind un
    proces de
    degenerescenta
    a memoriei,
    scheletului si
    muschilor
  • da un impuls
    de sanatate:
    componentele
    laptelui asigura
    pielii si parului
    vitaminele, mineralele,
    lipidele
    si proteinele
    necesare pentru
    intretinere si
    refacere.
Leave a reply