Cu efect direct asupra creierului uman, produsele etnobotanice determina stari de
confuzie pana la pierderea identitatii, halucinatii, diminuarea atentiei, dureri puternice
de cap, anxietate, ameteli, atacuri severe de panica, cresterea frecventei cardiace,
a tensiunii arteriale si a temperaturii corpului. Similare cu efectul substantelor
psihotrope, produsele etnobotanice produc dependenta.

Inca din august 2009, fostul ministru
al Sanatatii, Ion Bazac, a constientizat
ca respectivul fenomen, cel al produselor
etnobotanice, a inceput sa devina
ingrijorator si a lansat spre dezbatere
publica un proiect de ordin ministerial menit
sa interzica „magazinele de vise”. Proiectul de
lege cu privire la stabilirea conditiilor de punere
pe piata a unor plante, produse de origine
vegetala si substante care pot fi asemanate
cu plantele, substantele si preparatele stupefiante
sau psihotrope, a fost elaborat de Ministerul
Sanatatii in colaborare cu alte cinci
institutii si a fost afisat pe site-ul MS din septembrie
2009.

Regimul substantelor halucinogene a fost
reglementat, dupa 1989, de legea 143/2000
apoi, de legea 339/2005, completata apoi
de HG 1915/2006 si HG 349/2007. Dupa
aceasta ultima hotarire a inceput, efectiv,
comertul pe scara larga cu produse etnobotanice.
Numai ca legea 339/2005 are
norme de aplicare publicate in MO la data de
21.01.2007, doar pentru tabelele II-III. La tabelul
I (plante si substante cu interes scazut
pentru utilizare in medicina) in care sunt
mentionate o parte din plantele si substantele
reglementate in 2010, nu se precizeaza norme
de aplicare. Astfel incat, in perioada 2007 –
2010, in Romania numarul punctelor de comercializare
a drogurilor etnobotanice a crescut,
egaland numarul unitatilor de acest tip
deschise in Olanda in 34 de ani!

La initiativa Ministerului Sanatatii, in
data de 10 ianuarie 2010, s-au reunit experti
din mai multe institutii: Agentia Nationala a
Medicamentului, Agentia Nationala Antidrog,
Inspectoratul General al Politiei Romane,
Facu ltatea de Farmacie – Bucuresti (Catedra
de Toxicologie si Botanica), pentru identificarea
unor produse care au in componenta
plante si substante daunatoare sanatatii si care
nu erau mentionate in legile pentru combaterea
traficului ilicit de droguri si regimului
juridic al plantelor, substantelor si preparatelor
stupefiante.

Plante si substante halucinogene

Conform noului act normativ, pe listele
existente in Legea 143/2000 au fost introduse
noi plante si substante – a caror cultivare,
producere, fabricare, experimentare, extragere,
preparare, transformare, oferire, punere
in vanzare, distribuire, livrare cu orice titlu,
trimitere, transport, procurare, cumparare,
detinere, fara drept, se pedepseste cu inchisoare
de la 3 la 25 ani.

Astfel, in Tabelul I dupa TMA-2, se introduc
18 produse, in tabelul II dupa substanta
2C-B se introduce bromo-dragonfly = 1-(8-
brombenzodifuran-4-il)2-aminopropan, in tabelul
III dupa substanta zolpidem se introduc
17 substante, in tabelul IV dupa toluen se introduce
gamabutirolactona. In tabelul I din
anexa la lege, dupa sectiunea Psihotrope, se
introduce o noua sectiune, denumita „Plante
si substante aflate sub control national”.

Cele 36 de produse introduse in anexe la
tabelul I-III sunt:

– specii de salvie – Salvia divinorum
Epling & Jativa – halucinogen;
– specii de Mitragyna speciosa Korth
(Kratom) – planta cu efecte similare cocainei,
ce creeaza dependenta;
– ciuperci: Amanita muscaria (contine
muscinol – agonist puternic GABA – deprimare
SNC); Amanita pantherina (halucinogen
foarte puternic) si toate speciile din genul
Psilocybe – produc halucinatii, cu efecte similare
LSD (acidul lisergic);
– substante: LSA (amida acidului lisergic);
Ketamina – creeaza dependenta, deces; derivati
de piperazina – produc halucinatii; mefedrona.
Aceste produse se comercializau sub forma
de tigari, comprimate, pulberi, fragmente vegetale
ambalate in plicuri, sub diverse denumiri,
preturile de vanzare variind in functie de
gramaj, ca de exemplu: sare de baie (mefedrona),
Special gold – sare – 0,25g, Pulse – pulbere
0,5g, Fly Agaric Mushroom – ciuperci uscate
12g, Spice Diamond – fragmente vegetale
1g, Spice Gold Spirit – pulbere 3g.

Produse halucinogene

Ketamina se prezenta ca flacoane sau fiole
a 2 ml, 5 ml si 10 ml, cu un continut de
50 mg/ml clorhidrat de ketamina.

Actiune terapeutica: anestezic general de
scurta durata. Actioneaza asupra cortexului
cerebral si a mezencefalului, in special asupra
sistemului limbic. Contraindicat in eclampsie,
hipertensiune. Dupa inhalare apare efectul de
„a fi in afara corpului”, halucinatii, limbaj
neclar. Efectul psihic dureaza 3 ore. In perioada
de revenire, poate apare hipertensiune, tahicardie,
salivatie, greata, voma, tulburari respiratorii,
agitatie psihomotorie si confuzie
mentala.

Kratom produs din planta Mitragyna
speciosa, fam. Rubiaceae, din aceeasi familie
cu cafeaua. Este folosita din timpuri vechi
ca ceai, pentru efectul stimulant. Este
comercia lizat ca substituent pentru opiaceae,
alternativa la MDMA, ingredientul principal
fiind BZP (benzilpiperazina).

Salvia divinorum Epling & Jativa planta
cultivata in Mexic, folosita prin fumat si mestecare,
pentru obtinerea unei stari de betie, diferita
de cea a alcoolului. Efectele asupra psihicului
uman cu distorsionare a timpului, halucinatii
cu detasarea sufletului de trup, comunicare cu
lumea spiritelor, schimbarea identitatii. Efectele
sunt asemanatoare cu cele date de alcaloizi, dar
structura chimica diferita a salviei fata de alcaloizi
a facut din cele doua specii de salvie o
alternativa necontrolata legislativ. Produsul era
inscriptionat ca „Noul Extasy” – drogul ideal. A
fost introdus sub control legal la cererea Comitetului
Stiintific al OEDT (Observatorul European
pentru Droguri si Toxicomanie) in 2007 in
Suedia si 2008 in Germania.

Sarea de baie „Special Gold”, Magic,
Charge sunt produse ce au in compozitie mephedrona
(derivat de efedrina), cunoscuta
si ca: 2-methylamino-1-p-tolylpropane-1-
one, 4-methylmethcathinone sau 4-methylephedrone.
In urma consumului prin inhalare a acestor
produse, au fost semnalate sangerari nazale,
eruptii cutanate, contracturi musculare,
dilatarea pupilelor, transpiratie abundenta,
scrasnet al dintilor, anxietate, halucinatii,
comportament antisocial, agresivitate crescuta,
paranoia, depresie, scaderea atentiei, diminuarea
capacitatii de concentrare, afectarea
memoriei pe termen scurt, probleme cardiace
(tahicardie, palpitatii), coma si chiar deces.

Spice gold spirit pulbere, are in compozitie
urmatoarele plante:
– Pedicularis densiflora – cunoscuta de triburile
de indieni din America de nord, care
fumau florile uscate ale plantei;
Efecte: relaxante si sedative;
– Nymphea caerula si nymphea alba –
cunoscuta si folosita de egipteni;
Efecte: relaxante si euforice;
– Scuttelaria galericullata – cunoscuta si
utilizata de catre indienii Cherokee din America
de Nord;
Efecte: benefice contra insomniei si
nervozitatii;
– Canavalia maritima – cunoscuta si
fumata de catre indigenii din Golful Mexic;
Efecte: relaxante si sedative;
– Leonotis leonorus – cunoscut si sub numele
de canepa salbatica, frunzele si petalele
florii erau fumate, de catre triburile din Africa
de sud;
Efecte: euforice, relaxante si psihoactive;
– Zornia latifola. Fumata de catre indienii
din Amazonia; in limba acelor triburi, Maconha
Brava insemna falsa canepa;
Efecte: relaxante si psihoactive;
– Nelumbo nucifera, lotusul roz cunoscut
in cultura indiana – consumat sub forma de
ceai sau fumat pentru efectele sale;
Efecte: relaxante;
– Leonorus sibiricus – cunoscuta si utilizata
in America centrala si latina de sute de ani. Descoperita
si adusa in Europa de catre spa nioli;
Efecte: relaxante si psihoactive;
Ca adjuvanti, Spice gold spirit contine
aromatizanti naturali extrasi din trandafir,
vanilie, miere de albine si trifoi rosu.
– Spice Diamond are aceleasi ingrediente
ca Spice gold spirit, dar cu un efect mai
puternic.

Controlul produselor si
substantelor halucinogene
la nivel international

In ultimul deceniu, interesul massmedia
fata de consumul ciupercilor halucinogene
pare a fi determinat de libera vanzare a acestor
ciuperci si de modificarile legislative pe care
unele tari le-au introdus pentru a interzice comercializarea
acestora. Substantele halucinogene
produse in mod natural pot fi gasite in
peste 100 de specii de ciuperci, cele mai multe
continand psilocibina si psilocina, ca principale
ingrediente active raspunzatoare de producerea
efectului halucinogen. Aproape toate
ciupercile care contin psilocibina sunt ciuperci
mici, brune sau cafenii, care pot fi confundate
cu diverse alte ciuperci salbatice non-psihoactive,
necomestibile sau otravitoare. In cazurile
grave pot aparea fenomene psihotice acute, cu
imagini bizare si infricosatoare, paranoia grava
si desprindere totala de realitate, care pot conduce
la accidente, autovatamare corporala sau
tentative de suicid.

Psilocibina si psilocina (sau psilotsina) sunt
controlate international la cel mai inalt nivel,
dar in unele tari s-au constatat neclaritati in
stabilirea regimului juridic al ciupercilor care
contin astfel de substante. Aceste confuzii au
fost exploatate de vanzatorii de ciuperci, impiedicand
dezvoltarea mecanismelor de control
al ofertei. Desi multe dintre programele
de constientizare contin informatii despre
drogurile halucinogene si alte droguri, exista
totusi o lipsa de informatii specifice referitoare
la riscurile consumului de ciuperci halucinogene
asupra sanatatii. Pe de alta parte, consumatorii
si grupurile de lobby au creat mai
multe site-uri pe internet care ofera informatii
cu privire la ciupercile halucinogene.
Psilocibina si psilocina (sau psilotsina)
sunt controlate prin Conventia ONU din
1971 privind substantele psihotrope si incluse
in Tabelul I, desi nu este intotdeauna
clar cum sunt clasificate ciupercile care
le contin. Dupa 2000, in statele membre
ale UE a fost inasprita legislatia privind ciupercile
halucinogene, ca reactie la ingrijorarea
provocata de prevalenta consumului
acestor ciuperci: Romania (2000), Danemarca
(2001), Tarile de Jos (2002), Germania,
Estonia, Regatul Unit (2005) si Irlanda
(2006). Legislatia privind drogurile din
Grecia, Italia, Cipru si Lituania contine termeni
atotcuprinzatori prin care se interzice
cultivarea plantelor din care pot fi extrase
substante narcotice. Este insa discutabil daca
ciupercile trebuie sa fie considerate in mod
strict „plante”; de aceea, in 2005, a fost adus
un amendament la legea din Germania prin
care se adopta termenul de substante „organice”
in locul celui folosit anterior de plante,
pentru a se inchide orice portita in ceea
ce priveste ciupercile. Amendamentele legislative
au avut impact asupra disponibilitatii
ciupercilor halucinogene si volumului total
al vanzarilor prin internet. O analiza a
diferitelor tipuri de produse promovate de
vanzatori pe internet a aratat ca, dupa introducerea
interdictiilor privind ciupercile
halucinogene, vanzatorii din Regatul Unit au
inceput sa se orienteze spre alternative legale,
dar mai toxice, precum muscarita, Amanita
muscaria, sau specia inrudita cu aceasta, buretele panterei – Amanita pantherina.
Tinerii, in special, se afla intr-o situatie
de risc ridicat datorita particularitatilor var stei (curiozitate, influenta grupului de prieteni,
teribilism); de aceea este recomandat
ca parintii si cadrele didactice care observa
semnele care pot orienta catre consumul de
droguri, sa apeleze la specialisti pentru a primi
informatiile necesare diminuarii consecintelor
acestui fenomen.

Prin modificarea legislativa din 15 februarie
2010 se introduc in circuitul integrat
de asistenta a consumatorilor/dependentilor
de droguri si persoanele care au consumat
substantele si plantele nou introduse in
anexe. Circuitul integrat reprezinta totalitatea
programelor integrate de asistenta asigurate
consumatorilor/dependentilor in vederea
ameliorarii starii de sanatate, prin intreruperea
consumului, a inlaturarii dependentei psihice
si/sau fizice si/sau a reducerii riscurilor
asociate consumului de droguri.

Metodele epidemiologice standard de monitorizare
a consumului drogurilor se dovedesc
a fi prea lente in identificarea noilor
tendinte si s-a recunoscut faptul ca ele trebuie
completate cu metode mai sensibile. Provocarea
consta in identificarea noilor modele de
consum al drogurilor, care de obicei apar la
grupuri populationale mici sau in zone geografice
restranse, si in evaluarea posibilitatii ca
aceste modele sa se raspandeasca la o scara mai
larga. Sursele de informatii din acest domeniu
pot fi diverse, incluzand rapoarte publicate
pe internet si in alte medii de informare,
analize criminalistice, cercetari de specialitate,
precum si experienta practica.

Desi inasprirea masurilor legislative de
control poate fi o abordare utila pentru limitarea
consumului si a ofertei de produse naturale
cu efect psihotrop, impactul oricarei
masuri trebuie sa fie atent monitorizat, atat
pentru a-i evalua eficacitatea, cat si pentru a
preveni riscul aparitiei unor consecinte negative
neintentionate.

Leave a reply