Abordarea clinico-terapeutica a hipertensiunii arteriale esentiale

Hipertensiunea arteriala este cea mai frecventa afectiune cardiovasculara din tarile dezvoltate; impreuna cu boala cardiaca ischemica (BCI), insuficienta cardiaca (IC) si stroke-ul, realizeaza grupul de boli care stau la baza exploziei mortalitatii cardiovasculare din secolul XXI.

Hipertensiunea arteriala este cea mai frecventa
afectiune cardiovasculara din tarile dezvoltate;
impreuna cu boala cardiaca ischemica (BCI),
insuficienta cardiaca (IC) si stroke-ul, realizeaza
grupul de boli care stau la baza exploziei mortalitatii
cardiovasculare din secolul XXI. Din considerente practice se utilizeaza
urmatoarea clasificare a hipertensiunii arteriale:
Totusi, pragul real de definire al hipertensiunii
trebuie privit cu flexibilitate, fiind
inalt sau scazut, in functie de riscul cardiovascular
global al fiecarui individ.

HTA este un factor de risc independent
pentru toate tipurile anatomoclinice
de BCI, inclusiv pentru moartea
subita, boala cerebrovasculara, afectare
renala. Se asociaza cu modificari vasculare
potential severe in arterele centrale
si periferice (anevrism de aorta toracica
sau abdominala, disectie de aorta, boala
vasculara periferica).
Riscul cardiovascular global rezulta din
asocierea diferitilor factori de risc, a leziunilor
si bolilor de organ. Deciziile privind
strategiile de tratament depind in mare
masura de nivelul initial de risc.

Notiunile de risc aditional scazut,
moderat, inalt si foarte inalt sunt folosite
pentru a indica un risc absolut de boala
cardiovasculara la 10 ani de <15%, 15-
20%, 20-30% si >30% conform criteriilor
Framingham, sau un risc absolut de boala
cardiovasculara fatala de <4%, 4-5%, 5-8%
si >8% conform graficului SCORE.

FACTORI DE RISC:

• nivelul TAS si TAD
• nivelul presiunii pulsului (la varstnici)
• varsta (F> 65 ani, B>55 ani)
• fumatul
• dislipidemia: colesterol total> 190mg/
  dl sau LDL-C>115mg/dl sau HDLC
  la B< 40mg/dl iar la F< 46mg/dl sau
  TG>150mg/dl
• glicemia a jeune de 5.6 – 6.9mmol/l
  (102 – 125mg/dl)
• testul de toleranta la glucoza anormal
• obezitatea de tip abdominal (circumferinta
  abdominala B>102cm, F>88cm)
• istoric familial de afectiune CV
  prematura (B<55 ani, F<65ani)

AFECTAREA DE
ORGANE TINTA:

• hipertrofie ventriculara stanga
• ingrosarea peretelui carotidian sau
  placa aterosclerotica
• cresterea usoara a creatininei plasmatice
  (B: 1.3 – 1.5mg/dl; F: 1.2 – 1.4mg/dl)
• clearance creatinina scazut <60ml/mi
• microalbuminurie 30 – 300mg/24 ore
  sau raportul albumina/creatinina la B>=22
  iar la F≥31 mg/g
• diabet zaharat:

– glicemie a jeune≥126mg/dl la masuratori
repetate
– glicemie postprandiala>196mg/dl

• Afectiune CV sau renala constituita

– afectiune cerebrovasculara: AVC
ischemic, hemoragie cerebrala, AIT
– afectiune cardiaca: infarct miocardic,
angina, revascularizare coronariana,
insuficienta cardiaca
– afectiune renala: nefropatie diabetica,
disfunctie renala, proteinurie (>300mg/24
ore)
– arteriopatie periferica
– retinopatie avansata: hemoragii sau
exudate, edem papilar

SM: sindrom metabolic; AOT: afectare de organ tinta; DZ: diabet zaharat

CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII
ARTERIALE

• Dupa criteriul etiopatogenic:
  HAS esentiala sau primara: nu se poate
  identifica o cauza organica;
  HAS secundara sau simptomatica: este
  datorata unei cauze organice clare.
• Legat de raportul dintre valoarea presiunii
  arteriale si cele doua faze ale ciclului
  cardiac, se deosebesc:

a) HAS sistolica
b) HAS diastolica
c) HAS sistolo-diastolica.

• Conform criteriului stabilitatii valorilor
  presionale se deosebesc:

a) HAS cronica
b) HAS paroxistica

• in raport cu forma sub care evolueaza
  valorile tensionale se definesc:

a) HAS cronica
b) HAS paroxistica