Scleroza multipla, neuropatiile periferice, boala Parkinson sunt afectiuni neurologice a caror incidenta este in crestere si la populatia tanara. Daca scleroza multipla este considerata cea mai invalidanta boala neurologica a adultului tanar, pentru celelalte afectiuni, prezența la varste mai tinere este un semnal de alarma pentru specialisti.

Si accidentul cerebral vascular este o afectiune intalnita tot mai adesea la tinerii sub 30 de ani, in prezent peste 31% din numarul total de pacienti cu AVC ischemic au varste cuprinsa intre intre 20-64 de ani (circa 20.000 de noi cazuri anual), in crestere de la 25% in 1990 . Aceste teme alaturi de preventia secundara a AVC, in cazul persoanelor care au suferit un prim accident vascular cerebral ischemic vor fi dezbatute la a IX-a editie a Scolii Internationale de Vara de Neurologie care are loc in intervalul 7-10 iulie la Eforie Nord.

Scleroza multipla este o boala autoimuna, o afectiune cronica, inflamatorie și degenerativa a sistemului nervos central, ale carei cauze nu sunt complet cunoscute si pentru care nu exista un tratament care sa asigure vindecarea completa și definitiva. Debutul bolii are loc in majoritatea cazurilor intre 20 – 30 de ani.. La varste de peste 50 de ani, boala afecteaza de doua ori mai mult femeile decat barbatii. Se intalneste rareori si la varste sub 18 ani. Statisticile arata ca, la nivelul UE, numarul bolnavilor de scleroza multipla a crescut semnificativ in ultimii șase ani, ajungand la circa 600.000. In Romania exista aproximativ 6.000-7.000 de persoane care au scleroza multipla, o prevalența de 32-34% la suta de mii de locuitori. Ceea ce știm sigur este ca astazi, 2.700 de bolnavi cu scleroza multipla beneficiaza de tratament imuno-modulator la standarde mondiale. Romania are deja un registru național, prin grija Societații de Neurologie din Romania, care va fi operațional din a doua jumatate a anului viitor. Datele prezentate de Platforma Europeana a Sclerozei Multiple situeaza Ro­mania pe locul 27 din 33 de state din Europa, la capitolul servicii medicale acordate pacientilor diag­nosticati cu aceasta boala invalidanta. „Simptomele obiș­nuite includ: obo­sea­la patologica, probleme de motilitate, tulburari de coordonare, echilibru, sensibilitate, durere, tulburari cognitive, depresie și multe altele. Practic, aproape orice simptom sau semn neurologic poate fi prezent in scleroza multipla. Deși, nicaieri nu exista un tratament minune care sa vindece boala, dupa indelungi cercetari in domeniu, au fost create terapii care imbunatatesc semnificativ calitatea vietii pacientilor”, a adaugat prof. dr. Dafin Muresanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR).

Aceleasi statistici ingrijoratoare, care includ si Romania, vizeaza neuropatiile periferice . De aceasta data insa, factorii de risc sunt mai la indemana , depistarea lor la varste cat mai tinere avand legatura cu stilul de viata: consum excesiv de alcool, deficiente in alimentatie, expunerea la substante toxice etc.

           Si in ceea ce priveste boala Parkinson, varsta la care aceasta ar putea sa apara a scazut in ultimii ani. Anual, la nivel mondial 10 oameni din 100.000 sunt diagnosticati cu aceasta suferința, fiind a doua afectiune neurodegenerativa, ca frecventa, dupa maladia Alzheimer. Desi cel mai adesea se considera ca afecteaza predominant persoanele trecute de 65 de ani, trebuie precizat ca poate surveni chiar si in jurul varstei de 20 ani. La nivel mondial, pe baza studiilor de prevalența disponibile, se considera ca sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson. Este posibil ca acest numar sa fie mai mare, ținand cont de cazurile inca nediagnosticate. In Romania se estimeaza ca sunt tratati in jur de 70.000 de pacienti cu boala Parkinson.

Cum ajung tinerii sa sufere de aceste boli, unele denumite pana de curand bolile batranetii? „De obicei, debutul la varsta tanara in cazul unor afectiuni cum este boala Parkinson se asociaza cu anumite predispozitii genetice. Factorii de mediu pot favoriza si ei aparitia acestor suferinte si anume expunerea la diverse substante chimice (pesticide, insecticide, substante organoclorurate), traumatismenle cerebrale, in cazul sindromului parkinsonian”, spune presedintele Societatii Romane de Neurologie.

Leave a reply