Birocratia sufoca medicul de familie

Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov a organizat la finele lunii martie cea de-a treia editie a Conferintei Nationale de Medicina Familiei cu tema: „Medicina de familie, medicina varstelor si a continuitatii” cu sprijinul Societatii Nationale de Medicina Familiei si al Colegiului Medicilor din Romania.

Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov a organizat la finele lunii martie cea de-a treia editie a Conferintei Nationale de Medicina Familiei cu tema: „Medicina de familie, medicina varstelor si a continuitatii” cu sprijinul Societatii Nationale de Medicina Familiei si al Colegiului Medicilor din Romania.

Participarea impresionanta, aproximativ 1.500 de participanti, si interesul acordat manifestarii au confirmat actualitatea temei si importanta problemelor medicinei de familie din Romania in perioada de post-aderare si de integrare a tarii noastre in Uniunea Europeana, probleme caracteristice specificului multidis-ciplinar al specialitatii MF.

Au fost abordate subiecte legate de sanatatea copilului si de o noua abordare, mai optimista, a varstei a treia. Ele au facut referiri la preventie, dar au abordat si subiecte considerate „tabu”, cum ar fi disfunctia erectila. Pe fondul reformarii sistemului sanitar si a punerii specialitatii MF in limitele firesti, conferinta a furnizat participantilor oportunitatea familiarizarii cu informatii utile pentru managementul cabinetului, a informatizarii lui, despre incarcarea birocratica a cabinetului.

Pe picior de razboi cu administratia locala

Ca de fiecare data, medicii de familie sunt segmentul cel mai dinamic al asistentei medicale, cu cea mai adanca implicare sociala si orientare certa spre viitor. „Demersurile noastre sunt insa franate de anchiloza sistemului administrativ care, abuzand de pozitia de monopol a statului, ne condamna la ineficienta” sunt de parere medicii de familie prin vocea dr. Rodica Tanasescu, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov. Medicii de familie reclama administratia locala ca impiedica modernizarea asistentei medicale primare prin amanarea „sine die” a vanzarii cabinetelor. Ei iau in calcul chiar actionarea in justitie a primariilor care refuza demararea procedurilor de vanzare a spatiilor in care isi desfasoara activitatea. Disponibilitatea medicilor de a investi in dotarea cabinetelor este astfel blocata. „Nu intelegem de ce este posibila opozitia unor primarii la o lege aprobata in Parlamentul Romaniei, de ce prefecturile nu-si fac datoria de a sanctiona primarii care nu respecta legea”, isi exprima presedintele AMF-B uimirea. Reprezentantul medicilor de familie bucuresteni acuza autoritatile sanitare ca stimuleaza inscrierea medicilor pe listele de emigrare, prin subfi nantarea cronica si de durata a asistentei medicale, prin lipsa unei negocieri reale si plati insuficiente pe care le impun medicilor de familie. Dr. Rodica Tanasescu atentioneaza ca in acest fel este amenintata insasi siguranta cetatenilor Romaniei, a unei Romanii cu un deficit de cadre medicale preexistent.

Formalitatile birocratice sunt, spun medicii, sufocante si in aceasta maniera autoritatile sanitare golesc de continut actul medical, inlocuindu-l cu o masa de raportari de date inutile sau redundante care cresc nepermis timpul de asteptare al pacientilor si impieteaza calitatea consultatiei. Excesul de hartii, situatii, raportari, in mare parte inutile, greveaza se ver timpul acordat pacientilor si calitatea actului medical. „Nu medicii au nevoie de calculatoare, programe informatice, imprimante, nici de evaluarea starii de sanatate. Ci sistemul medical si populatia. Fara o baza de date medicale, fara registre unice de boli cronice, nu se pot face strategii, politici de sanatate, programe, la nivel european. E nevoie, deci, de softuri care sa indeplineasca toate aceste cerinte, fara sa ingreuneze activitatea medicului de familie”, subliniaza Tanasescu.

Inexistenta unei evidente clare a asiguratilor la nivelul CNAS si CJAS face imposibila certificarea calitatii de asigurat si incarca medicul de familie cu responsabilitati ce nu ii apartin, ajungandu-se la situatii critice cu actiuni de urmarire in justitie (cazul celor 200 de medici din Prahova). Presedintele AMF-B argumenteaza prin faptul ca sunt judete unde medicilor li se imputa valoarea medicamentelor, investigatiilor, internarilor pentru bolnavii care si-au pierdut calitatea de asigurat.

Medicii de familie si-au exprimat speranta ca factorii de decizie din sanatate au inteles ca nicaieri in lume, sistemele de sanatate nu pot rezista in absenta unei asistente medicale primare bine dezvoltate, care sa rezolve majoritatea nevoilor medicale ale populatiei. „Speram ca s-a inteles ca sanatatea nu mai poate ramane doar o prioritate electorala, si ca sanatate fara medici nu se poate”, atentioneaza medicii.