Efecte asupre metabolismului
si homeostaziei lipidice

– Efectuarea profilului lipo-proteic la
varsta de 13 – 16 ani indica valori reduse ale
LDH/HDL la cei alaptati

– Valorile colesterolului total variaza
cu varsta (sub un an valori mai mari la cei
alaptati dar mai reduse la varsta adulta).

– O reducere a valorii medii a colesterolului
de 0.2 mmol/l se poate asocia la varsta
adulta cu o scadere a incidentei bolilor coronariene
de a10%

– Modificarile metabolismului colesterolului
apar prin reglarea activitatii HMGCoA
reductazei sau receptorilor LDH prin
programare

Efecte asupra metabolismului si
homeostaziei glucidice

– Se pare ca alaptarea protejeaza impotriva
DZ tip 1 (mecanism inca necunoscut)

– Un studiu multicentric european a aratat
o reducere cu 25% a riscului de DZ tip 1 asociat
cu alaptarea (indiferent de durata acesteia)

– Se pare ca introducerea precoce a LV
este principalul factor care contribuie la
aparitia bolii

– Este posibil ca imunizarea impotriva
proteinelor LV sa declanseze o reactie
autoimuna impotriva celulelor beta-pancreatice
similare structural.

Efect protector impotriva obezitatii

– OMS declara obezitatea o problema
de sanatate publica (>300 mil. adulti obezi si
>100 mil. supraponderali)

– Un concept nou al medicinei perinatale

= factori fetali si postnatali precoce
influenteaza sanatatea pe termen lung

– Lewis et al.- Supraalimentatia in
perioada postnatala precoce programeaza la
adult o masa lipidica mare, nu o greutate
mare

– Obezitatea este rezultatul cresterii
aportului energetic nutritional peste valoa rea
consumata

– Programarea nutritionala a obezitatii
influenta unui factor sau stimul care
actioneaza in timpul unei ferestre critice precoce
asupra structurii si/sau functiei unui organism
cu efecte pe termen lung (manifestare
tardiva, in adolescenta)

– Studii populationale au confirmat asocierea
alaptarii cu scaderea adipozitatii tardive

– Comportamentul nutritional postnatal
stabileste: optiunea pentru alaptare, durata
ei, obiceiurile culinare, activitatea fizica

– Compozitia unica a LU in substante
bioactive influenteaza compozitia corporala
tardiva si stabileste autocontrolul aportului
energo-plastic tardiv

– Prin comparatie, aportul proteic crescut
cu >70% la copiii alimentati cu formule
de lapte se asociaza cu adipozitate in copilarie
(induce stimularea secretiei de insulina)

– Cresterea postnatala rapida se intalneste
la n.n. la termen imediat dupa nastere
si aceasta este perioada fereastra cheie pentru
programarea efectelor adverse (s-a estimat ca
la 100 g greutate creste cu 28% riscul de a
deveni supraponderal) – Asocierea intarcare/diversificare rapida,
risc tardiv de obezitate, reflecta influenta excesului
de substante nutritive (proteine) asupra
ratei de crestere in copilarie

– Rol important in legatura: castig ponderal
precoce-nutritie-obezitate il are hormonul
reglator al apetitului – LEPTINA

– care in primele zile de viata programeaza
neuronii hipotalamici pe termen lung pentru
reglarea apetitului si consumului energetic

– Alaptarea se asociaza cu o rezistenta
scazuta la leptina in adolescenta crescand posibilitatea
ca subnutritia relativa si cresterea
ponderala lenta din primele saptamani sa
programeze un apetit scazut

– Copiii alimentati cu formule au un
apetit excesiv, care conduce la obezitate in
conditiile unei diete supragustoase si dense
energetic

– In primele 6 – 8 saptamani postnatal
s-a remarcat cea mai mare diferenta de
crestere intre copiii alaptati si cei alimentati
cu formule. Aceasta diferenta poate fi critica
pentru programarea obezitatii


Ailmentatia artificiala

Reguli generale

– Alimentatia sugarului cu formule de
lapte in absenta alimentatiei la san sau lapte
uman

– Se recomanda alegerea formulelor cu
compozitia cea mai apropiata de a laptelui
uman (standardul de aur)

– Este o alimentatie cu orar fix, stabilit
de medic si modificat in functie de volumele
administrate (in general volume fixe si egale
pentru fiecare masa)

– Calculul ratiei se face in functie de
necesarul energetic exprimat in kcal/zi

– Nu se recomanda administrarea de
formule in cursul noptii (interval orar
0:00 -6:00), datorita evacuarii lente a stomacului
si proceselor de digestie incetinite

– Calculul ratiei se face in raport cu
greutatea ideala corespunzatoare varstei cronologice
a sugarului (cea mai buna varianta:
G ideala = G reala sau actuala)

– Relatia afectiva mama-sugar poate fi
puternica daca mama (sau ambii parinti)
participa la ceremonialul mesei (oricum
relatia mama-sugar in timpul alimentatiei la
san ramane cea mai puternica)

– Suplimentarea hidrica trebuie sa fie
permanenta si nelimitata deoarece formulele
de lapte sunt mai concentrate decat laptele
uman

– Obisnuit, numarul de mese este mai
mic decat la sugarul alimentat la san (laptele
din formule se digera mai lent)

– Alimentul (formula) se va prepara la
fiecare masa respectand strict proportiile de
amestec prevazute pe cutie si volumele recomandate

– Nu se va transporta niciodata laptele
gata preparat risc de proliferare a florei bacteriene
patogene

– Pentru administrarea laptelui cu biberonul,
sugarul va fi tinut intr-o pozitie
oblica (NU ORIZONTALA)

– Periodic, sugarul trebuie ajutat sa
eructeze deoarece inghite aer; acest incident
poate fi prevenit daca prin pozitionarea biberonului,
tetina este permanent plina cu lapte

– Debitul de lapte normal al tetinei trebuie
sa fie 2-3 picaturi/secunda

Alimentatia complementara

Reguli generale

– Debut dupa varsta de 6 luni

– Sugar sanatos

– Regula progresivitatii: un aliment
nou/zi, cu interval de 3 – 4 zile intre 2 alimente
noi

– Cantitatea din alimentul nou se creste
treptat, dar generos (40 – 50 gr (ml) pe zi)

– Alimentele noi vor fi date in stare
semisolida, cu lingurita (pasate, apoi mixate)

– Sugarul va fi atent monitorizat

– Se va evita adaugarea zaharului

– Fainurile cu gluten (grau, orz, ovaz,
secara), doar dupa 7 – 8 luni; pana atunci se
pot introduce fainuri fara gluten (orez, porumb)

– Alimentul nou va fi propus, nu impus
(risc de anorexie psihogena)

– Ordinea introducerii alimentelor noi
va fi adaptata starii de nutritie si personalitatii
copilului

– Pentru majoritatea sugarilor se va incepe
cu legume pasate (crema), imbogatite
caloric cu ulei vegetal

– Masa de legume va inlocui progresiv
masa de lapte de la orele 13 – 14

– Dupa 3 – 4 zile, daca nu apar incidente
(intoleranta, alergie) se poate introduce piureul
de fructe care nu se va indulci

– In functie de sezon si preferintele copilului,
masa de fructe o poate preceda pe
cea de legume

– De 3 – 4 ori pe saptamana, masa de
legume poate fi completata cu carne (pui,
vitel) introdusa progresiv: 30g/zi (1 lingura)
trecand apoi la 60 si 90 g/zi

– Carnea va fi fiarta separat de legume
(recomandare)

– Dupa 6 1 – 7 luni se poate da
galbenusul de ou cu piureul de legume (de 2
– 3 ori/saptamana), alternativ cu carnea
– Dupa 7 luni iaurt (preferabil facut in
casa)

– Dupa 10 – 11 luni: budinci de legume,
peste alb fiert, paste fainoase, perisoare,
galuste (preparate numai cu galbenus)
mamaliguta cu smantana, prajituri de casa
cu mere, cu branza, chisel de fructe

– Pana la acceptarea totala a alimentelor
noi (interval 3 – 4 zile) mesele complementare
vor fi suplimentate cu LU sau formula

– In masura posibilitatilor se prefera alimente
si produse din gospodaria proprie

– Se vor evita: dulciurile concentrate,
bauturile din comert, condimentele agresive,
alimentele care pot fi aspirate sau alimente
alergizante

– Sunt contraindicate meniurile exclusiviste

– La sugarii cu deficit nutritional, primul
aliment introdus va fi fainosul fara gluten

– Preparatele industriale pentru sugar
(PAPE) sunt standardizate si securizate si se
pot administra de la varstele recomandate de
firma.

Leave a reply