Una dintre cele mai mari firme de asigurari din lume, Lloyd’s, a lansat luna trecuta un raport-avertisment in ceea ce priveste iminenta unei pandemii de gripa.

Una dintre cele mai mari firme de asigurari
din lume, Lloyd’s, a lansat luna trecuta
un raport-avertisment in ceea ce priveste
iminenta unei pandemii de gripa.

Raportul, intitulat „Pandemiile – Impactul
Potential asupra Asigurarilor”, sustine ca
o astfel de catastrofa mondiala ar putea
afecta PIB-ul global cu 10%, lasand asiguratorii sa
infrunte pierderi majore. Raportul a subliniat cateva
concluzii deloc imbucuratoare pentru omenire:

1. O pandemie este inevitabila. Cu o frecventa
de aparitie atestata istoric de 30-50 de ani, este
prudent sa presupunem ca o pandemie va izbucni
candva in viitor. Gravitatea unor asemenea evenimente
variaza foarte mult; unele estimari sugereaza
faptul ca, pana acum, cea mai severa pandemie
a ucis, in 1918, pana la 100 de milioane de persoane.
Multe pandemii ii afecteaza pe cei tineri si
pe cei varstnici, insa unele dintre ele (inclusiv evenimentul
din 1918) ii pot afecta, in mod pervers, pe
cei mai sanatosi.

2. E posibil ca pandemia din 1918 sa nu fi fost
cel mai rau caz. Este fara indoiala adevarat ca evenimentul
din 1918 a fost extrem in comparatie cu alte pandemii inregistrate in istorie. Oricum,
multe scenarii publicate ce prezinta „cazul cel mai
defavorabil” iau 1918 ca punct de referinta. Exista
pericolul sa fim prea optimisti din pricina acestui
unic scenariu. Exista si alte forme de pandemie pe
langa gripa, iar unele sunt asociate cu un risc de
mortalitate mai ridicat. Pregatirea pentru pandemie
ar trebui sa ia in considerare o varietate de scenarii,
pentru a fi siguri ca planurile sunt suficient
de flexibile.

3. Impactul economic poate fi semnificativ. Se
estimeaza ca o repetare a evenimentului din 1918
va cauza o recesiune globala al carei impact va
atinge valori cuprinse intre 1% si 10% din produsul
intern brut global. Majoritatea industriilor vor
fi afectate, unele mai mult decat altele. In special
industriile care presupun un contact fata in fata
semnificativ vor resimti impactul. Investitiile companiilor
de asigurari pot fi afectate, in functie de
gradul lor de siguranta. Efecte economice si sociale
mai ample pot duce la forme secundare de
pierderi pentru asiguratori.

4. Sunt posibile numeroase pierderi pentru
companiile de asigurari. Pentru unele categorii de
afaceri, cum sunt asigurarile de viata si de sanatate,
este limpede ca impactul va fi negativ. Pentru alte
categorii de afaceri, situatia este mai putin clara,
insa multe forme ale asigurarii de raspundere civila,
incluzand riscuri generale, asigurarea managerilor
(D&O) si de malpraxis medical, precum si produse
specifice ce acopera intreruperea afacerii
sau anularea evenimentului ar putea fi afectate de
asemenea. Limitele interne ale pierderilor cauzate
de pandemie (verticale si laterale) ar putea include
aceasta expunere la riscuri.

5. Pot aparea efecte secundare. Evenimentele
care genereaza tulburari globale si sociale pot da
nastere unor efecte secundare considerabile. E departe
de a fi clar care dintre acestea vor aparea
(daca vor aparea), insa, pentru a planui revenirea
la normalitate, merita sa le luam in calcul pe
toate. De exemplu, anarhia din New Orleans de
dupa uraganul Katrina s-ar putea repeta in cazul
in care fortele de politie sunt afectate. Pretentii
traditionale, precum pierderile cauzate de incendii,
ar putea fi exacerbate daca serviciile de pompieri nu
mai sunt eficiente si daca stocurile comerciantilor
sunt insuficiente.

OMENIREA IN FAZA
PREPANDEMICA

Nu toate pandemiile sunt legate de gripa; acest
aspect este discutat mai pe larg in sectiunea „alte
forme de pandemie”. Totusi, din cauza anumitor
nelinisti curente, Organizatia Mondiala a Sanatatii
(WHO – en. World Health Organization) a initiat un
set de instructiuni specifice privind pandemiile de
gripa.

Astfel, sunt precizate trei conditii ale unei
asemenea pandemii: 1. apare un nou subtip de virus
al gripei; 2. el infecteaza oamenii, cauzand boli
grave; si 3. el se raspandeste usor si sustinut in randul
oamenilor.

Planul global de pregatire impotriva gripei
al WHO defineste etapele pandemiei de
gripa, evidentiaza rolul jucat de WHO
si recomanda cele mai potrivite masuri
nationale care trebuie luate inaintea
si i n timpul unei pandemii. Fazele sunt
urmatoare:

Perioada interpandemica:

Faza 1: Nici un nou subtip al
virusului de gripa nu a fost detectat
la oameni.
Faza 2: Nici un nou subtip al
virusului de gripa nu a fost detectat
la oameni, insa o varianta animala
a sa ameninta imbolnavirea oamenilor.

Perioada de alerta pandemica:

Faza 3: Infectie/i umana/e cu
un nou subtip, insa fara raspandire
sau cu raspandire redusa.
Faza 4: Grup(uri) mic(i) cu
transmitere de la om la om limitata
si localizata.
Faza 5: Grup(uri) mai mare / mari, dar cu
raspandire de la om la om, tot la nivel local.

Perioada pandemica:

Faza 6: Transmitere intensificata si sustinuta in
randurile populatiei.

FAPTE SI STATISTICI

Raportul prezentat de Lloyd’s previzioneaza ca o
pandemie este inevitabila. Au existat o serie de pandemii
de-a lungul timpului, iar din secolul XVII ele au
avut o frecventa de aparitie intre 30 – 50 de ani. Ne
aflam in prezent in Faza 3 a planului WHO, din pricina
ingrijorarilor privind Gripa Aviara H5N1.

Ultima pandemie de gripa a avut loc in anul
1968. SIDA reprezinta o pandemie ce se mani festa
in prezent. Pandemiile variaza ca impact de la multe
sute de mii pana chiar la sute de milioane de morti.
Gravitatea si impactul sunt foarte nesigure: unele
pandemii i-au afectat pe cei tineri si batrani, pe cand
altele au avut impact asupra populatiei active.

Pandemia de gripa din 1918 a aparut imediat
dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial si a ucis mai
multi oameni decat conflagratia insasi. Numarul estimat
de morti variaza considerabil intre 20 si 100
de milioane. Acest eveniment se distanteaza ca cea
mai grava pandemie de gripa atestata. A infectat
aproximativ 30% din populatie si a avut o rata de
mortalitate de pana la 2,5%.

In mod neobisnuit, aceasta pandemie a afectat cel
mai mult persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 40
de ani (cei mai tineri si mai batrani au fost si ei afectati,
dar nu mai mult decat in cazul unei gripe sezoniere
obisnuite). O posibila explicatie a acestui fenomen
este faptul ca respectiva specie de virus (H1N1) a
provocat o reactie exagerata a sistemului imunitar
uman (cunoscuta ca „furtuna citokinika”), afectandu-i, in mod ironic, pe cei mai sanatosi. Cercetari recente
sugereaza ca bacteriile care profita de sistemele
imunitare slabite si de fluidele din plamani au
reprezentat o importanta cauza a mortii in pandemia
din 1918, astfel incat antibioticele reprezinta un element
esential in orice strategie de aparare.
Asistam la un proces continuu de mutatie a
virusilor animali, dintre care unii afecteaza oamenii.

De exemplu, lista (neexhaustiva) de mai jos ne
arata cat de des se intampla acest lucru. Recent,
monitorizari mai eficiente au aratat cu claritate
frecventa mutatiilor care, presupunem noi, au trecut
neobservate la inceput:

  • 1918 Pandemie „gripa spaniola” H1N1
  • 1957 – 58 Pandemie „gripa asiatica” H2N2
  • 1968 – 69 Pandemie „gripa Hong Kong”
    H3N2
  • 1977 noua varianta umana „gripa ru –
    seasca” H1N1
  • 1997 noua varianta umana H5N1
  • 1999 noua varianta umana H9N2
  • 2002 noua varianta umana H7N2
  • 2003 noi variante umane H7N7, H7N2,
    H9N2, SARS (sindromul respirator acut sever)
  • 2004 noi variante umane H7N3, H10N7

In cadrul unei conferinte organizate de Lloyd’s
si XL in 2008, Profesorul Lindsey Davies, Director
National al Pregatirii pentru Pandemia de Gripa, a
inventariat cateva trasaturi-cheie ale unei pandemii
de gripa dintr-o perspectiva britanica:

  • Picaturile pe care le producem atunci cand
    tusim sau stranutam reprezinta principala modalitate
    de raspandire (directa sau indirecta).
  • Perioada de incubatie de 1 – 4 zile.
  • Adultii sunt foarte contagiosi timp de 4 – 5
    zile dupa aparitia simptomelor, copiii – mai mult
    timp.
  • Adultii cu gripa fara complicatii pot lipsi de
    la serviciu pana la zece zile.
  • Unul sau mai multe valuri de gripa care dureaza
    vreo 15 saptamani pe plan national (6 – 8
    saptamani pe plan local).
  • Aceste valuri pot aparea la intervale de cateva
    saptamani sau luni.
  • Punct culminant in cele doua saptamani din
    mijlocul perioadei de manifestare a valului.
  • Raspandire rapida in intreaga tara.
  • Daca pandemia izbucneste in alta parte,
    probabil va ajunge in Marea Britanie in cel mult 2
    – 4 saptamani.
  • O pierdere maxima probabila se bazeaza pe
    o rata de imbolnavire de 50% si o rata maxima
    de mortalitate de 2,5% din cei care prezinta simptome
    specifice.

In ceea ce priveste ultimul punct, vezi discutia
de mai jos referitoare la pandemia din 1918 ca cel
mai rau scenariu posibil.

Agenti antivirali – Profesorul Davies a mai observat
ca utilizarea agentilor antivirali preventiv, ca masura
profilactica (un tratament menit sa impiedice aparitia
bolii), ar putea reduce semnificativ raspandirea, dar
ar putea avea si efecte secundare nedorite. Atunci
cand sunt folosite pentru tratamentul persoanelor gripate,
antiviralii ar trebui sa reduca riscul de aparitie
a unor complicatii, precum pneumonia, cu pana la
50%; ei pot reduce lungimea gripei fara complicatii
cu aproximativ o zi si caracterul ei contagios.

Obiectivul
agentilor antivirali este de a reduce perioada bolii
cu un procent de aproximativ 10%, nu de a o evita.
Odata ce un virus a fost diagnosticat, antiviralii pot
reduce substantial riscul mortii; de asemenea, atunci
cand sunt combinati cu alte metode de bun simt, precum
statul acasa in caz de boala, ei pot reduce viteza
de raspandire a infectiei, oferind astfel timp pentru
crearea unor vaccinuri.

Vaccinuri – pana in momentul aparitiei unui
virus exista atatea necunoscute, inca nu putem
prepara un vaccin. Apoi dureaza cateva luni sa
izolam virusul si sa cream un vaccin; acesta, prin
urmare, nu va fi disponibil in lupta cu primul val
al pandemiei. Multi sfatuitori accentueaza
faptul ca pregatirea nu ar trebui sa mizeze pe un
vaccin imediat. Cercetari recente ale colectivului
condus de Chen au dovedit ca o abordare alternativa
a productiei de vaccin, bazata pe extragerea
„radacinii” de ADN comune din virusi inruditi si
producerea unor anticorpi din ea, este mai rapida
decat abordarea traditionala si ofera protectie
impotriva unei game mai mari de mutatii ale virusului.
Totusi, cercetarile privind aceasta abordare
promitatoare se afla intr-un stadiu incipient.

STAM MAI BINE AZI?

Multi comentatori considera ca impactul unei
pandemii ar fi redus daca ea s-ar produce azi.
Iata cateva dintre argumentele in favoarea acestei
afirmatii:

  • Medicamente mai bune – (agenti antivirali,
    vaccinuri pentru al doilea val, modalitati de scadere
    a febrei, antibiotice)
  • Raspuns coordonat – WHO va coordona
    un raspuns global la pandemie; Reglementarile
    Internationale privind Sanatatea (vezi sectiunea de
    reglementari) cedeaza natiunilor responsabilitatile
    obligatorii legal. Un succes recent a fost inregistrat
    in cazul pandemiei SARS din 2002-3 (vezi studiul
    de caz de mai jos)
  • Modele ale gripei – au fost create de numeroase
    companii, inclusiv din industria asigurarilor;
    ele ajuta la planificare.
  • Metode de comunicare mai bune – Avand la
    dispozitie numeroase forme de comunicare in masa
    (televiziune, radio, Internet), publicul poate juca un
    rol activ in combaterea raspandirii, iar profesionistii
    din domeniul sanatatii sunt informati mai bine si
    mai rapid.
  • Populatie mai sanatoasa – In tarile dezvoltate,
    populatia este bine hranita si sanatoasa in
    multe cazuri. (Dupa cum se vede mai jos, asta nu
    se intampla pretutindeni.)

Totusi, exista si contraargumente care sugereaza
ca impactul pandemiei ar putea fi mai puternic
decat in trecut:

  • Retele globale – Multe afaceri fac acum
    parte dintr-o retea globala de furnizori si clienti.
    Bunuri si marfuri, inclusiv alimente, sunt transportate
    la nivel global, purtand potentiali agenti patogeni.
    Modelul „exact la timp” (en. just-in-time) al
    multor afaceri ar putea genera stocuri insuficiente
    de medicamente sau chiar mancare.
  • Turismul global – In 1918, pandemia
    s-a raspandit rapid in toata lumea din pricina
    demobilizarii trupelor. Astazi, numarul persoanelor
    care calatoresc in jurul lumii (cu avioane, trenuri,
    autovehicule sau nave), il depaseste cu siguranta
    pe cel de atunci, astfel incat boala s-ar raspandi si
    mai rapid.
  • Populatie mai mare – Populatia globala a fost
    estimata in septembrie 2008 la 6,7 miliarde, adica
    de aproape 3,5 ori mai mare decat cea din 1918.
    Ne putem astepta ca populatia afectata sa fie mai
    mare, doar ca o consecinta a acestui ni vel de expunere
    mai mare, in timp ce alte valori ar ramane
    la fel.
  • Concentratie mai mare in orase – Pentru prima
    data in istorie, in 2008 mai multi oameni traiesc
    in orase decat in afara lor. In 1918, oamenii erau
    mai dispersati, din cauza unor economii mai rurale.
    Pandemiile se pot raspandi rapid in interiorul
    oraselor, ca urmare a densitatii mari a populatiei si
    a numarului mare de navetisti.
  • Mase mari de oameni bolnavi – In lumea
    in curs de dezvoltare exista mase mari de oameni
    bolnavi, inclusiv cei cu SIDA (si, implicit, deficienta
    imunitara), care nu vor fi suficient dotati pentru a
    infrunta o pandemie.

Desigur, un factor-cheie ce determina impactul
unei pandemii este insasi puterea agentului patogen:
cat de usor se raspandeste, cat este de contagios
si care este rata sa de mortalitate. Urmatoarea
pandemie ar putea fi mai puternica sau mai slaba
decat exemplele din trecut.


POTENTIALE EPIDEMII?

In ultimul timp, s-a pus foarte mult accentul
pe pandemia de gripa. Acest lucru este justificat
de faptul ca virusul gripei aviare H5N1 a dus deja
la contaminari limitate intre oameni, determinand
astfel WHO sa treaca la al treilea nivel din planul
pandemic. Conform organizatiei amintite: „Experti
din cadrul WHO si nu numai considera ca lumea
se afla acum mai aproape de o noua pandemie de
gripa decat in orice moment din 1968 incoace”.

Totusi, atunci cand te pregatesti pentru aparitia
unor noi riscuri, este important sa tii cont de alternative.
Exista multi alti agenti patogeni care ar putea da
nastere unei pandemii si chiar au facut-o in trecut.
Urmatoarea scurta des criere comenteaza cateva exemple,
insa aceasta lista nu incearca sa fie exhaustiva.

Virusul Hendra – Identificat pentru prima data
in 1994, afecteaza in principal caii. Au fost observate
si cazuri umane, ceea ce ne da motive de
ingrijorare. Australia cunoaste in prezent o epidemie
raspandita, dar pana acum virusul nu a trecut
granitele sale.

Virusul Nipah – Este inrudit biologic cu Hendra
si a fost descoperit in 1999. Pana azi, stim ca se
transmite doar prin contact apropiat si fluide provenind
de la animalele infectate, astfel incat oamenii
sunt molipsiti mai greu. WHO sugereaza ca
transmiterea este mai facila pentru Nipah decat
pentru Hendra, dar estimeaza ca riscurile sunt
mici in prezent. Totusi, o rata de mortalitate ce se
apropie de 50% este ridicata si de aceea virusul a
fost clasificat ca potential agent infectios (en. biohazardous).

Holera – Odinioara holera reprezenta o importanta
cauza a mortii in intreaga lume. Epidemiile
actuale sunt in general ingradite de bunele practici
de sanatate publica. Ultima pandemie de ho lera s-a
desfasurat in anii ’60 – ’70, implicand printre altele
Italia, URSS si India. Recent a aparut o rezistenta la
medicamente datorata in mod specific folosirii incorecte
a antibioticelor.

Variola – Din fericire, eradicata in prezent,
exceptand cateva specii pastrate in laboratoare
medicale din toata lumea. Inainte de a fi stopata,
a ucis sute de milioane de oameni si a avut o rata
de mortalitate de 30%. Se crede ca unele dintre
primele pandemii atestate au fost de varsat. Data
fiind virulenta sa, exista temeri ca variola ar putea
deveni o amenintare terorista daca s-ar ajunge
la virus.

HIV / SIDA – A ucis 25 de milioane de persoane
din 1981, ceea ce o face una dintre cele
mai distrugatoare pandemii din istorie; desigur,
ea continua sa se dezvolte. Se transmite prin fluide
corporale si nu a progresat asa de rapid cum
se temeau initial specialistii din tarile dezvoltate.
Din pacate, in Africa, unde sunt localizate
doua treimi din toate cazurile de HIV, situatia e
diferita. Marea variabilitate genetica si mutatiile
frecvente fac ca un vaccin eficient impotriva
HIV-ului sa fie dificil de creat.

Ciuma bubonica – considerata de multi responsabila
pentru Moartea Neagra, care a ucis
30% – 60% din populatia Europei in secolul XIV.
Transmisa prin muscaturile puricilor, a reusit sa se
raspandeasca rapid in intreaga lume. Azi poate fi
tratata cu antibiotice, iar boala se intalneste rar in
tarile dezvoltate.

Tuberculoza (TBC) – Se raspandeste prin aer,
iar WHO estimeaza ca o treime din populatia lumii
a fost infectata candva; in fiecare secunda
o persoana este contaminata. Putine infectii
ajung la stadiul de boala completa. Reprezinta
o importanta cauza a mortii printre suferinzii
de SIDA. Ca masura de precautie, ar trebui
observat ca primul antibiotic eficient a fost creat
de abia in 1946. Din anii 1980 incoace, s-au
ivit specii rezistente la medicamente, solicitand
tratamente mai scumpe si mai lungi; exista azi
cazuri de specii integral rezistente la medicamente,
care sunt efectiv incurabile. Urmarea ca
la carte a programelor antibacteriale este vitala
pentru a reduce riscul aparitiei unor asemenea
specii rezistente. S-a dovedit ca utilizarea unor
medicamente pentru a suprima sistemul imunitar
creste riscul aparitiei tuberculozei.

Febra de Lassa, febra Rift Valley, virusul Marburg,
virusul Ebola si febra hemoragica boliviana –
Toate sunt boli periculoase, care necesita contact
apropiat pentru a se raspandi. Sunt contagioase,
insa simptomele apar rapid, iar raspandirea poate
fi stopata de obicei prin carantina. Exista temeri ca
aceste boli ar putea deveni, prin mutatie, mai usor
transmisibile. Ebola cunoaste cel mai ridicat nivel
de biosiguranta si e considerata o potentiala arma
terorista.

Leave a reply