Anxietatea in sala de asteptare

Cand asteapta sa intre la un medic cei mai
multi pacienti se simt amenintati, iar anxietatea
creste atunci cand asteapta un raspuns, un
feed-back imediat.

Cand asteapta sa intre la un medic cei mai
multi pacienti se simt amenintati, iar anxietatea
creste atunci cand asteapta un raspuns, un
feed-back imediat.

Anxietatea este o emotie pe care fiecare dintre noi
am simtit-o ocazional cand eram in fata unei examen
important, cand asteptam un telefon sau o decizie sau
cand asteptam sa intram in cabinetul unui medic.

Pentru cei mai multi oameni modul in care isi controleaza
anxietatea depinde de abilitatile lor de coping,
de adaptare, de control. Iar modul in care invata sa-si
controleze anxietatea sau, altfel spus, teama, frica este
vital pentru a duce o viata sanatoasa.

Cand asteapta sa intre la un medic cei mai multi
pacienti se simt amenintati, simt ca-si pot pierde pozitia,
sanatatea, devin anxiosi, iar anxietatea creste atunci
cand asteapta un raspuns, un feed-back imediat. Un
astfel de pacient este atent la tot ce face doctorul, ce
spune, la mimica, gesturile si incearca sa interpreteze
tot ce vede sau aude. Daca medicul pare incruntat,
ingrijorat sau nu comenteaza, atunci asteptarile clientului
sunt extrem de negative, iar sentimentul poate
persista chiar si daca medicul il asigura ca nu are motive
de ingrijorare.

Comportamentul pacientului anxios in sala de
asteptare a medicului este specific. Poate fi usor de observat
prin agitatia psihomotorie pe care o manifesta: se
plimba nervos, se joaca cu telefonul, pare nerabdator.
Si in interior este ca un vulcan. Stand acolo, el simte
o stare de emotivitate, anticipeaza eventuale momente
neplacute sau chiar dureroase. Traieste astfel de
momente pentru simplul fapt ca se afla intr-o sala de
asteptare.

Mai mult, in sala sau holul de asteptare sunt adesea
multi pacienti care fac sa creasca posibilitatea
influentarii negative reciproce. Ingrijorati si anxiosi,
pacientii vorbesc despre probabilitatea unei afectiuni
grave, despre competentele medicului, fapt ce duce
la o atmosfera generala de nesiguranta. In momentul
in care aud zgomote provocate de manipularea instrumentarului medical sau discutii, vocea ridicata sau aparent
suparata a doctorului devin si mai nelinistiti, aproape ca intra in
panica si vor sa plece.

Cate ceva despre anxietate

Anxietatea este o emotie negativa care afecteaza echilibrul
emotional si perceptia corecta a situatiilor sau informatiilor noi. Este o
reactie frecventa fata de stres sau frica si este creata de patternuri de
gandire. In mod normal, anxietatea in sine nu este o tulburare sau o
boala, dar poate deveni in cazul in care persoana are simptome persistente
fizice, psihice, emotionale.

Desi ar putea fi usor controlata daca oamenii ar invata cum anxietatea
se transforma adesea in tulburare si este considerata una dintre
cele mai intalnite tulburari. Se estimeaza ca in SUA aproximativ 40
de milioane de oameni sufera de anxietate, adica aproximativ 18% din
populatie (Anxiety Disorders Association of America). Femeile sunt de
doua ori mai expuse riscului imbolnavirii. De obicei, cei care au anxietate
fata de sala de asteptare a medicului, de exemplu, au si o tulburare
anxioasa sau depresiva.

Pacientul anxios poate avea semne somatice: tremur, tresariri
musculare, dureri lombare, cefalee, hiperventilatie, fatigabilitate,roseata sau paloare, palpitatii, transpiratii, maini
reci, diaree, uscaciunea gurii, urinat frecvent, senzatia de
amortire in membre, dificultati de inghitire. De asemenea,
sunt si simptome psihologice: senzatia de frica,
dificultati de concentrare, hipervigilenta, insomnie, libido
scazut, nod in gat, tulburari stomacale.

In cazul in care medicul constata ca starea de anxietate
a pacientului este accentuata e de preferat sa
incerce sa aiba o discutie relaxanta de cateva minute cu
el, sa nu abordeze direct boala, simptomele. Daca totusi
situatia se repeta si e mai mult decat o stare de disconfort,
pacientul trebuie indrumat catre un specialist.

O prima evaluare a gradului de anxietate se poate
face adresand pacientului intrebari de genul: ” Iti faci
griji? „, ” Ti-e teama ca ai putea pierde ” ” Cum ti-ai
exprimat emotiile in ultima vreme? „, ” Cat si cum dormi? „,
” Te simti adesea coplesit, cum te relaxezi? „, ” Descrie-
mi o zi obisnuita „.

De asemenea, pentru a evita influentarea negativa,
care are loc intre pacienti, si cresterea nervozitatii
si anxietatii ar trebui sa incerce sa impuna un sistem de
programari care sa fie respectat.

Anxietatea copilului fata de medic

Nu de putine ori cand in sala de asteptare se afla un
copil este usor de remarcat sau auzit. Copilul isi pierde
repede rabdarea, devine agitat, poate chiar agresiv fata
de alti oameni sau, dimpotriva, plange si cauta protectia
mamei. Comportamentul sau este de fapt determinat
de frica de doctor sau cel putin de un spatiu strain perceput
ca ostil sau periculos, un spatiu in care vede oameni
multi pe care nu-i cunoaste si de care se teme.
Comportamentele lor se exacerbeaza pe masura ce
creste timpul de asteptare.

Fricile copiilor legate de medic depind de varsta pe
care o au. Cand e un nou-nascut, acesta se teme sau
plange din cauza disconfortului creat de faptul ca este
dezbracat si manipulat de maini straine. Pentru a-i reduce
nivelul disconfortului si anxietatii este recomandat
ca sala de asteptare si cabinetul sa fie bine incalzite, luminate,
sa aiba culori placute si o atmosfera cat mai calda.

Copiii cu varste intre 6 luni si 2 ani au adesea simptome
de anxietate fata de un strain. Astfel, prezenta
parintelui este necesara si e de preferat ca acesta sa-l
tina in brate in cursul vizitei la medic. In sala de asteptare
pot fi jucarii care sa le atraga atentia si sa-i ajute sa se
relaxeze.

Copiii mai mari pot avea o anxietate legata de consultul
medical pentru ca urmeaza sa fie vazuti dezbracati.
Se remarca in general la copiii cu varste de 7-8 ani. dar
chiar si de la varsta de 5 ani.

E bine ca parintii si medicul sa fie sinceri cu copilul,
sa-i spuna ce urmeaza sa se intample si la ce foloseste
fiecare investigatie in parte. De exemplu, prelevarea de
probe din gat sau recoltarea de sange sunt manevre
neplacute, dar pot fi suportate mai usor daca pacientul
este pregatit. Teama de necunoscut provoaca mai multa
anxietate decat cunoasterea adevarului.

Si copiii, ca si adultii, pot fi foarte sensibili la comportamentul
verbal si mai ales nonverbal. Agitatia,
glasul ridicat, zgomotele puternice duc la cresterea
anxietatii si exacerbarea comportamentelor neadecvate.
Nu de putine ori un copil care a petrecut mai
mult timp in sala de asteptare este extrem de agitat,
dezinhibat, pune mana pe tot felul de obiecte
si este agresiv. Acest comportament poate sa determine
un diagnostic eronat sau cel putin suspiciunea
unor tulburari de comportament de tip ADHD, tulburare
de conduita sau tulburare opozitionala. Daca
dimpotriva, copilul este speriat, inhibat, nu doreste
sa comunice poate fi etichetat ca autist sau ca avand
elemente de autism.

Terapia prin muzica
reduce anxietatea

Fie ca pacientul este un copil ori un adult,
se poate simti mai bine in sala de asteptare
daca aceasta este amenajata intr-un stil placut,
familiar. Este de preferat ca peretii sa fie varuiti
in culori pale si nu sa fie albi, sa existe tablouri,
decoratiuni si, nu in ultimul rand, sa fie bine luminata,
daca se poate cu lumina naturala.

De asemenea, odorizantele, nu prea stridente,
pot contribui la relaxarea pacientilor si,
nu in ultimul rand, asistenta sau receptionista.

Un efect linistitor il are muzica. O muzica
placuta, care sa se auda mai mult in surdina
poate reduce anxietatea si scade chiar si
senzatia de durere.

Numeroase studii, realizate in special pe
pacienti spitalizati, au aratat ca expunerea
acestora la muzica, in special muzica clasica,
a dus la scaderea anxietatii, scaderea senzatiei
de durere si cresterea imunitatii organismului,
indiferent de starea pe care o aveau sau de
momentul in care au fost expusi: la internare,
preoperator, intraoperator sau postoperator.

De exemplu, nimeni nu face cu placere o
colonoscopie. Totusi, 90% din cazurile de cancer
de colon pot fi depistate si tratate in stadii
timpurii datorita acestei proceduri. Pentru a-si
ajuta pacientii sa accepte mai usor procedura,
dr. Benjamin Krevsky, Temple University, SUA,
le ofera acestora casti pentru a asculta muzica
in timpul procedurii. Fie ca isi aduc de acasa
muzica, fie ca o aleg din arhiva clinicii, pacientii
sunt expusi acestui tip de relaxare. Dr. Krevsky
a constatat ca, ascultand muzica, pacientii sunt
mai relaxati, nu mai au nevoie de doze mari
de sedative. Desigur, muzica nu poate face minuni,
insa cu siguranta poate relaxa si produce
efecte benefice intr-o sala de asteptare.

Tratament

Cand anxietatea se transforma in tulburare,
atunci sunt necesare masuri terapeutice.
Specialistii considera ca anxietatea, ca si alte
tulburari, este cauzata de o combinatie de factori
biologici si de mediu. Cei mai multi afectati
de aceasta tulburare pot fi ajutati, vindecati,
insa depinde de fiecare in parte. Unii raspund la
tratament dupa cateva luni, altii dupa un an sau
mai mult. Tratamentul este individualizat pentru
ca pacientul poate suferi si de alte tulburari, cum
ar fi depresia sau adictia de alcool. In privinta
psihoterapiei, exista cateva posibilitati de sprijin
a celor care sufera de anxietate.

Terapia comportamentala.

Scopul acestei
terapii este de a modifica si de a castiga controlul
asupra comportamentelor nedorite. Indivizii
incep sa faca fata unor situatii dificile printr-o expunere controlata, treptata la ceea ce le
provoaca teama.
Terapia Cognitiva are drept scop schimbarea
gandurilor inutile sau care provoaca rau.
Individul isi examineaza sentimentele si invata
sa separe sentimentele realiste de cele nerealiste.
Omul este implicat in propria-i tratare si
are sentimentul controlului.

Terapia cognitiv comporta mentala.

Pacientii invata abilitati de recuperare, care le
devin apoi de ajutor pe parcursul intregii vieti.

Hipnoza.

In cadrul unei stari profunde de
relaxare, a unei transe hipnotice, pacientul este
confruntat cu obiectul anxietatii sale prin sugestiile
date de terapeut. De asemenea, acesta ii
poate da sugestii de intarire a eului, de crestere
a increderii, de stare de bine.

Tehnicile de relaxare.

Astfel de tehnici ajuta
pacientii sa dobandeasca abilitati eficiente de a
face fata stresului si simpromelor fizice cauzate
de anxietate. Exercitiile includ un training privind
un mod diferit de a respira si diverse exercitii.

Medicatia.

Poate fi de ajutor si este des folosita
in paralel cu psihoterapia. Medicamentele
prescrise sunt in general antidepresive si
anxiolitice.