Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) anunță numirea Valentinei Băicuianu în poziția de Director Executiv

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din România, anunță numirea Valentinei Băicuianu în poziția de Director Executiv al Asociației, începând din martie 2019.

Valentina Băicuianu are o experiență de peste 20 de ani în Comunicare și Public Affairs, lucrând pentru companii multinaționale din industrii precum, băuturi răcoritoare, tutun și produse farmaceutice.

Valentina este absolventă a Facultății de Drept din București și a unui masterat în Comunicare și Public Affairs la Londra.

Industria noastră oferă un acces sustenabil și de calitate tuturor pacienților la medicamente generice și biosimilare de calitate superioară, toate aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentului din Uniunea Europeană.

Obiectivul numărul unu al APMGR continuă să fie modificarea taxei clawback, total injustă, nesustenabilă și nepredictibilă pentru producătorii de medicamente generice din România. Această taxă a afectat încă de acum 9 ani când a fost implementată activitatea fabricilor de medicamente generice din România, 20 în total, ducând la disponibilizarea personalului care lucra în fabrici, inclusiv impactând coeficientul de multiplicare ce este generat de către o persoană angajată în fabrică, care generează încă alte 3 slujbe în activitățile conexe, toți furnizori români.

Medicamentele accesibile sunt cele mai vulnerabile la această taxă, iar efectul taxei clawback asupra acestora este chiar dispariția lor de pe piață, făcând accesul pacienților la medicamente foarte dificil sau imposibil.

De-a lungul timpului taxa clawback a fluctuat semnificativ, făcând din aceasta cea mai instabilă sarcină fiscală din România. Cu titlu de exemplu, în perioada T3 2015 până în T4 2018, procentul taxei s-a dublat, ajungând la peste 25% din valoarea de decontare.

Deși producătorii români sunt exclusiv orientați către producția de medicamente generice, accesibile pacienților români, tocmai acestea sunt cele mai vulnerabile la această taxă. Mai mult, pentru perioada 2015-2018, creșterea pieței farmaceutice românești a fost determinată de consumul de medicamente originale, deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor generice suportând același procent de clawback, deși nu au contribuit în aceeași măsura la creșterea pieței (i.e. consumului de medicamente).

Introducerea calcului diferențiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat, însă ar asigura o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru medicamente.

Calculul diferențiat al taxei clawback ar putea permite creșterea capacităților de producție actuale și a locurilor de muncă din producție (doar taxele pe salarii plătite la Bugetul de Stat sunt de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariția medicamentelor accesibile de pe piață, în condițiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut în ultimii ani și au fost înlocuite cu variante mai scumpe.

Comisia Europeană sprijină politicile și măsurile care au ca finalitate optimizarea cheltuielilor de sănătate. Politici precum clawback-ul oferă autorităților un instrument de optimizare a cheltuielilor, în timp ce asigură accesul cetățenilor la servicii medicale. La aceste politici ar trebui să se adauge alte reforme structurale, inclusiv politici care odată implementate livrează rezultate în ceea ce privește accesul cetățenilor la medicamente.

De asemenea, Comisia Europeană mai spune că taxa clawback este o soluție temporară, ce ar trebui însoțită de alte reforme cum ar fi promovarea unui consum moderat de medicamente, consolidarea negocierilor de prețuri ale medicamentelor, creșterea prescrierii medicamentelor generice, reforma sistemului de achiziții publice pentru a crește concurența și a reduce prețurile.