A devenit o obisnuinta emiterea actelor
normative fara consulta rea
partenerilor sociali. Sau ca urmare
a unui proces consultativ
caricatural, ce poate fi catalogat
drept un soi de dialog al surzilor. Ministeriabililor
romani pare sa le fie complet strain conceptul
de „studiu de impact”. Nici macar vocea industriei
care urmeaza a fi reglementata nu ajunge
pana la ei. Uneori, in cazurile fericite, apar, ulterior
momentului legiferarii, demersuri legislative
reparatorii. Nu este cazul industriei farmaceutice,
unde sfarsitul de an aduce dimpotriva, noi
restrictii impuse de catre stat. Productia de medicamente
alaturi de serviciile medicale si de sectorul
energetic au ocupat primele locuri in topul celor
mai reglementate sectoare in 2008. Insa in acest
an, industria farmaceutica reuseste sa se distanteze
apoteotic in materie de reglementare. Care vor fi
efectele? Raspunsul la aceasta intrebare pare sa nu
fi interesat pe nimeni.

Totul a inceput in perioada aprilie – mai,
odata cu statutarea noilor reguli de stabilire a
preturilor medicamentelor de uz uman. Moment
care a coincis si cu eliminarea diferentelor intre
producatorii de medicamente romani si straini
sau cu actualizarea marjelor permise pe lantul de
distributie.

Asimetrii flagrante

Faptul ca preturile medicamentelor compensate
si gratuite sau adaosurile comerciale de pe
lantul de distributie sunt reglementate este perfect
normal. Asta in contextul in care nicio tara
din lume nu a gasit reteta echilibrului intre cheltuielile
bugetare pentru servicii de sanatate si starea
de sanatate a cetatenilor sai. De la rezonabilitatea
acestui principiu pana la modul in care este
pus in practica este cale lunga.

Datele furnizate de compania de analiza si
studii de piata Cegedim Romania ne ofera o imagine
de ansamblu asupra valorii pietei farmaceutice
si a marjei brute de pe fiecare veriga a lantului
de distributie pentru perioada 2008 – 2009. Studiul
Cegedim – Pharma & Hospital Report si
estimarile companiei pentru 2009 nu lasa nici un
dubiu: piata farmaceutica devine tot mai putin
atractiva pentru producatori. In timp ce marja
bruta la nivelul fabricantilor de medicamene scade
in 2009 cu 9% fata de 2008, farmaciile si distribuitorii
vor inregistra cresteri cu 26% respectiv 46%
ale acestui indicator fata de anul precedent. Este
adevarat, companiile de pe lantul de distributie
s-au „bucurat”de toate „beneficiile”carentelor
de finantare din anii precedenti, multe dintre ele
atingand sau chiar depasind pragul falimentului.
La sfarsitul anului 2008, in Romania activau
aproape 100 de companii producatoare, 39 de
distribuitori si 6.100 de farmacii comunitare.
Potrivit datelor Cegedim, in 2009, in urma
modificarilor legislative care au marcat inceputul
de an, pacientii vor continua sa foloseasca medicamente
in valoare de aproape 2,4 miliarde de
euro, din care aproximativ 200 de milioane va fi
TVA. Fata de anul precedent diferentele sunt nesemnificative (!), in scadere cu 1% pentru fiecare
dintre cei doi indicatori.

Cum sunt impartiti acesti bani? In 2009,
marja bruta cumulata la nivelul farmaciilor va fi
de 350 de milioane de euro, valoarea marjei brute
agregate la nivelul distributiei va fi de 218 milioane
euro, iar producatorilor le va reveni restul
de 1.630 de milioane euro. In medie, o farmacie
lucreaza astazi cu o marja bruta lunara de
4.750 de euro, iar un distribuitor opereaza cu o
marja bruta medie lunara de aproape 466 de mii
de euro. Pe cele doua segmente ale lantului de
distributie valoarea cifrei de afaceri cumulata va
scadea cu 1% in cazul farmaciilor si cu 5% in cel
al distribuitorilor.

„In fapt, cele peste 6.000 de farmacii au realizat
cifre de afaceri destul de neomogene. Peste
50% dintre farmacii sunt localizate in orasele
mari (universitare de traditie sau peste 250.000
locuitori), in timp ce 27,9% se regaseste in orasele
de marime mijlocie (intre 50.000 si 250.000 locuitori),
iar 21,6% in orasele mici si in zonele
rurale”, ne-a declarat Petru Craciun, directorul
general al Cegedim Romania.
„Pentru a pastra un nivel de accesibilitate
european − o farmacie la 4.000 de locuitori,
o unitate de marime medie, va trebui
sa se descurce cu o marja bruta de putin
peste 5.000 euro pe luna, ceea ce nu ar
fi chiar imposibil. Insa orice reducere a
adaosului farmaciei la contractarea de
medicamente compensate va arunca
in aer atat viabilitatea acestui business
cat si accesibilitatea tratamentului
pentru pacienti”, a adaugat
directorul general al Cegedim
Romania.

Cea mai mare scadere a
cifrei de afaceri agregate si
a marjei brute va reveni in
acest an producatorilor,
care vor inregistra o diminuare
cu cate 9% a
celor doi indicatori.
„Personal, ma tem
ca lucrurile ar putea evolua sensibil
mai rau decat am estimat. Producatorii isi vor diminua
expunerea la piata romaneasca. Finantarea
publica va intampina dificultati, ducand la o
noua acumulare importanta de arierate la nivelul
farmaciilor si distribuitorilor, la care jucatorii mici
nu vor putea rezista. Ceea ce este cel mai important
– pacientul va risca sa gaseasca tot mai greu
medicamentul necesar si sa bage mana mai adanc
in buzunar pentru a si-l putea procura. Pentru ca
cele mai mici preturi inseamna aproape automat,
in orice economie de piata, produse si servicii deficitare”
a concluzionat Petru Craciun.

Recentele rezultate anuntate de Cegedim
pentru trimestrul doi au dovedit ca anticiparile
pesimiste erau indreptatite. Numarul medicamentelor
eliberate cu prescriptie a scazut cu 7%,
semn ca piata si-a ajustat oferta, in incercarea
legitima de a-si conserva profitabilitatea.
„Valorile inregistrate in trimestrul II sunt o
rezultanta mai degraba a masurilor legislative (reducerea
preturilor la medicamentele cu prescriptie)
decat a crizei (scaderea vanzarilor la medicamentele
care se vand fara prescriptie). Problemele vor
continua din cauza «asteptarilor» de functionare
neprofitabila a lantului de aprovizionare, cat si a riscurilor
de indisponibilitate la unele medicamente
generice”, precizeaza reprezentantul Cegedim.

In final, pacientul plateste

Avea sa vina curand data de 30 septembrie,
data care pentru industria farmaceutica va ramane
in istorie una fatidica. Dintr-un foc, in aceeasi zi,
aveau sa fie lansate la apa doua torpile. Pe de o
parte, Guvernul a decis cresterea termenului de
plata a medicamentelor cu si fara contributie
personala la 120 de zile, respectiv 90 de zile pentru
medicamentele din programele nationale de
sanatate, plata acestora facandu-se in 2010 (!). Pe
de alta parte, producatorilor de medicamente li
s-a impus, incepand cu 1 octombrie sa cotizeze cu
procente intre 5% si 11%, in functie de volumul
vanzarilor, la astuparea gaurilor negre din bugetul
destinat sanatatii. Ex-Ministrul Sanatatii, aprecia
ca numai in 2008 se vor strange astfel aproximativ
100 de milioane lei.

„Implementarea masurilor de la 1 octombrie
va crea dificultati majore producatorilor de medicamente,
care pentru unii vor fi insurmontabile.
Preturile mici (referinta la minimul inregistrat
in cele 12 state cu care se face comparatia la care
se adauga limitarea preturilor medicamentelor
generice la 65% din pretul produsului princeps),
cursul valutar fix, marirea puternica a termenelor
de decontare, fac deja situatia destul de dificila.
Introducerea clawback-ului (5 – 11%) reprezinta
o taxa suplimentara care va duce in final la afectarea
importanta a asistentei cu medicamente a
pacientului din Romania, atat prin prisma portofoliului
(ofertei) de produse, cat si a volumului
acestora”, conchide Petru Craciun.

Sistemul cost-volum este practicat si in alte
state, insa acolo lipseste presiunea pe preturi care
se simte din plin in Romania. Autoritatile trebuie
sa faca dovada volumelor pentru care doreste suprataxarea
producatorilor de medicamente, insa
in lipsa unui sistem informatic integrat, acuratetea
acestor date lasa de dorit.

Companiile, indiferent de industria in care
activeaza, au ca ratiune de a exista asigurarea unui
anumit nivel al profitului pentru actionarii lor.
Producatorii de medicamente nu fac exceptie
de la regula. Si asta este perfect natural, daca tot
nazuim spre capitalism. In conditiile aratate mai
sus, managerul unei firme producatoare de medicamente
are la dispozitie putine variante pentru a
incerca sa conserve, legitim, profitabilitatea companiei
pe care o conduce.

Si oricare dintre deciziile pe care le va lua
se va intoarce impotriva bugetului CNAS si a
pacientilor. Probabil ca pe viitor decidentii companiilor
de profil vor restructura portofoliul de
produse comercializate pe piata romaneasca, in
sensul pastrarii medicamentelor cu profitabilitate
maxima. Asa incat nu trebuie sa surprinda pe nimeni
daca pe viitor vor disparea din rafturi medicamente
generice ieftine. Bolnavii vor fi nevoiti sa
isi satisfaca nevoile apeland la produsele scumpe,
ceea ce va pune o presiune suplimentara pe bugetul
CNAS. Un alt mod de a salva ceea ce se mai
poate salva ar putea fi scumpirea medicamentelor
fara prescriptie. In actualul context de criza, in
care puterea de cumparare a populatiei s-a redus
dramatic, o astfel de masura ar echivala cu un deficit
semnificativ in gasirea unui tratament potrivit,
fie si pentru bolile comune.

Ramane de vazut daca, in noile conditii,
veniturile estimate de autoritati vor avea nivelul
scontat. Intotdeauna majorarea taxelor peste un
anumit prag determina o reducere a incasarilor
bugetare. Cu atat mai probabil ar putea fi un astfel
de scenariu in actualul context general, du blat
de cel specific industriei farmaceutice. Si atunci
se pune intrebarea: chiar merita? Merita piata
romaneasca sa devina una ostila pacientilor sai?

Leave a reply