Un studiu condus de specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a aratat ca Uniunea Europeana nu este suficient pregatita sa faca fata unei eventuale pandemii de gripa.
Un studiu condus de specialistii Organizatiei
Mondiale a Sanatatii (OMS) a aratat ca Uniunea
Europeana nu este suficient pregatita sa faca
fata unei eventuale pandemii de gripa.
Desi mai toate statele urmarite, in cadrul
analizei efectuate de Scoala de Igiena si
Medicina Tropicala din Londra, dispun de
planuri de vaccinare contra pandemiei gripale, timpul
necesar punerii la punct a vaccinului si capacitatea
limitata de producere a acestuia fac ca cererea
sa fie mai mare decat oferta.
In plus, situatia este critica pentru ca numai
jumatate dintre tari au un plan de interventie detaliat
care prevede capacitatea de stocare, furnizare
si productie a vaccinurilor. Si pentru medicamentele
antivirale situatia este similara.
„In cazul unei pandemii, cererea initiala de medicamente
antivirale poate fi mai mare decat capacitatea
furnizarii lor”, a recunoscut autorul
studiului britanic, Richard Coker. „Acum este urgent
sa elaboram planuri riguroase de stocare,
distributie si administrare a medicamentelor, pentru
ca daca procedurile operative nu sunt definitivate
si experimentate inaintea unei eventuale pandemii,
se poate genera panica si putem ajunge la
haos”, a avertizat Coker.
Acum un an a fost efectuata o analiza similara,
tot de catre expertii OMS, si in comparatie cu
aceasta, studiul din 2007 arata o imbunatatire a
masurilor de securitate sanitara. Totusi „multe tari
sunt slab pregatite sa faca fata problemelor concrete
ale unei iminente pandemii de gripa”, a spus
expertul britanic subliniind ca „CEPCM, Centrul
European de Preventie si Control al Bolilor, a reusit
sa defineasca procedurile de supraveghere paneuropene,
dar diferentele marcante dintre diversele
programe nationale dezvoltate de fiecare stat in
parte risca sa compromita conceptul de solidaritate
si securitate globala”.
Expertii avertizeaza (inainte de a putea verifica
printr-o alta pandemie gripala) ca, potrivit
estimarilor OMS, ar putea muri zeci de milioane de
oameni pe intreg globul. Acum, principala temere
este ca proxima forma gripala, manifestata la nivel
global, poate fi provocata de o tulpina a virusului
aviar inalt patogenica (H5N1), a caruit transmitere
de la om la om a fost recent confirmata.
Datele publicate de CEPCM arata ca „vaccinurile
prepandemice”, care sunt acum dezvoltate
pe baza virusului H5N1, ar putea furniza protectie
contra unei viitoare pandemii gripale. „Grupul nostru
de experti a ajuns la concluzia insa ca la acest moment nu este oportuna vaccinarea generalizata
a populatiei din tarile UE”, a dat asigurari Zsuzsanna
Jakab, directorul CEPCM, precizand ca vaccinul
ar trebui folosit intr-una din fazele succesive ale
pandemiei. Studiul a analizat planurile de pregatire
in fata pandemiei, dezvoltate de 25 de tari UE,
printre care Bulgaria si Romania, si de alte 3 state
nemembre: Norvegia, Elvetia si Turcia.
62 MILIOANE DE VICTIME
Revista „The Lancet” atentioneaza ca o pandemie
de gripa ar putea omori 62 de milioane de persoane. Numarul victimelor ar
putea fi mai numeros decat acela provocat de
„gripa spaniola”, in ciuda progreselor din domeniu
medical, din cauza comorbiditatilor deja
existente precum malaria si HIV, care afecteaza
natiunile sarace ale globului.
BOMBA CU CEAS
Sunt mai multe virusuri capabile sa provoace pandemii: H5N1, H7N7, H9N2, H2N2. Dintre
acestea, cele mai periculoase sunt virusul gripei asiatice (H2N2) si H5N1, care provoaca
febra aviara. Din cele 15 subtipuri de virusuri gripale, H5N1 este o particularitate pentru ca
se modifica rapid si are tendinta de a dobandi gene infectand si alte specii de animale. Mai
mult, studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate
cauza boli acute oamenilor. Specialistii sustin ca „gripa pasarilor” poate declansa oricand o
pandemie. Mecanismul de actiune al virusului este identic cu cel care a declansat cumplita
„gripa spaniola” in 1918 sau gripa Hong Kong, in 1968.
Potrivit cercetatorilor o epidemie globala cu
aceasta virulenta tinde sa apara de 3-4 ori intr-un
secol, iar urmatoarea pandemie are mari sanse sa
fie provocata de virusul aviar.
Extrapoland rata mortalitatii inregistrata in
urma pandemiei din 1918 – 1920 si aplicand-o la
populatia globala a timpurilor noastre, Christopher
Murray si colab., de la Harvard University,
au concluzionat ca viitoarea pandemie ar putea
face 51 – 81 milioane de victime, cu o medie de
62 milioane de decese. Cercetatorii au subliniat
ca 96% dintre cei decedati vor proveni din tari
sarace, unde raspandirea bolii este favorizata de
conditiile sociale si sanitare precare, care si in
vremuri normale complica accesul la terapii.
COMUNITATEA INTERNATIONALA,
IN STARE DE ALERTA
Marele pericol este acela ca virusul aviar ar
putea suferi o mutatie, astfel incat de acum
i nainte sa poata fi facil transmis de la om la om,
fara a mai fi nevoie ca persoana respectiva sa
fi intrat in prealabil in contact cu o pasare infectata.
Deoarece omul nu poseda receptorii necesari
atasarii virusului de celulele tinta, transmiterea
virusurilor aviare la om este intradevar
destul de rara. Se crede ca, in cazurile in care virusul
gripal aviar evolueaza la un om cu gripa,
determinata de unul din tipurile umane, este
posibila o reasortare antigenica intre cele doua
tipuri de virusuri, care se finalizeaza cu un nou
tip antigenic in stare sa produca o pandemie
(epidemie de nivel mondial).
PRECEDENTE PERICULOASE
Caracteristicele glicoproteinelor de suprafa ta
stau la baza delimitarii subtipurilor virusurilor
gripale de tip A. Exista 15 subtipuri distincte dupa
hemaglutinina si 9 subtipuri dupa neuraminidaza,
fiecare dintre ele caracterizandu-se printr-o formula
antigenica proprie care reflecta asemanarile
si deosebirile dintre tulpini. De exemplu, pandemia
de gripa la om din anii 1957 – 1958 a fost provocata
de subtipul H2N2, iar epidemia din anul 1968,
care a pornit din Hong Kong, a fost provocata de
subtipul H3N2. Patogenitatea virusului gripal este
codificata in mai multe segmente genomice, ceea
ce favorizeaza pluralismul antigenic si de patogenitate.
La virusul gripal a fost dovedita experimental
posibilitatea de reasortare genomica, care explica
aparitia unor tulpini gripale pandemice, cu
o structura antigenica noua, din parentali umani
si animali. Astfel, se considera temeinic argumentata
ideea ca virusul A/Hong Kong/1968/H3N2 a
avut ca progenitori de reasortare genomica tulpina
de provenienta umana H2N2 si tulpina de rata
A/Ucraina/1963/H3N8.
PROFILUL UNUI VIRUS SPECIFIC
Gripa aviara include mai multe stari patologice produse de diverse subtipuri
ale virusurilor gripale. Sub spectrul aparitiei unei pandemii, etiologia
gripei a facut obiectul interesului cercetatorilor. S-a constat existenta
unui model de adaptare a virusului la diverse gazde, din punct de vedere
epidemiologic consecintele fiind foarte importante.
Incadrat in grupul Influenza virus tipul A, virusul gripal are dimensiuni
de 80-120 nanometri, prezentand un ARN in centru. Pericapsida este
de natura lipoproteica cu doua tipuri de spiculi alcatuiti din hemaglutina
si neuraminidaza. Prima dintre ele are un rol important in absorbtia
virusului pe suprafata celulei gazda in timp ce neuraminidaza determina
eliberarea virusului cu raspandirea rapida a acestuia.
Leave a reply