Fumatul si BPOC

Sunt bine cunoscute studiile lui Doll si
Hill, care au dovedit in cel mai veridic si evident
mod relatia dintre fumat, morbiditate
si mortalitate in BPOC. Studiile au fost intreprinse
asupra a 40.000 de medici englezi.

S-a observat ca mortalitatea este semnificativ
mai mare la fumatori si comporta o crestere
proportionala cu cantitatea de tigarete fumate.
Medicii luati in studiu au renuntat
treptal la fumat, iar dupa 10 ani se constatase
ca mortalitatea prin BPOC scazuse cu 24%,
in timp ce la restul populatiei, nerenuntand
la fumat, cu toate mijloacele de tratament moderne,
rata mortalitatii nu scazuse decat cu
4%. De aici, dovada cea mai convingatoare
ca renuntatul la fumat ar fi mai eficace decat
interventia terapeutica. Orientandu-ne strict
asupra BPOC aproximativ 3/4 din decese
prin aceasta maladie se datoreaza fumatului.
Fumatul isi exercita efectul daunator modificand
totodata si reactivitatea bronhiilor,
ceea ce va amplifica sindromul obstructiv.

Aceste efecte sunt cu atat mai pronuntate cu
cat varsta fumatorului este mai mica. Nu ar fi
de dorit sa neglijam relatia „doza-efect” dintre
cantitatea de tutun consumata in timpul
vietii (numarul de tigarete fumate/zi x ani) si
BPOC. Reducerea sau chiar declinul functiei
pulmonare este de asemenea in co-relatie cu
numarul de tigari fumate. Fumul de tigara isi
exercita efectul pana si la nivelul cailor aeriene
mici, odata cu reducerea transferului alveolocapilar.
Peste toate acestea, ar fi bine
acum sa reflectam asupra compozitiei chimice
a fumului de tigara si interferenta cu enzimele
oxidative, ceea ce va duce la inhibitia
motilitatii cililor. Agentii oxidanti din fumul
de tigara incetinesc foarte mult activitatea
antibacteriana a macrofagelor alveolare prin
suprimarea activitatii biochimice a elastazei.
Alterarea functiei pulmonare in timp este mai
accentuata la fumatori decat la nefumatori.
Chimismul tigaretelor si a fumului degajat
din acestea exercita o interdependenta
si un impact asupra mozaicului anatomofunctional
al plamanului ca intreg. Cu timpul,
plamanul va deveni pur si simplu un „organ
parazit” saracit de orice functie biologica
normala, pentru ca in final sa poata compromite
chiar viata.

Profilaxia BPOC

Pentru ca fumatul este factorul ambiental
absolut primordial in producerea si in
intretinerea bolii, cea mai buna metoda de prevenire
primara ar fi propaganda antitabagica,
in special la copii si tineri. Bolnavul trebuie
neaparat convins sa intrerupa fumatul. Unii
dintre pacienti spun: „Fumez putin nu exista
nici un risc” sau „Fumez tigari lights”. Aceste
convingeri sunt precum niste falsi prieteni. Riscul
incepe cu o tigara pe zi, iar tigaretele lights
cat si cele cu mentol sunt la fel de periculoase.

Alte masuri de profilaxie:
– Vaccinarea antigripala
– Chimioprofilaxia
– Consultarea ghidurilor de renuntare la
fumat
– Educarea pacientului prin programe
specifice
– Tehnici cognitiv – comportamentale cu
privire la tabagism
– Colaborare interdisciplinara intre medicul
de medicina femiliei si medicul pneumolog.

Leave a reply