PNESSP, un program cu probleme

Lansat la 1 iulie 2007, Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei este astazi, dupa mai bine de jumatate de an, apreciat de tot mai multi specialisti din domeniul medical, de medicii de familie si de pacienti.

Lansat la 1 iulie 2007, Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei este astazi, dupa mai bine de jumatate de an, apreciat de tot mai multi specialisti din domeniul medical, de medicii de familie si de pacienti.

Daca initial, la prima evaluare trimestriala, Ministrul Eugen Nicolaescu mai avea inca de reprosat prefectilor lipsa de implicare, se pare ca pana la urma, constiinciozitatea si profesionalismul medicilor de familie a fost un exemplu.Au existat si critici, reprosuri, care aduceau in atentie faptul ca aceste cheltuieli ar fi inutile si lipsite de eficienta.Pe de alta parte, prin acest program finantat integral de Ministerul Sanatatii Publice, din fondul creat in urma aplicarii „taxei pe viciu”, se doreste educarea oamenilor pentru un stil de viata ce pune accent pe preventie. Si nu in ultimul rand, se urmareste crearea unei baze de date despre starea de sanatate a populatiei Romaniei. Pentru o vedere de ansamblu asupra acestui program care se va incheia in septembrie 2008, a fost ceruta opinia tuturor actorilor implicati. Pentru raspunsuri pertinente au fost formulate intrebari punctuale. In majoritatea lor, reactiile institutiilor implicate au fost prompte si la obiect. Exceptie a facut CNAS, de la care raspunsul venit a fost superficial si rigid.

PROF. DR. VASILE ASTARASTOAIE, PRESEDINTELE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

Care este parerea dvs. in ceea ce priveste PNESSP?

Este pentru prima data cand exista un program pentru sanatatea publica, iar pe de alta parte, de ce sa nu recunosc, poate cel mai important lucru care s-a realizat este ca pacientul a fost invatat sa se duca la medicul sau de familie.

Totodata, consider ca e important ca s-a mai gasit o portita care sa mai dea o gura de aer medicilor de familie. Nu am inteles de ce nu s-a putut suplimenta venitul, de ce trebuie sa ramanem pe principiul acela de norma. Adica in continuare omul nu este platit pentru ce face, ci pentru cat face!

Programul acesta a supraincarcat activitatea medicului de familie, iar uzura pe care o acumuleaza, fara sa recupereze, isi va spune cuvantul. Si pentru tot acest program supraincarcat, medicii nu sunt platiti suficient.

Prin datele obtinute se face intr-adevar o radiografie a momentului, dar aici am o oarecare neincredere. Va fi a momentului! Personal, am sustinut acest proiect in fata celor care i-au vazut punctele slabe, pentru ca are puncte slabe. Dar am considerat ca trebuie sa transmitem un mesaj pozitiv, ca acestea sunt obiectivele de care trebuie sa se ocupe organizatorii si decidentii din sistemul sanitar.

Politicile sanitare si strategiile ce se impun sunt obligatiile decidentilor din sistemul sanitar.

Dr. Simona Leca, Braila

„De cand se deruleaza programul am reusit sa descopar cazuri noi de diabet si dislipidemii. Camatat. Cred ca in proportie de 70% programul isi atinge scopul, mai ales ca s-a reusit ca o parte dintre pacientii care nu veneau la medic sa se urneasca de data acesta.Nu pot sa ma plang ca am avut dificultati, dar ar fi foarte bine daca softul nu s-ar schimba atat de des. Sunt multumita si ca vin pacientii care de obicei nu reuseau asta si de retributia primita pentru munca mea.”

Dr. Georgeta Gutui Mihailescu, Brasov, Zarnesti

„Obiectivul acestui program este bun in sensul in care constientizeaza populatia ce trebuie sa faca pentru sine. Si iata ca reusesc sa se prezinte la medic pacienti pe care nu i-am vazut cu anii! Au retineri pentru recoltare mai ales, dar in general, este o perspectiva buna, trebuie con-tinuata. Numai asa poti sa faci profilaxie, corectari de tabieturi alimentare sau comportamen-tale ale pacientului, preventa ac-cidentului vascular, a diabetului, sau a hepatitei toxice.

Ma nemultumeste ca pacientii se prezinta cu intirziere la con-sult, nu in luna corespunzatoare datei lor de nastere. Acum vin foarte multi de frica ca vor fi sanctionati. Procesul in sine de derulare a programului, la nive-lul cabinetului, cred ca e greoi, mai ales cu completarea risco-gramei.

Apoi, foarte multe laboratoare nu mai trimit rezultatele anali-zelor medicului, ci le inmaneaza direct pacientului, iar acesta nu mai vine cu rezultatele la cabi-net.

Volumul de munca este mare, datele mi le prelucreaza altci-neva, se intra foarte greu in pa-tologie, foarte greu putem codi-fica bolile, pentru ca softul nu primeste diagnosticul, ci iti cere un cod. As fi dorit ca de raportari sa ne folosim si noi, pentru ca suntem medici, nu statisticieni. Pentru acesta softurile ar trebui sa fie mai largi, mai flexibile pen-tru reactulizare. Si de ce nu, sa poti scoate o fisa la imprimanta, sa ai o vedere in dina mica. Cel mai bine au raspuns pacientii cu boli cronice, care se stiu cu o pa-tologie. Dar si celelate grupe de varsta au raspuns destul de bine, chiar daca au mai intarziat. De-spre plata muncii ce sa spun? In pri mul rand sunt medic si merg pe juramantul lui Hipocrate. Dar este un volum de munca foarte mare, mai ales ca trebuie rasplatiti si ceilalti angajati.”

Dr. Simona Indreca, Alba, Vantu de Jos

„In mare parte da, sunt multu-mita de acest program, dar este perfectibil. Ar trebui marit inter-valul de varsta pentru care sunt recomandate analizele si ar mai trebui adaugate cateva. Printre beneficiile aduse as spune faptul ca am o vedere de ansamblu, un fel de inventar al listei cu pacienti. Spun asta pentru ca amconsultat cu acesta ocazie pacientii din grupa de varsta tanara, adica exact cei care nu vin prea des la cabinet. Hibele programului ar consta in volumul mare de lucru. Si pentru asta ar trebui sa ne lase sa lucram in timpul programului, nu dupa program. Apoi, nu toti avem calculatoare performante si nici nu stim sa lucram asa de bine pe computer.

Softul nu mi se pare complicat, dar calculatorul meu este vechi si programul merge greu. Nu mi-am achizitionat altul tot asteptand laptopul promis. Softul este la varianta a 6-a si ma astept sa mai sufere vreo 3 modificari. Din fericire exista si satisfactii profesionale, ca am descoperit foarte multe dislipidemii si cazuri de diabet. Cel mai bine au raspuns pacientii de peste 50 de ani si copiii. Persoanele tinere, active, vin mai greu. Despre banii pe care ii primim pentru cata munca depunem, ma gandesc ca este loc si de mai bine.”

EUGEN NICOLAESCU, MINISTRUL SANATATII

1. Considerati ca pana acum programul a atins obiectivele propuse?

Scopul principal al acestui program amplu de preventie si depistare a eventualelor afectiuni intr-un stadiu incipient, a fost categoric atins, pana la acest moment. Programul acesta este primul pas pe calea medicinei preventive si profilactice pe care am dorit sa o dezvoltam, iar la nivel macro, ne va permite elaborarea unor politici de sanatate mai bine directionate pe nevoile actuale ale populatiei.

Gratuitatea programului este un alt castig, de care beneficiaza chiar si cetatenii neasigurati. Pentru ca neasiguratii sa beneficieze de asistenta medicala in cazul in care le este depistata o boala, am modificat legea.

Neasiguratii vor putea sa plateasca asigurarea de sanatate retroactiv, pentru o perioada de sase luni, si nu de cinci ani cum prevedea initial legea. De asemenea, programul demarat este un mod de a responsabiliza cetatenii in ceea ce priveste grija pentru sanatatea lor, un prim pas de a schimba mentalitatea. Acest program ii aduce pe cetateni la medic inainte de a fi prea tarziu, inainte ca o eventuala afectiune sa aiba efecte ireversibile. Omul trebuie sa constientizeze ca sanatatea sa este foarte importanta si ca trebuie sa adopte un anumit stil de viata: preventiv.Toate aceste rezultate ma indreptatesc sa repet ceea ce am mai spus: pana la acest moment, programul si-a atins obiectivele propuse!

2. Ce programe de preventie si tratament aveti in vedere?

Evident, rezultatele finale ale evaluarii vor impune masurile cele mai bune. S-ar putea sa fie necesara regandirea finantarii actualelor programe de sanatate. Banii alocati pentru prevenirea si tratarea bolilor vor fi redirectionati in concordanta cu rezultatele obtinute in programul de evaluare a starii de sanatate a populatiei. Ministerul Sanatatii Publice va asigura in continuare tratamentul pentru toti bolnavii inclusi in programele viitoare de sanatate.As vrea sa remarc un lucru cu care cred ca veti fi de acord si dumneavoastra: este pentru prima data cand Ministerul Sanatatii Publice finanteaza sanatatea si nu boala!

3. Ce analize noi /metode screening, vor fi incluse pentru anul 2008?

Ne gandim ca in viitor sa renuntam la controlul periodic si sa continuam evaluarea starii de sanatate in functie de rezultatele obtinute si de riscograma fiecarui pacient, in cadrul programului derulat intre 1 iulie 2007 – 30 septembrie 2008. De asemenea, in 2008 intentionam sa extindem programul pentru screening-ul pentru cancer de col uterin, de san si de colon.

4. Cum apreciati ca a decurs colaborarea intre institutiile de resort si medicii implicati, care au fost disfunctionalitatile?

Tin sa evidentiez un lucru: de la inceperea acestui program, cei care s-au implicat in mod real in desfasurarea lui au fost medicii de familie. Majoritatea apelurilor si intrebarilor primite la MSP au venit de la medicii de familie, carora doresc sa le multumesc si pe care ii felicit pentru modul in care s-au implicat.

La inceputul derularii programului, medicii de familie din teritoriu ne-au semnalat intr-adevar o serie de probleme. Daca echipele autoritatilor de sanatate publica si cele ale caselor de asigurari de sanatate de la nivel judetean ar fi colaborat atunci asa cum o fac acum, o parte dintre acestea ar fi putut fi rezolvate acolo, la nivel judetean. Dar asta a fost la inceput.

Intre timp, autoritatile locale au urmat exemplul medicilor si s-au implicat in egala masura in implementarea acestui program de importanta nationala. Cele mai mari probleme au fost cele legate distributia taloanelor. Distributia depinde in mare masura de actualizarea bazei de date a populatiei, care este detinuta de Ministerul Internelor. Dar pacientii ale caror taloane au fost returnate sunt indrumati sa mearga la casele de asigurari de sanatate de unde sa si le recupereze, pentru a beneficia astfel de setul de analize gratuite.

5. Care sunt datele statistice pe care le detineti in momentul de fata?

Datele obtinute dupa primele trei luni de derulare a programului se prezinta in felul urmator:

• 23,4 % din populatia examinata prezinta diferite grade de risc pentru boala diabetica de tip II;
• 11,35% din populatia examinata prezinta diferite grade de risc pentru boala cardio-vasculara;
• 3,41 % din populatia examinata prezinta diferite grade de risc pentru boala cronica renala;
• 2-12 % din populatia examinata prezinta diferite grade de risc pentru diferite tipuri de cancer (ex. 12 % risc cancer de col uterin).

Este foarte important ca toate aceste cifre sunt extrem de dinamice, ele raportandu-se la numarul de cetateni evaluati in momentul de fata. Lunar vor interveni variatii semnificative ale valorii lor.

In concluzie, dupa primele luni de derulare a programului, se constata o crestere semnificativa a persoanelor depistate cu risc de a dezvolta afectiuni cronice (HTA, diabet, cancer), sau chiar cu boala. Si mai grav, din datele pe care le avem pana la aceasta data, au fost foarte multe situatii in care unii pacienti au aflat ca boala era deja instalata, desi nu avusesera nici un fel simptome care sa le afecteze modul de viata.

DR. RODICA TANASESCU, PRESEDINTELE ASOCIATIEI MEDICILOR DE FAMILIE BUCURESTI-ILFOV

Ca reprezentant al medicilor de familie din Bucuresti si judetul Ilfov, dar si ca practician, ce parere aveti despre PNESSP?

Sincer? E greu, dar e o munca benefica! Simt ca fac lucruri de durata, care vor avea un impact chiar si dupa 10 ani, ca intram si noi intr-o normalitate. Muncim si mai mult, dar reusim sa ducem la capat acesta munca.

Prin depistarea si evaluarea riscurilor prin acest program, prin diminuarea acestora, prin stil de viata, medicatie, etc. inseamna ca se evita un eveniment major coronarian, cerebral. Prin depistarea precoce, riscul aparitiei complicatiilor majore scade cu 30%. Trebuie ca pacientii sa fie interesati, pentru evitarea complicatiilor si calitatea vietii, pentru ca nu e totul cat traim, ci si cum traim. Pe termen lung va fi un beneficiu si pentru bugetele sanatatii, dar nu in mandatul acesta. Peste 5 pana la 10 ani insa, se va cunoaste.

Programul ministerului va avea si o a doua etapa, aceea de depistare a cancerului genital si mamar, de aceasta e important sa vina cat mai multi, pentru a intra in baza de date.

Preventia si profilaxia sunt doar vorbe in lipsa unor masuri de aceasta anvergura. Si sincer, in afara vaccinarilor si educatiei pentru sanatate, e prima data cand s-a luat o masura concreta si majora coordonata.

Numarul de pacienti care s-au prezentat este multumitor?

Nu, dupa parerea mea. Este insa pe masura nivelului de educatie al populatiei. Prezenta copiilor este multumitoare, ei sunt mult mai bine supravegheati, sunt toti asigurati si tinuti in evidente.

Ma intristeaza lipsa celor intre 30 si 50 de ani, esantionul care s-a prezentat mai putin, dar cei care au factori de risc, antecedente. Majoritatea afectiunilor au fost depistate la persoane de varsta medie sau tineri. Personal, am depistat un diabet zaharat tip 1, la o tanara de 20 de ani, fara sa fi avut alt simptom in afara pierderii in greutate.

Care sunt greutatile intampinate de medici in acest program?

In afara de volumul mare munca, pacientul roman care inca nu e obisnuit cu acest tip de program de sanatate. Suntem totusi un popor care nu este obisnuit cu disciplina! Probleme au existat si cu raportarile, dar pe parcurs s-au mai rezolvat lucrurile. Ne-a dat de furca softul. Suntem la a 6-a varianta acum! Softul foloseste un anume sistem de codificare, pe cand noi folosim un altul. Ar fi fost normal sa introducem datele nu pe aparate si sisteme, ci direct pe litere. Pe viitor ar fi de dorit ca la realizarea softului sa fie si un medic alaturi.

Si totusi au existat critici, reprosuri!

Dar exista ceva in lumea asta, in Romania in special, care sa beneficieze de unanimitate?

Eu indraznesc sa spun care este parerea generala a colegilor mei: 90% considera ca este benefic acest program care trebuia facut de mult.

Ingrijirea este mai buna, evident mai buna si trebuie sa-mi recunosc tristetea ca l-a facut un economist si nu un medic! Aceasta pentru ca Ministrul Sanatatii a avut incapatanarea de a merge mai departe, indiferent de cate critici i s-au adus.