Solarul si riscurile expunerii prelungite la lumina solara

„Indoor tanning is out”, este numele campaniei mass-media initiata in Statele Unite de American Academy of Dermatology pentru 2008 – 2009. De ce oare?

„Indoor tanning is out”, este
numele campaniei mass-media
initiata in Statele Unite de American
Academy of Dermatology
pentru 2008 – 2009. De ce oare?

Despre riscurile expunerii prelungite la
lumina solara, se vorbeste de mult, cu
argumente multiple si solide. Oamenii
s-au obisnuit sa utilizeze creme de fotoprotectie
si sa evite expunerea la orele considerate de
risc maxim. Mult timp s-a vorbit de ultravioletele
tip A ca fiind „cele bune” datorita faptului
ca nu produc arsuri solare, ci „doar bronz”.

Probabil astfel a aparut si alternativa
„sanatoasa” a bronzului prin lumina artificiala.
Intr-o perioada in care se vorbeste mult
de potentialii carcinogeni din alimente, poate
e bine sa ne reamintim ca radiatiile ultraviolete
constituie in prezent carcinogenul cel mai
raspandit. („11th ROC: Ultraviolet Radiation
Related Exposures.” 27 January 2005. U.S. Department
of Health & Human Services. 15 April
2008.)

INFORMATII TEHNICE

Ultravioletele tip A (UVA 315 – 400nm) genereaza
asa-numitul stress oxidativ si, consecutiv, oxidarea
melaninei preexistente, producand, prin mecanisme
indirecte, degradarea ADN-ului.

Penetreaza insa mult mai profund in tegumente
decat UVB, motiv pentru care li se atribuie
principalul rol in imbatranirea cutanata, dezvoltarea
melanomului si, secundar, in producerea cancerelor
cutanate, altele decat melanom (carcinom
bazo si spino celular), scaderea imunitatii.

Ultravioletele tip B (UVB 290 – 315 nm) produc
direct distructie ADN si consecutiv stimuleaza
melanogeneza, bronzul se instaleaza mai tarziu,
(circa 72 h) si dureaza mai mult, stimuleaza sinteza
de vitamina D la nivel cutanat. Pot provoca arsuri
cutanate, iar pe termen lung cresc riscul can-cerelor cutanate si, secundar, sunt implicate in
imbatranirea cutanata. Produc de asemenea sca-
derea imunitatii.

LUMINA SOLARA VS SOLAR

Sursele artificiale emit radiatii utraviolete in raportul
UVA 95%, UVB 5%, de aici si concentrarea
studiilor din ultimii ani asupra efectelor UVA.

Ce stim azi?
Un studiu suedez a adus informatii solide privind
riscul dezvoltarii melanomului la persoanele
care frecventeaza solar, raspunzand astfel si „dilemei”
statistice care semnalase o crestere exploziva
a incidentei melanomului in randul sexului feminin,
corelata cu o alta statistica ce arata ca 70% dintre
persoanele ce frecventeaza solarul in zilele noastre
sunt femei cu varste 16 – 29 ani. (Westerdahl J, Ingvar C, Masback A. Jonsson N, Olsson H.
Risk of cutaneous malignant melanoma in relation
to use of sunbeds: further evidence for UV-A carcinogenicity.
Br J Cancer 2000;82:1593-9)

Mai recent, un alt studiu retrospectiv, a adus
informatii suplimentare privind riscul dezvoltarii de
cancere cutanate la persoanele ce au frecventat
solar inaintea varstei de 35 ani. (The International
Agency for Research on Cancer Working Group on
artificial ultraviolet (UV) light and skin cancer „The
association of use of sunbeds with cutaneous malignant
melanoma and other skin cancers: A systematic
review.” International Journal of Cancer:
2007 March 1;120:111-1122.

Alte studii au adus noi evidente privind distructia
ADN provocata de UVA, cu producerea imbatranirii
premature (!!! vorbim de o majoritate feminina
care frecventeaza solarul si datorita preocuparilor
estetice), scaderea imunitatii (aici amintim cea mai
cunoscuta infectie cutanata – herpesul, ce poate fi
declansata de expunerea la UV) si afectarea oculara
– cataracta, melanom (Whitmore SE, Morison,
WL, Potten CS, Chadwick C. Tanning salon exposure
and molecular alterations. J Am Acad Dermatol
2001;44:775 – 80.
Vajdic CM, Kricker A, Giblin M, McKenzie J,
Aitken JF, Giles GG, Armstrong BK. Artificial ultraviolet
radiation and ocular melanoma in Australia.
Int J Cancer. 2004 Dec 10;112(5):896 – 900).

LEGISLATIE, AVERTISMENTE,
POLITICA

Organizatia Mondiala a Sanatatii a elaborat in
2003 o brosura – ghid ce propune reglementari privind
functionarea saloanelor si anumite masuri de
protectie, avizare a populatiei. Nu are caracter de
lege, insa se pare ca in Europa a fost implementat
in doar 2 state. (WHO guidance brochure; Artificial
tanning sunbeds – risk and guidance, prepared by
Craig Sinclair).

In SUA, din septembrie 2007, FDA Reform
Bill, HR 3580, sau asa numitul Tan Act a devenit
lege, cuprinzand anumite obligativitati de afisare
a riscurilor expunerii la lumina artificiala in saloane
(asemanator avertismentelor de pe pachetele de
tigari), propunand totodata declansarea de campanii
pentru populatie.

Nu stim daca in Romania exista o astfel de recomandare
privind accesul minorilor sau obligativitatea
purtarii ochelarilor de protectie.

Dermatologii dau cateva sfaturi suplimentare:
expunerea la soare sau reexpunerea dupa o
sedinta de solar necesita o pauza de minim 48 ore,
atentie la administrarea concomitenta a unor medicamente
sau creme tratament fotosenibilizante
(necesita evitarea expunerii la orice forma de UV).
In general pacientele care frecventeaza solarul
in orice anotimp cunosc in mare parte toate cele de
mai sus. Sunt constiente de riscuri, stiu ca nu vor
intalni nici un dermatolog care sa le aprobe. Toate
efectele negative se instaleaza in timp, iar la 20 de
ani e greu sa-ti imaginezi riduri, pete, cancere.
Ultima intrebare care se impune intotdeauna
este – DE CE o piele aramita nenatural (ceea ce vedem
noi dermatologii este de fapt o piele uscata,
flasca, fara elasticitate, uneori arsa) reprezinta un
model de frumusete? Dar avem desigur si solutii,
timide inca, dar mult mai sanatoase, saloanele tip
Spray Tan, care utlizeaza solutii/creme autobronzante,
o alternativa pentru femeile dependente de
culoare.