Acidul linoleic conjugat

Sintagma acid linoleic conjugat se refera la
un grup de izomeri ai acidului linoleic. Sunt
cunoscuti a avea activitate biologica izomerii
cis-9, trans-11(acid rumenic) si trans-10,cis-12.

Sintagma acid linoleic conjugat se refera la
un grup de izomeri ai acidului linoleic. Sunt
cunoscuti a avea activitate biologica izomerii
cis-9, trans-11(acid rumenic) si trans-10,cis-12.

In alimentatia de zi cu zi a omului modern, alaturi de
proteine si glucide, se gasesc si lipide, nutrienti cu rol preponderent
energogen. Acesti nutrienti au inceput sa suscite
un interes crescut din partea lumii medicale indeosebi
in secolul XX, o data cu efectuarea unui mare numar de
studii care au evidentiat ca nu toate lipidele actioneaza
in acelasi mod asupra metabolismului. Une le pot avea o
actiune pozitiva asupra sanatatii altele, din contra, pot determina
si/sau accelera evolutia unui mare numar de boli,
indeosebi cu tropism cardiovascular. Studiile amintite au
influentat hotarator dietetica moderna si au fost urmate
de cercetari epidemiologice, clinice, experimentale care au
aprofundat si dezvoltat notiuni diferite cu privire la actiunea
sanogenetica sau patogenetica a lipidelor alimentare.

Printre numeroasele controverse ridicate de lipi dele
alimentare, unul dintre subiectele mult discutate in ultimul
timp a privit acidul linoleic conjugat, mai ales in
conexiune cu asa-zisele alimente functionale. Sintagma
de aliment functional este utilizat pentru a descrie alimente
care, pe langa valoarea lor nutritiva clasica, ar
contine si alte componente favorabile pentru consumator.
Un raport al National Academy of Sciences defineste
alimentele functionale ca fiind orice aliment sau ingredient
care poate aduce beneficii pentru sanatate dincolo
de nutrientii clasici continuti (NRC, 1994). De regula,
sunt considerate alimente functionale cele de origine
vegetala, dar azi se ia in calcul faptul ca si produsele de
origine animala pot fi integrate in categoria discutata,
datorita continutului lor in diferiti compusi utili, cum ar
fi acidul linoleic conjugat.

Spre deosebire de cei mai multi izomeri trans ai acizilor
grasi din dieta umana, izomerii cis-9, trans-11 (acid rumenic)
si trans-10, cis-12 apar in mod natural, produsi de microorganisme
in rumenul ierbivorelor. Si non rumegatoarele
(oamenii) pot fi capabile sa produca anumiti izomeri ai
acidului linoleic conjugat din grasimi neconjugate de la
rumegatoare. Un exemplu ar fi acidul transvaccenic (TVC),
important precursor, care poate fi transformat in acid linoleic
conjugat cu ajutorul delta-9-desaturazei (o enzima
bacteriana din tubul digestiv uman).

Includerea acidului linoleic conjugat drept component
al alimentelor functionale a fost propusa in decada
a 8-a a secolului XX, cand Pariya si colab. au evidentiat
in carnea de vita un factor anticanceros, alcatuit dintr-o serie de izomeri dienoici conjugati ai acidului linoleic.
Cercetari ulterioare (Belury, 1995; Scimeca si colab.,
1995; Banni si Martin, 1998) au confirmat capacitatea
acidului linoleic conjugat de a reduce, la animalele de
experienta, incidenta unui mare numar de neoplasme
(cutanate, digestive, mamare). Unicitatea acestor efecte
a fost recunoscuta si de un raport al National Academy
of Science, ” Carcinogens and Anticarcinogens in the Human Diet „, care a afirmat ca acidul linoleic con jugat este singurul acid gras care arata neechivoc o
capacitate de inhibitie a carcinogenezei la animalele de
experienta” (NRC, 1996).

Numeroase studii efectuate ulterior au confirmat
aceste efecte. De exemplu, un studiu foarte recent
efectuat in Coreea de Sud a aratat ca ambii izomeri ai
acidului linoleic conjugat pot inhiba metastazarea celulelor
canceroase dintr-un neoplasm de colon, atat in
vitro, cat si in vivo.

Concomitent, au inceput sa fie puse in lumina si alte
efecte pozitive ale acidului linoleic conjugat – reducerea
cresterii grasimii corporale si a repartitiei neadecvate
ale nutrientilor, diminuarea evolutiei proceselor aterogenetice,
amplificarea mineralizarii osoase, modularea
activitatii imune (Belury, 1995; Banni si Martin, 1998;
Houseknecht si colab., 1998).

In momentul de fata, acidul linoleic conjugat este folosit
pe scara larga de diferiti sportivi (mai ales culturisti)
in scopul diminuarii greutatii tesutului adipos corporal,
efect datorat probabil stimularii apoptozei la nivelul tesutului
adipos de catre respectivul compus.

In acelasi timp, datele din cercetarile experimentale
ar indica efectul de crestere a masei totale de tesuturi
” slabe „din organism si de scadere a nivelului lipidic total.

Date clare sugereaza ca izomerii cis-9, trans-11
si trans-10, cis-12 ai acidului linoleic conjugat au efecte
diferite, in functie de modul in care sunt adusi in organism
(impreuna sau separat). Efectele pozitive evidentiate in vitro
si experimental apar mai ales dupa aportul de acid linoleic
conjugat trans-10, cis-12. Acelasi tip de studii au indicat
ca respectivul izomer reduce sarcina lipidica a adipocitelor,
stimuleaza lipoliza si activitatea lipoproteinlipazei. Pe modele
animale s-a observat si cresterea oxidarii acizilor grasi
in tesutul adipos si in muschii scheletici.

Desigur ca efectele clinice raportate s-ar putea
desfasura si dupa mecanisme diferite fata de cele descrise.
Un studiu din 2005 a contrazis rezultatele anterioare,
negasind la soarecii hraniti cu acid linoleic conjugat
markeri ai cresterii lipolizei, in ciuda scaderii masive
a greutatii corporale si a tesutului adipos.

Un studiu american desfasurat in mai multe etape
a evaluat efectele acidului linoleic conjugat asupra
compozitiei corpului uman la adulti supraponderali
sanatosi. Prima parte a studiului a fost efectuata in 2004
si a urmarit 180 de persoane sanatoase cu un IMC de
25-30, din care o parte au avut o dieta suplimentata
cu acid linoleic conjugat. Indicii urmariti au fost IMC,
masa totala de tesut slab (lean body mass-LBM), masa
totala de tesut adipos (fat body mass-BFM) si aportul
caloric. In plus, compozitia corporala a fost evaluata cu
ajutorul DEXA (absorbometrie dualenergetica). Au fost
estimate si modificarile lipidelor, ale functiei hepatice si
ale metabolismului gluco zei. In acelasi timp, pe durata
unui an, cat a durat studiul, subiectii au fost sfatuiti
sa-si urmeze stilul obisnuit de viata, dieta si medicatia
uzuala. Schimbarile cele mai importante in lotul care
a ingerat suplimente de acid linoleic conjugat au fost
gasite la nivelul hemoglobinei (care a scazut) si a leptinei
(a scazut semnificativ), a sodiului si potasiului, care
au avut un nivel crescut. Leptina este un hormon secretat
de tesutul adipos care actioneaza pe receptorii hipotalamici,
determinand scaderea apetitului si crestereacheltuielilor energetice, pe masura ce depozitele lipidice ale organismului
cresc. Deficientele de leptina sau de receptori leptinici au fost
asociate cu obezitatea morbida atat la animale, cat si la oameni. Nu au
fost evidentiate diferente semnificative in ceea ce priveste reglarea glicemiei,
dar au existat discrete cresteri ale nivelelor hemoglobinei glucozilate
(HbA1c). Colesterolul total, HDL-colesterolul si trigliceridele nu au
fost diferite in mod semnificativ intre loturile urmarite. Autorii au concluzionat
ca mixturile care contin acid linoleic conjugat duc la scaderi
semnificative ale IMC la adultii sanatosi, independent de dieta.

A doua parte a aceluiasi studiu a urmarit subiectii primei etape
pe durata a inca unui an. Concluziile acestei noi etape au fost ca o
suplimentare cu acid linoleic conjugat pe durata a 24 de luni reduce
greutatea corporala si BMF, pe cand LBM a ramas constanta, la adultii
sanatosi supraponderali. Modifi carile nu au fost legate de dieta sau
efort fizic, iar acidul linoleic conjugat nu a dat reactii adverse si a fost
bine tolerat in perioada respectiva.

Un studiu similar, randomizat, a dus la concluzia ca suplimentarea
pe termen scurt cu acid linoleic conjugat reduce grasimea corporala,
fara efecte majore asupra greutatii corporale, a metabolismului glucozei
sau asupra nivelelor lipidice sau insulinice.

Numeroase alte studii au avut in obiectiv aprofundarea efectelor
acidului linoleic conjugat.

Un studiu american, efectuat cu putin timp in urma, s-a desfasurat pe
un numar mic de pacienti cu obezitate abdominala, de varsta medie, avand
dislipemie, atermomatoza si intoleranta la glucoza. Desi aveau semnele caracteristice
sindromului metabolic, nici unul din indivizi nu fusese diagnosticat
cu diabet de tip 2 sau nu avea antecedente cardio-vasculare majore.
Grupul care a primit un supliment de izomeri ai acidului linoleic conjugat
nu a diferit, in ceea ce priveste tensiunea arteriala, nivelul lipidelor sanguine
sau al glicemiei, de grupul care a primit un placebo (ulei de masline). Singurul
parametru care a suferit modificari a fost grosimea tesutului adipos abdominal,
care ar fi si un indicator al tesutului gras perivisceral.

Opinia generala este, la ora actuala, ca suplimentele de acid linoleic
conjugat administrate pacientilor obezi pot creste riscurile asociate
cu sindromul metabolic, din cauza efectelor izomerului trans-10, cis-
12. In ciuda faptului ca exista efecte favoravbile ale acidului linoleic
conjugat pe HDL si pe fibrinogenul plasmatic, pot aparea probleme legate
de efectele negative asupra concetratiei insulinice si ale glicemiei
la pacientii cu diabet de tip 2. Deocamdata nu se stie care este ierarhia
importantei factorilor de risc cardio-vascular la acesti pacienti, de aceea
este de dorit ca strategia dietetica sa amelioreze anumiti factori de risc,
fara a-i amplifica pe ceilalti. Oricum, pacientii supraponderali si obezi
au modificata toleranta la glucoza, de aceea factorii care influenteaza
negativ rezistenta la insulina si controlul glicemiei trebuie evitati, indiferent
de beneficiile aduse asupra greutatii corporale. In fiecare caz trebuie
apreciat raportul dintre beneficii si efecte negative.

Reactii adverse

Din pacate, sperantele legate de folosirea acidului linoleic
conjugat au fost limitate de faptul ca efectelor pozitive li
s-au alaturat si unele efecte negative. Izomerul trans-10, cis-
12 pare a fi asociat cu hiperproinsulinemie si cu cresterea
rezistentei la insulina, ceea ce afecteaza in mod negativ metabolismul
uman.