„In 2008, piata farmaceutica a pierdut din viteza”

Interviu cu Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

Interviu cu Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

De la 1 iulie a.c. ati lansat Codul de practica
privind relatiile dintre companiile de
medicamente si organizatiile de pacienti.
Ce reprezinta acest cod de practica, care
sunt principiile pe care le contine?

Industria farmaceutica are multe interese comune
cu organizatiile de pacienti, cu asociatii care
ofera asistenta pacientilor. Prin colaborarea cu
aceste ONG-uri, exista posibilitatea sa intelegem
mai bine nevoile pacientilor si sa diversificam, sau
sa adaptam formele de sprijin.
In acest context, codul de practica privind
relatiile dintre companiile membre ARPIM si
asociatiile de pacienti a aparut ca o necesitate
fireasca. A fost elaborat tocmai pentru a asigura
relatiilor dintre industria farmaceutica si asociatiile
de pacienti un cadru etic si transparent. Principiile
continute de acest cod sunt unanim acceptate de
ambii parteneri, atat de industrie, cat si de asociatii
si sunt reprezentate de:

• respectarea independentei partilor si a autonomiei
  de decizie in cadrul parteneriatelor incheiate;
• incheierea de intelegeri scrise care sa defineasca
  clar in ce consta suportul oferit de companiile
  farmaceutice;
• respectarea interdictiei de a promova medicamentele
  care se elibereaza pe baza de prescriptie
  medicala in interiorul si prin intermediul acestor
  organizatii;
• transparenta informatiilor despre organizatiile
  de pacienti care sunt sprijinite, mentionarea formei
  de sprijin acordate, cu obligatia asumata, de a declara
  anual procentul finantarilor primite de catre
  organizatiile de pacienti de la diferitele companii
  farmaceutice;
• interdictia aplicata companiilor farmaceutice
  de a cere sau de a impune finantarea dintr-o singura
  sursa a organizatiilor de pacienti si incurajarea
  finantarii din surse multiple.

In ce consta concret transparenta practicilor
de piata si asigurarea relatiilor etice
cu organizatiile de pacienti pe care le promoveaza
codul?

Transparenta informatiilor presupune, conform
Codului ARPIM, publicarea anuala pe pagina
de web a fiecarei companii farmaceutice a unor
informatii precum:

• asociatiile de pacienti care sunt sprijinite;
• profilul acestor asociatii;
• data de la care sunt sprijinite de catre compania
  farmaceutica respectiva;
• care este forma de sprijin si la ce valoare s-a
  ridicat in anul precedent;
• care este procentul reprezentat de finantarea
  companiei, in totalul bugetului asociatiei.

Care sunt organizatiile de pacienti care
vor beneficia de acest cod de practica?

Practic toate organizatiile de pacienti legal
constituite pe teritoriul Romaniei vor trebui
sa adopte acest Cod, pentru a se putea bucura
de sprijinul oferit de companiile farmaceutice
membre ARPIM. In acelasi timp, noi am lansat
invitatia tuturor companiilor farmaceutice,
care sunt prezente pe piata romaneasca, sa ni se
alature in acest demers si sa respecte la randul
lor prevederile Codului.

Cum promoveaza ARPIM
dezvoltarea tehnologica si economica
a industriei farmaceutice din Romania?

In general, ARPIM-ul nu a avut o implicare
directa in dezvoltatea industriei farmaceutice
romanesti. Au existat de-a lungul anilor
parteneriate intre unele companii membre si
firme romanesti, uneori chiar achizitii – cazul
Europharm, dar lucrurile nu au mers mai departe
de atat. Exista insa o oportunitate pentru cercetarea
stiintifica romaneasca de a se afirma in
cadrul unui proiect european, denumit Initiativa
pentru Medicamente Inovative, proiect finantat
de Federatia Europeana a Asociatiilor din Industria
Farmaceutica (EFPIA) si Comisia Europeana.

Acest proiect reprezinta, de fapt, o forma de
parteneriat public – privat. Este vorba despre
o colaborare pan-europeana, prevazuta sa se
deruleze pana in anul 2013, care isi propune
sa adune la un loc mari companii farmaceutice,
intreprinderi mici si mijlocii, organizatii de
pacienti, mediul academic, spitale si autoritati
publice din domeniul sanitar.

Proiectul isi propune sa accelereze descoperirea
si dezvoltarea de noi medicamente, prin eliminarea
strangularilor care apar in procesul de creare a unui
nou medicament.

Cum apreciati consumul de medicamente
in Romania, comparativ cu tarile din
Comunitatea Europeana?

As privi lucrurile din punct de vedere al cheltuielilor
anuale pentru medicamente pe cap de locuitor,
decat din punct de vedere al consumului (oricum cele
doua sunt strans legate). Ori din acest punct de vedere
lucrurile sunt clare: cresterea pietei pe termen scurt si
mediu este de neoprit daca dorim sa ajungem la un
nivel de acces la tratamente medicamentoase comparabil
cu cel din tarile Uniunii Europene vecine noua,
cu exceptia Bulgariei. In Romania, se estimeaza pentru
anul 2008 cheltuieli de aproximativ 90 – 95 de euro/
locuitor, in timp ce, in alte tari din U.E, sumele sunt de
doua – pana la sase ori mai mari.

Care este in momentul de fata situatia pietei
farmaceutice in Romania, care este tendinta,
de crestere, de stagnare, comparativ cu anul
precedent?

In acest an piata farmaceutica a fost in pierdere
de viteza, atat datorita conditiilor macroeconomice
vitrege, cat si datorita unor interventii ale
factorilor de decizie din sistemul sanitar, intre care
putem enumera inghetarea cursului de schimb la
care se calculeaza preturile medicamentelor, in
conditiile unei devalorizari semnificative a monedei
locale fata de EUR si CHF. Acest fapt a obligat
la mai multa prudenta din partea tuturor actorilor
de pe piata. In a doua jumatate a anului ma
astept ca lucrurile sa revina la normal si sa incheiem
anul 2008 cu o crestere in jurul a 10 – 12%, fata
de anul 2007.

Cum se poate creste valoarea pietei
farmaceutice din Romania?

Piata farmaceutica romaneasca este inca departe
de a fi atins maturitatea. Din acest motiv, consider
ca factorul principal care genereaza cresterea ei este
sporirea cheltuielilor alocate pentru cumpararea de
medicamente, pe cap de locuitor. Aceasta crestere
se realizeaza direct prin marirea veniturilor populatiei
care sa-si poata permite sa cumpere medicamente mai
multe sau mai scumpe, dar si datorita sumelor mai
mari alocate din Fondul National Unic al Asigurarilor
Sociale de Sanatate.

Celalalt factor de crestere a pietei farmaceutice,
respectiv introducerea de noi produse pe piata, este
un factor hotarator pentru pietele mature, dar la noi,
el va avea pentru inca o bucata buna de timp, un impact
modest.

Ati declarat cu ceva timp in urma ca
„romanul nu merge decat tarziu la medic”. Ati constatat o imbunatatire, cuantificata
prin vanzari, a acestei situatii in urma
demararii PNESS?

Fara indoiala ca PNESS va avea un impact pozitiv
asupra pietei farmaceutice, dar este inca devreme
pentru a estima anvergura lui. Preventia, factorul care
este stimulat prin acest program, nu genereaza o
crestere a consumului de medicamente proportionala
cu numarul de persoane care au raspuns la program.
Poate reduce insa factorii de risc pentru eventuale
urgente medicale grave, a caror rezolvare ar costa
sistemul cu mult mai mult.

De mai bine de un an preturile
medicamentelor au fost inghetate prin
decizia Ministrului Sanatatii. Cum s-a
resimtit acesta decizie in piata?

Inghetarea de mai bine de un an a cursului de
schimb folosit la calcularea pretului medicamentelor a
dus la aparitia unor tensiuni pe piata, fiind unul din
factorii care au contribuit la incetinirea cresterii pietei.
Aceasta masura, careia i se adauga reducerea adaosurilor
de distributie, introducerea preturilor de decontare
la medicamentele eliberate pentru pacientii inclusi
in programele nationale, au ajuns sa transforme distribuitorii
intr-o „supapa de reglare a presiunii”, care ia
nastere in circuitul producator – distribuitor – farmacie.

Sunt fondate reactiile distribuitorilor?

Distribuitorii au fost obligati in ultimele sase sau
opt luni sa faca fata presiunii unor factori perturbatori
majori – inghetarea cursului de schimb, devalorizarea
monedei nationale in raport cu principalele
valute europene, cresterea spectaculoasa a pretului
motorinei, presiunile salariale, reducerea adaosurilor
de distributie pentru produsele incluse in programele nationale etc., al caror impact este inca departe
de a fi trecut si de a putea fi evaluat complet. In acest
context, nelinistea si reactiile lor sunt normale.

Orice
agent economic, din orice domeniu, ar fi reactionat la
fel in fata unor asemenea situatii.

Daca se va insista in acesta decizie,
chiar si dupa 1 septembrie, care vor fi
urmarile pentru companiile de
medicamente si pentru producatori?

Pana acum, producatorii de medicamente au
impartit cu distribuitorii riscurile si impactul negativ
generat de devalorizarea leului. Trebuie vazut insa,
care vor fi conditiile macroeconomice la acea data si
care vor fi reglementarile MSP in acel moment. Este
dificil de anticipat, pentru ca sunt asteptate unele
modificari ale reglementarilor actuale si trebuie multa
prudenta in elaborarea oricaror ipoteze de lucru.

Anul trecut au fost mari nemultumiri privind
medicamentele incluse in programele
oncologice si posttransplant. Se dorea
majorarea adaosurilor, pretul lor fiind mult
sub cel minim european?

In acest moment, mecanismul pretului de decontare
– care a facut obiectul nemultumirilor noastre
de anul trecut, a fost generalizat pentru toate produsele
incluse in programele nationale. Se asteapta
publicarea in M.O. a unui ordin care sa reglemen teze
calculul pretului de decontare si
a adaosurilor de distributie si din
farmacii pentru produsele mai sus
amintite.

Se pare ca Ordinul 612
este formulat ambiguu
si lasa loc de interpretari.
Cum comentati acesta
nemultumire exprimata de mai multe „voci”
ale jucatorilor din piata de medicamente?

Ordinul 612 a fost elaborat in anul 2002. De atunci
s-au schimbat foarte multe lucruri, iar cea mai importanta
schimbare este generata de aderarea Romaniei
la UE, la 1 ianuarie 2007. De exemplu, in acest moment,
operam cu metodologii diferite pentru calculul
preturilor pentru produsele fabricate intern, fata de
cele fabricate in afara Romaniei, dar tot in tari din UE,
fapt care poate fi considerat ca o discriminare de catre
producatorii romani. Nu mai putem vorbi de pret
CIP in cadrul comertului intracomunitar, in conditiile
in care acesta este referinta de calcul conform metodologiei
actuale pentru pretul medicamentelor fabricate
in afara Romaniei. La toate cele mentionate
pana acum, se adauga ambiguitati in textul Ordinului,
care lasa loc la interpretari arbitrare si genereaza multe
alte neclaritati. O analiza detaliata a textului Ordinului
612, impreuna cu cateva propuneri de modificare,
au fost inaintate anul trecut Ministerului Sanatatii
Publice, caruia i-am transmis si intreaga noastra disponibilitate
la un dialog deschis pentru gasirea unei
metodologii de pret transparente si echitabile pentru
toti actorii din piata.

A fost adoptata noua lista de compensate
si gratuite. Ce aveti de spus?

In 10 iulie 2008, dupa mai bine de trei ani de
asteptare, a fost aprobata o noua lista de medicamente
compensate si gratuite. Acest eveniment are
loc pe fondul unei cresteri semnificative – aproximativ
27% in anul 2008 fata de 2007 – a bugetului alocat
medicamentelor de catre MSP si CNAS, dar si pe
fondul crearii unui mecanism care sa permita o actualizare
anuala a listei, care sa evite blocajele generate
de acumularea a numeroase dosare pentru medicamente
noi. In acest fel, consideram ca se va asigura un
acces corect pacientilor la terapiile cu medicamente
moderne, inovatoare, asigurandu-se in acelasi timp si
resursele financiare necesare.