Bolile respiratorii de sezon in practica medicului de familie

Chiar daca temperaturile de afara duc cu gandul mai degraba la o primavara tarzie decat la mijlocul iernii, la usile cabinetelor de medicina de familie bat o multime de pacienti cu afectiuni respiratorii.

Se stie ca virusul gripal se dezvolta si persista mai ales la temperaturi scazute. Atmosfera calda de afara a facut ca numarul gripelor raportate sa fie mult mai mic comparativ cu anii trecuti. Dar incidenta celorlalte boli de sezon este in crestere. La acestea se adauga noi afectiuni provocate de virusuri cu tropism respirator, specifice altor anotimpuri, si care sunt mai agresive.

Cu exceptia cazurilor grave, care de obicei ajung direct la camerele de garda ale spitalelor, medicul de familie este cel care diagnosticheaza si instituie un tratament specific bolilor respiratorii de sezon. Tot el are si rolul de a informa pacientii cu privire la preventie si riscurile automedicatiei.

Rhinofaringita

Rhinofaringita (raceala sau guturaiul) este cea mai frecventa afectiune din sezonul rece.

Etiologia bolii este virala, rhinovirusurile fiind responsabile in majoritatea cazurilor. Vinovate insa de simptome pot fi si coronavirusurile, adenovirusurile, virusul sincitial respirator, virusurile coxakie etc.

Infectia virala de acest gen este de obicei afebrila si se caracterizeaza prin inflamarea unuia sau a mai multor segmente de tract respirator superior. Simptomele sunt nespecifice: uscaciunea si iritarea mucoasei nazo-faringiene, stranut, rinoree apoasa abundenta, dureri oculare, cefalee, dureri musculare si toracice difuze, alterarea starii generale, lipsa poftei de mancare. Uneori poate aparea o tuse uscata, de intensitate moderata.

Cu sau fara tratament, boala se vindeca in circa 7-10 zile. Fiind o infectie de etiologie virala, terapia este una adjuvanta, pentru diminuarea simptomelor.

Tratamentul local consta in administrarea intranazala de substante decongestionante, dezinfectante, de tipul solutiilor apoase sau uleioase, mentolate. Se vor evita sau se vor folosi pe perioade limitate de timp substantele cu rol vasoconstrictor. Acestea produc o ameliorare temporara a simptomelor, dar predispun la aparitia obstructiei nazale de sevraj.

In evolutia rhinofaringitei, secretia nazala devine treptat din apoasa muco-purulenta, acesta fiind un fenomen firesc si nu echivaleaza cu o agravare a bolii (suprainfectie bacteriana).

Se va insista pe hidratarea pacientilor, pentru a conferi fluiditate secretiilor.

Regimul alimentar este indicat a fi unul bogat in fructe si legume proaspete, vitaminele, in special vitamina C, contribuind la cresterea rezistentei organismului.

Antibioticele nu sunt recomandate decat atunci cand se constata aparitia unei complicatii bacteriene. Utilizarea lor in profilaxia acestei suprainfectii este nejustificata!

Gripa

Gripa este o afectiune virala cu frecventa redusa in iarna acestui an, din cauza modificarilor termice.

Dar este stiut faptul ca, atunci cand apare, are simptome mai severe decat rhinofaringita. Este o boala extrem de contagioasa, care apare de obicei in epidemii.

Febra ridicata (39-39,5C) este prezenta la debut. Este insotita de frisoane, dureri musculare generalizate, cefalee intensa, fotofobie, dureri retro-oculare. Semnele respiratorii sunt discrete in faza initiala, apoi devin dominante. Sunt reprezentate de tusea productiva.

Tratamentul, ca si in cazul altor boli virale, este unul simptomatic. Se insista pe odihna, hidratare a decvata. Pentru combaterea febrei se utilizeaza antitermice, antipiretice si se va evita supraincalzirea. Decongestionantele nazale si analgezicele se pot administra la nevoie.

La adulti se pot prescrie atat aspirina, cat si paracetamolul, in doze de 600 respectiv 650 mg oral, la 4 ore. La copiii mici, acidul acetilsalicilic este contraindicat din cauza posibilelor complicatii digestive, dar si a aparitiei sindromului Reye. Se utilizeaza paracetamolul, in doze ajustate in functie de greutatea corporala.

Ca si in cazul racelii, antibioticele se prescriu doar in caz de suprainfectie bacteriana.

Gripa este o boala ale carei simptome se remit, in mod normal, in 2-4 zile. Dar exista si categorii populationale cu risc (batranii, copiii, femeile gravide, bolnavii cronici etc.), care necesita spitalizare pentru prevenirea complicatiilor severe: bronsita hemoragica, pneumonie, encefalita etc. Acesta este si motivul pentu care aceste grupe se vaccineaza antigripal in fiecare toamna.

Faringita

Faringitele acute reprezinta inflamatii ale faringelui de etiologie virala sau bacteriana. In ambele cazuri, pacientii acuza febra, usturimi la nivelul gatului, dureri la deglutitie. Mucoasa faringelui este congestionata, inflamata, acoperita sau nu de exudat purulent.

Terapia se instituie in functie de etiologia suspectata. In prezenta exudatului (asociat cu originea bacteriana a bolii), se poate incepe administrarea antibioticelor anti-streptococice de tipul penicilinelor pana la confirmarea etiologiei prin cultura si antibiograma. Celor alergici la peniciline li se prescriu cefalosporine de prima generatie. Eritromicina este, de asemenea, un antibiotic util, dar mai putin utilizat din cauza reactiilor sale adverse gastrointestinale.

In cazurile cu etiologie virala, pacientii benefi ciaza de medicatie bazata in principal pe acetaminofen.

Amigdalita

Amigdalita reprezinta o infectie sau o inflamatie acuta a amigdalelor palatine. Etiologia bolii este in special bacteriana, streptococul beta hemolitic de grup A fiind cel mai des implicat. Exista insa si cazuri in care la origine stau diverse virusuri.

Primele semne care apar sunt inflamatia gatului si durerile la deglutitie.

Amigdalitele de origine bacteriana sunt insotite de febra mare (38-39 grade C), ganglioni limfatici submaxilari si la terali ai gatului inflamati, durerosi la palpare. Amigdalele sunt edematiate, acoperite de exudat purulent. Alte semne asociate sunt cefaleea, deshidratarea la nivel bucal, dureri la nivelul urechilor.

Amigdalitele de origine virala debuteaza cu subfebrilitate sau febra usoara. Semnele locale (amigdale inflamate, edematiate, dureri la deglutitie) sunt completate de simptome de tip gripal: tuse, rinoree apoasa abundenta, stranut.Amigdalitele virale se vindeca de obicei in 7-10 zile, fara un tratament specific. Cele in care se suspecteaza originea bacteriana (febra mare, ganglioni limfatici mariti in volum, durerosi) necesita tratament antibiotic. In acest sens se utilizeaza peniciline sau macrolide.

Amigdalita, mai ales cea de cauza streptococica, este o boala extrem de contagioasa, inca din primele faze ale bolii. Contagiozitatea scade dupa circa 24 de ore de la instituirea tratamentului.

Traheobronsita acuta

Boala apare, de obicei, ca urmare a unei infectii virale de cai aeriene superioare (rinita, faringita, laringita). Virusul gripal, paragripal, adenovirusurile, rhinovirusurile, virusul sincitial respirator sunt cel mai frecvent implicate. Infectiile virale se pot complica prin suprainfectie bacteriana cu pneumococ sau H. Influenzae. Simptomele in acest caz sunt reprezentate de stranut, rinoree, dureri la deglutitie, disfonie. Ulterior apar tusea cu expectoratie si durerea retrosternala. In caz de suprainfectie bacteriana, expectoratia este muco-purulenta.

Mycoplasma pneumoniae poate determina traheobronsita acuta ca agent unic, in lipsa unei asocieri virale.

Bronsita acuta

O alta afectiune specifica sezonului rece, intalnita in cabinetele de medicina de familie, este bronsita acuta.

Bronsita acuta este o boala de etiologievirala sau bacteriana ce consta in inflamarea cailor respiratorii, urmata de hipersecretie de mucus si ingreunarea respiratiei.

Bronsita de cauza virala are ca agenti etiologici virusul gripal, paragripal, sincitial respirator, adenovirusul etc. Bronsita acuta bacteriana apare ca o complicatie a celei virale, ca o suprainfectie cu pneumococi, streptococi, corynebacterii etc.

Simptomele cu care se prezinta bolnavul la medic sunt: febra moderata (38-38,5C), tuse iritativa, dureroasa, catar respirator, stare generala proasta. Dupa cateva zile de evolutie a bolii, tusea devine cu expectoratie sero-mucoasa.

Bronsitele acute virale nu au un tratament specific. Se insista pe hidratarea adecvata, alimentatie bogata in vitamine. Se va evita pe cat posibil fumatul, atmosfera poluata. Se pot administra preparate mucolitice de tipul: acetilcisteina, bromhexina, mucositina, care fluidifica si faciliteaza expectoratia mucusului bronsic in exces.

Antibioticele se administreaza doar in cazuri exceptionale. De exemplu, in suprainfectia cu Mycoplasma pneumoniae se prescriu macrolide.

Bronsitele acute necomplicate se vindeca complet in aproximativ o saptamana. In prezenta complicatiilor sau a factorilor iritanti, bronsitele tind sa se cronicizeze.