Medicina de stat si cea privata se bat pe aceeasi medici. Care pleaca.

Medicina privata si cea de stat se straduiesc sa-si imparta aceeasi medici, care presteaza si la stat, dar colabo reaza si cu mediul privat. Chiar daca pare o situatie imorala, este justificata din cateva considerente de ordin practic: medicii sunt putini si insuficient platiti la stat.

Medicina privata si cea
de stat se straduiesc
sa-si imparta aceeasi
medici, care presteaza si
la stat, dar colaboreaza
si cu mediul privat.
Chiar daca pare o situatie imorala, este justificata
din cateva considerente
de ordin practic:
medicii sunt putini si
insuficient platiti la stat.

Desi in privat castiga mult mai bine, aici sunt
ceruti medicii cu renume, iar numele si renumele
se fac in spital. Situatia este complexa
si dificila deopotriva pentru medici, sistemul de stat si
pentru cel privat, in conditiile in care medicina privata
nu e inca suficient de dezvoltata pentru a asigura
medicilor stabilitatea si siguranta pe care si-o doresc.

MEDICINA PRIVATA NU POATE
ASIGURA MEDICILOR NORMA
INTREAGA

Sistemul medical privat nu este inca suficient de
dezvoltat pentru a putea angaja numai specia listi cu
norma intreaga, chiar daca exista operatori, precum
MedLife, care lucreaza in principal cu medici angajati.
Si, dupa cum remarca specialistii care lucreaza in piata
privata de servicii medicale, sistemul nu se va putea
dezvolta pana nu va functiona sistemul de asigurari
private de sanatate. La acest moment, piata exclusiv
privata este prea mica pentru a putea asigura
profitabilitatea operatorilor privati. „Din pacate marea
majoritate a pacientilor nu poate plati costurile
investigatiilor imagistice. Plata se poate realiza la
ana lizele de laborator, unde costul e mult mai mic si
pacientii pot plati din buzunar, dar la investigatiile imagistice
costurile sunt foarte mari”, explica Anca Petca,
director general Euromedic Romania.

Si atunci, pentru a creste adresabilitatea serviciilor
lor, funizorii de medicina privata recurg la contractele
cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate,
chiar daca considera ca tarifele pe care le deconteaza
aceasta sunt prea mici.

„Tarifele de la Casa nu au mai fost modificate de ani de zile. Desi s-au facut demersuri, ele nu s-au majorat,
in afara de cresterea cu coeficientul de inflatie
anual, de 3 – 4%. Te descurci cat lucrezi cu Casa, mai
lucrezi in privat, dar e foarte greu sa lucrezi numai in
privat”, spune Anca Petca.

Operatorii remarca imbunatatirea modului de
alocare a fondurilor, care nu se mai face prin negociere,
ci in urma intrunirii unor criterii care tin cont de
dotare, personal, tipul investigatiilor pe care poti sa
il efectuezi. La sfarsitul lunii, fondurile neconsumate
sunt relocate unui operator cu o adresabilitate mult
mai mare. Unii operatori, precum Medsana, pe segmentul
serviciilor de laborator, nu lucreaza cu Casa
de asigurari deoarece tarifele decontate, prea mici, nu
permit asigurarea calitatii serviciului, spune directorul
Medsana, Vassilis Chaniotis.

COLABORAREA IN PRIVAT,
O SOLUTIE DE COMPROMIS

Colaborarea in mediul privat este o solutie de
compromis atat pentru medici, cat si pentru furnizorii
privati de servicii medicale. Pe de o parte, pentru a
razbi in piata, operatorii au nevoie de nume mari la
clinica, care sa atraga clientii. Pe de alta parte, medicii
nu gasesc inca sistemul privat atat de dezvoltat incat
sa le ofere stabilitatea si siguranta necesara pentru a
face acest pas, pe care il considera ireversibil.

„Ca sa lucrezi la spitalele private trebuie sa lucrezi
cu nume mari, foarte multa lume refuza sa plece din
spitatele de stat, se lucreaza pe colaborari, e greu si
pentru unii si pentru altii. Nu cred ca raman in spitalele
publice pentru bani cat mai ales ca acolo-ti faci numele
cunoscut”, explica Anca Petca.

Totusi, cea mai mare parte a operatorilor privati
nu au la acest moment anvergura necesara pentru a
oferi unor medici renumiti numarul de pacienti care
sa le justifice angajarea cu norma intreaga. Un medic
renumit costa scump, iar clinica privata trebuie sa se
asigure ca reuseste sa-l „exploateze” astfel incat sa
iasa pe profit. „De fapt, de aceea cred ca se si accepta
aceasta situatie, practic este o solutie de compromis,
medicii din spital vin cateva ore. Daca nu, tu trebuie
sa-i dai norma intreaga, dar trebuie sa-i dai si de
munca; daca nu, tu pierzi ca sta degeaba, el pierde ca
trebuie sa-si vada pacientii in spital, pentru ca lumea
te uita”, puncteaza Anca Petca.

Pana la urma, o asemenea toleranta din partea
autoritatilor poate fi o decizie mult mai buna decat o
masura radicala. In Grecia, explica Chaniotis, statul a
obligat medicii sa decida daca aleg sa lucreze in privat
sau la stat, ceea ce a fost motorul dezvoltarii medicinei private. Astfel, medicina privata a devenit
standardul, fiind accesibila majoritatii populatiei.

LIPSA PERSONALULUI DIN PROVINCIE,
MAI ACUTA CA IN CAPITALA

In provincie lipsa de personal e si mai acut. Furnizorii
de servicii medicale spun ca, practic, extinderea
retelelor proprii este limitata de lipsa medicilor. Banii
nu sunt o problema, sustin operatorii, cu acest apetit
investitional (inclusiv al fondurilor de investitii), dar,
puncteaza directorul Medsana, diferenta in businessul
medical este ca aici „vii la doctor, nu la o cladire si
niste pereti”.

In acest an, cateva mii de medici si-au depus actele
la Ministerul Sanatatii pentru a pleca sa lucreze in
strainatate. Cele mai mari probleme sunt inregistrate
in orasele care nu sunt centre universitare, crede Mihail
Marcu, presedintele MedLife.

O problema de personal mai mare decat lipsa
medicilor este cea a asistentelelor medicale. Acest segment
este si mai afectat de migratie decat cel al medicilor.
Presedintele MedLife spune ca in cadrul retelei
de clinici exista asistente medicale care au salarii superioare
celor ale medicilor.

„Problema din afara Bucurestiului este lipsa personalului
calificat, atat pentru medici cat si pentru
asistenti”, explica Ruxandra Scarlat, de la Gral Medical.
„Am dus saptamanal, un medic din Bucuresti
la Ploiesti, in rest exista o adresabilitate si o mare cerere
neacoperita. Insa lipsa personalului
calificat te impiedica sa te
dezvolti”, continua reprezentanta
Gral Medical.

La Iasi, din patru rezidenti
pe imagistica, trei au plecat in
strainatate, puncteaza Greta
Alexe, medic specialist radiolog,
consilier la Directia de Sanatate
Publica Iasi, care spune ca sistemul
de invatamant este depasit de cererea
care vine inclusiv din privat,
dar mai ales de dorinta rezidentilor
de a pleca in strainatate.

Unii operatori, pentru a nu mai
avea probleme de recrutare si pentru
o expansiune mai rapida, preiau
operatori locali. Avantajul este
ca preiau deja „nume” din piata
locala, o data cu clientela lor. Pe
o astfel de strategie mizeaza Centrul
Medical Unirea (CMU), care a preluat in Cluj, la
inceputul acestui an, Centrul Medical Motilor, iar in
luna august a anuntat preluarea clinicii Avamedica
din Constanta. Alte retele – precum MedLife – spun
ca pretul la care se auto-evalueaza operatorii medicali
locali sunt prea mari, si nu merita, astfel incat prefera
o dezvoltare pe cont propriu. O alta strategie, cea
a Medsana, sustine ca primordiala este mentinerea
standardului foarte inalt al serviciului medical, iar orice
extindere va fi subsumata acestui obiectiv.

CARE SUNT SOLUTIILE?

Spitalul privat si asigurarile medicale private sunt
principalele solutii, pe care propun operatorii din
piata. „Colaboram cu scolile postliceale pentru asistente,
iar pentru medicii specialisti facem recrutarile
deja din ultimul an de rezidentiat. Problema este ca
pe specialitatile cele mai cautate, medicii vor sa faca
si norma de spital. Pana la sfarsitul anului vrem sa
inauguram si un spital privat, si vom satisface aceste
cerinte ale medicilor”, spune Ruxandra Scarlat (Gral
Medical).

MedLife detine deja un spital privat de 100 de paturi,
si are si un sistem de asigurari proprii. Euroclinic,
primul spital privat din piata locala, a intrat recent in
relatie contractuala cu Casa de asigurari de sanatate,
ceea ce, spune directorul institutiei, Catalin Popa, va
creste adresabilitatea si va insemna o reducere a tarifelor.
Medsana, Medicover si CMU au, de asemenea,
proiecte de spitale private in diverse stadii. Cel
mai avansat este cel al CMU – un spital pentru femei
– care ar urma sa fie dat in functiune in ultima parte
a acestui an.

Asigurarile private ar creste adresabilitatea medicinei
private. „Daca vrei sa mentii un anumit standard,
costurile cresc foarte mult. In spital totul e de unica
folosinta, totul costa si ma intreb cati isi pot permite.
Aici eu vad solutia in dezvoltarea asigurarilor private
de sanatate: e mult mai usor sa dea o suma lunara,
chiar peste asigurarile sociale, decat sa platesti, pentru
ca o factura care se poate ridica la cateva sute de
milioane (n.r: lei vechi). Foarte putini isi pot permite
acest lucru”, spune Anca Petca, presedinte Euromedic
Romania.

Operatorii privati cer insa clarificarea pachetului
minim de servicii decontat de Casa, ca sa poata veni
cu serviciile suplimentare prin care sa se recomande
clientilor si sa-si poata vinde produsele.

„Industria de servicii medicale e putin in urma fata
de restul economiei ca nivel de investitii, educare, pentru
ca e o industrie in care jucatorul dominant este
statul si parteneriatele public private au ramas la un
nivel foarte timid. CMU lucreaza cu companii private,
numai 2 – 3% din cifra de afaceri vine din relatia cu
Casa de asigurari. Noi incercam sa oferim servicii medicale
de calitate pentru clasa de mijloc”, spune Sergiu
Negut, director executiv CMU.

Clasa de mijloc, in formare, este targhetul medicinii
private in Romania. Dar dreptul la un serviciu de
sanatate este al tuturor.