Viata moderna este tot mai stresanta. Solicitarile la care suntem supusi nu au nimic in comun cu cele din vremea bunicilor sau strabunicilor nostri, timpul curge astazi cu mult mai repede si sarcinile carora trebuie sa le facem fata sunt multiple si dificile.

Viata moderna este tot mai stresanta.
Solicitarile la care suntem supusi nu au
nimic in comun cu cele din vremea bunicilor
sau strabunicilor nostri, timpul curge astazi cu
mult mai repede si sarcinile carora trebuie sa le facem
fata sunt multiple si dificile. Desigur, tehnologia
ne ajuta, dar ea ne leaga mai strans de profesiune,
punandu-ne la dispozitia acesteia 24 de ore din 24.

Se creeaza adevarate cercuri vicioase, in care o persoana
lucreaza intens in speranta ca va recupera prin
odihna ulterior, numai ca acest moment al odihnei se
indeparteaza treptat, pe masura ce randamentul bun
atrage dupa sine sarcini suplimentare. Fie ca este vorba
de solicitari profesionale, fie ca este vorba de solicitari
care tin de viata personala, ne vine tot mai
greu sa raspundem la nivel maxim de fiecare data.

Din aceste cauze, omul modern cauta adeseori sprijin
intr-o clasica bautura energizanta, cafeaua. Alaturi
de efectul stimulator al acesteia, ea reprezinta si un
produs cu caracteristici organoleptice particulare,
ceea ce aduce satisfactii suplimentare consumatorului.
Statisticile arata ca tot mai multa lume bea cafea.
Un studiu efectuat in 2003 de ISRA Center arata ca
in populatia urbana a Romaniei, 91% din persoane
beau cafea. Consumul maxim de cafea este prezent
la grupele de varsta 25 – 45 de ani, cand si solicitarile
sunt maxime. Este de remarcat ca adolescentii nu
consuma cafea, cei mai multi sustinand ca gustul si
aroma acesteia le sunt neplacute.

Care sunt efectele consumului de cafea asupra
oamenilor?!Reprezinta ea un risc pentru
sanatate, este vorba de un drog minor, asa cum
a fost de multe ori catalogata?! Cata cafea putem
bea fara sa apara probleme?! Din pacate, asocierea
traditionala a cafelei cu fumatul reprezinta
un pattern comportamental extrem de daunator si
cercetatorii au indicat faptul ca multe din efectele
nocive cu care a fost creditata cafeaua se datoreaza,
in fapt, tutunului.

Cafeaua se obtine din fructul arbustului omonim.
Se presupune ca denumirea provine din arabul
„qahhwa”, iar primele efecte ale consumului de
cafea au fost observate empiric in Etiopia, in primul
mileniu al erei noastre (sec. 9). Se pare ca pastorii locali
au observat efectele stimulatoare ale boabelor
de cafea asupra….caprelor si s-au gandit ca rezultate
similare ar putea sa apara la oameni. Consumul de
cafea s-a extins rapid in Egipt si Yemen , ajungand
la finele secolului al 15-lea pana in Turcia si Persia.

Cafeaua a reprezentat nu numai o bautura stimulatoare
utilizata in societatile traditionale orientale, ci
si o bautura cu functie de socializare, bautul cafelei
reprezentand un obicei practicat in comun, de catre
membrii unei familii sau ai unei colectivitati, in locuri
special amenajate si care prilejuia (ca dealtfel si astazi)
comentarea ultimelor evenimente si punerea la punct
a unor strategii comportamentale si economico-sociale
pentru viitor.

Din punct de vedere botanic, exista doua specii
de baza ale plantei de cafea, Coffea arabica,
cu un continut mai mic de cofeina dar cu caracteristici
organoleptice mai agreabile si Coffea canephora
(robusta) cu un continut cu 40 – 50 %
mai mare de cofeina dar nu tot atat de agreabila
organoleptic. Desigur, cele doua specii pot fi cultivate
in diferite areale ale globului, locul din care
provin reprezentand si el un factor de influenta a
compozitiei si gustului produsului final. Dar pana la obtinerea bauturii pe care noi o asociem
cu numele de cafea, boabele plantei trebuie sa sufere
numeroase transformari. Dupaa recoltare si separare
de fruct, boabele sunt uscate, sortate si, uneori,
supuse unui proces de imbatranire. Urmeaza torefierea
sau prajirea boabelor, care are o influenta capitala
asupra produsului finit. In decursul acestui proces
se formeaza gustul, aroma bauturii, prin intermediul
reactiilor chimice care duc la formarea uleiurilor aromatice,
de exemplu a cafeolului, principalul responsabil
de aroma finala a cafelei.

Compozitia chimica a cafelei rezulta din combinat
ia factorilor care tin de cultura arborelui de
cafea, de tehnicile de prajire, de ameste carea soiurilor
si de preprararea bauturii ca atare. Compusii hidrosolubili
sunt reprezentati de polimeri fenolici (8%), polizaharide
(6%), acizi clorogenici (4%), minerale(3%
– mai ales K si Mg), apa (2%), cofeina (1%), acizi organici
(0.5%), glucide cu molecula mica ( 0,3%), lipide
(0,2%), substante aromate (0,1%), vitamine (vitamine
din complexul B, indeosebi niacina).

Dar efectele cafelei asupra consumatorilor nu
se datoreaza exclusiv cofeinei, ci si altor compusi.
Boabele de cafea verde (neprajita) contin un nivel
de aproximativ 10% de acizi clorogenici (izomeri
feluriti ai esterilor acidului quinic cu acizii trans-cinamici).

Acestia sunt constituenti de origine vege tala,
prezenti in majoritatea plantelor. Cel mai comun acid
clorogenic se formeaza intre acidul cafeic si acidul
quinic. In decursul prajirii, aproximativ jumatate
din acizii clorogenici pierd o molecula de apa, formand
legaturi esterice care conduc la aparitia unei
mixturi de quinolactone non-acide (quinide). Fierberea
cafelei prajite conduce la izomerizarea acestor
quinide, rezultand sute de compusi diferiti fiecare
avand un potential farmacologic unic. In ciuda faptului
ca nivelul lor este foarte scazut (maximum 0,3%
din substanta uscata a cafelei), fiecare poate contribui la efectul final al bauturii. S-a dovedit ca ei au
proprietatea de a patrunde liber la creier. Actiunea
sinergica a diferitelor quinide asupra aceluiasi organ
poate sta la originea unora din efectele pozitive ale
consumului de cafea.

Studii recente arata ca parte dintre substantele
amintite au o actiune antioxidanta importanta.
Cafeaua este la ora actuala o sursa majora de
antioxidanti pentru lumea occidentala. Mai mult,
antioxidantii sunt prezenti si in cafeaua decofeinizata.

Utilizandu-se felurite metode de evaluare
biochimica, s-a dovedit ca populara bautura,
cafeaua, are o putere antioxidanta (in vitro) mai
mare decat a berii, sucurilor de fructe, ice-tea-ului
sau a ceaiului negru. Un studiu, efectuat in 2006,
arata ca ceaiurile si cafeaua sunt surse esentiale de
antioxidanti (cafeaua: 97 mg/100 g, ceaiul: 30 – 36
mg/100 g). Studii de consum efectuate in Europa
si America de Nord indica faptul ca 64 % din cantitatea
de antioxidanti ingerati provine din cafea, urmata
la distanta de aportul realizat prin intermediul
fructelor, ceaiului, vinului rosu etc.

Antioxidantii din cafea sunt fie preexisteti in bob, fie se formeaza in decursul prajirii. An categoria
celor preexistenti, se inscriu anterior amintitii
acizii clorogenici. In vitro, acidul clorogenic si acidul
cafeic au o mare putere antioxidanta. 200 ml cafea
arabica aduc 70 – 200 mg acid clorogenic si 200 ml
cafea robusta aduc 70 – 350 mg. Bautorii de cafea
ingera aprox 1 g/zi de esteri cinamici (mai ales acid
clorogenic) si 500 mg/zi de cinamati.

Prajirea cafelei amplifica activitatea antioxidanta.
10 minute de prajire (cafea mediu – intunecata) determina
in vitro o activitate antioxidanta optima.
Efectele cafelei asupra organismului uman se
datoreaza atat cofeinei, cat si celorlalte substante
din compozitia ei.

DE RETINUT

Cantitatea de cofeina din cafea
variaza in functie de doi factori,
metoda de preparare si varietatea
de cafea folosita:


In functie de metoda de preparare
(la aproximativ 200 ml lichid)

  • Filtru 115 – 175mg
  • Espresso – 1 ceasca (57 ml) 100 mg
  • Clasica – 80 – 135 mg
  • Instant – 65 – 100 mg
  • Decofeinizata fiarta – 3 – 4 mg
  • Decofeinizata instant – 2 – 3 mg


In functie de varietate (%)

  • Brazil Bourbons 1.20
  • Colombia Excelso 1.37
  • Harrar – Moka Etiopiana 1.13
  • Indian Mysore 1.37
  • Java Estate Kuyumas 1.20
  • Mexico Pluma Altura 1.17
  • Mocha Mattari (Yemen) 1.01
  • Zimbabwe 1.10

Cofeina este un alcaloid xantinic care poate
strabate cu usurinta bariera hemato-encefalica.
La nivelul sistemului nervos central, ea actioneaza
competitiv cu adenozina asupra receptorilor acesteia,
inhibandu-i actiunea si avand drept consecinta
o activitate dopaminergica crescuta, responsabila
de efectul stimulator al cofeinei. De amintit faptul
ca adenoziona este eliberata de creier ca semnal
al epuizarii, determinand declansarea senzatiei
de oboseala si, consecutiv, aparitia unui comportament
de odihna si refacere.

Deci cafeaua nu anuleaza
necesitatea de somn ci doar o amana. Rapiditatea
efectului depinde de reactivitatea individuala
si de toleranta, fiind, de regula, situata intr-un interval
de maxim o ora si durand in medie 3 ore.
Cofeina amlifica si nivelurile de epinefrina –
adrenalina, probabil prin diferite cai de actiune
(axul hipotalamo – hipofizar).

Cafeaua stimuleaza, independent de cofeina
din compozitie, si secretia de cortisol si adrenalina.
In consecinta, efectul de baza al cafelei este cel
ergogenic, de amplificare a capacitatii de efort fizic
si intelectual.

Studii disparate au aratat ca dupa consumul de
cafea se amelioreaza capacitatea de memorie si cea
de invatare, dar numai pe termen scurt si in conditii
de concentrare mental optima. Performantele cognitive
par a fi ameliorate cu atat mai mult cu cat
subiectii sunt mai avansati in varsta.

Relatia cu bolile Altzeimer si Parkinson este discutabila,
studiile oferind rezultate contradictorii.
Unele, insa, acrediteaza rolul protector al cafelei.
Un studiu australian recent a indicat faptul ca
aproximativ 240 mg de cafea macinata (o cincime
din cafeaua folosita in mod normal pentru prepararea
unei cesti) au condus la deplasarea a jumatate
din cantitatea de naloxona de pe receptorii specifici.

Acest fapt sugereaza ideea ca anumiti compusi
ai cafelei ar interactiona cu sistemul substantelor
opiacee endogene.

Efectele cafelei asupra profilului lipidic al plasmei
sunt diferite, dar in general modificarile nu sunt semnificative. Unele studii indica cresterea LDL
(datorita diterpenelor din cafea). Eventualele efecte
nu sunt determinate de cofeina. O meta-analiza a
studiilor efectuate inainte de 2000 a indicat o asociere
semnificativa intre consumul total de cafea si
LDL colesterol, mai ales la hiperlipemici, indiferent de
tipul de cafea consumat. Concluzia acestei meta-analize
a fost ca un consum excesiv de cafea la ibric (nu
filtru) creste colesterolul total si fractiunea LDL, mai
evident la hiperlipemici (compusii implicati se gasesc
indeosebi in zat, de aceea cafeaua filtrata are efecte
minime).

Legatura dintre consumul de cafea si bolile cardio-vasculare a preocupat deopotriva lumea medicala
si pe oamenii de rand, cu atat mai mult cu cat aceste
afectiuni sunt tot mai frecvente iar consumul de cafea,
tot mai mare chiar si la varste avansate. La ora actuala
se considera ca un consum moderat de cafea nu sta la
originea aparitiei bolilor cardio-vasculare.

O sinteza a studiilor existente arata ca o ingestie
moderata de cofeina nu creste frecventa sau severitatea
aritmiilor la persoanele normale, cu boala
ischemica sau la cei cu ectopie ventriculara serioasa
preexistenta.

In schimb, studii epidemiologice observationale
sustin o legatura intre boala coronariana si infarctul
de miocard, pe de-o parte si consumul de cafea, pe
de alta. Explicatia acestei legaturi pare a fi urmatoarea
constatare – consumul de cafea este un marker al
unui anume stil de viata caracterizat prin: consum
de tutun, sedentarism, hiperconsum de grasimi saturate.

Studiile observationale pot insa indica numai
asocieri, nu si relatii de tip cauza – efect. Nu exista studii
interventionale care sa urmareasca legatura cauza
– efect dintre ingestia de cafea si riscul de boala coronariana,
desi s-au efectuat studii asupra altor factori
de risc, cum ar fi nivelul tensiunii arteriale, profilul lipidelor
circulante, nivelul homocisteinemiei. Unele ipoteze
au indicat eventuala stimulare a nivelului homocisteinemiei,
datorata consumului de cafea, probabil
prin actiunea cofeinei de antagonizare a efectelor vitaminei
B6. Astfel se impiedica transformarea homocisteinei
in cisteina. Dovezile directe sunt la ora
actua la insuficiente. Un anume rol l-ar putea juca si
acizii clorogenici, care, in conditiile unui aport de 2 g/
zi, stimuleaza nivelul homocisteinemiei. Ipotezele de
fata sunt inca incerte.

Evidenta nu indica o asociere exclusiva intre
consumul de cafea si bolile de inima. In plus, consumul
de cafea nu este un factor de risc important
pentru HTA. Efectul general al cafeinei (din diferite
bauturi) asupra tensiunii arteriale este de stimulare
cu 2.0 – 2.4 mm Hg entru TA sistolica si de 0.73 –
0.80 pentru TA diastolica. Intr-o meta-analiza publicata
recent se arata ca influenta asupra tensiunii
arteriale este mai importanta la aport de cofeina
ca atare (sistolica creste cu 4.16 mmHg, diastolica
cu 2.41 mmHg) decat la consum de cafea (sistolica
creste cu 1.22 mmHg, diastolica cu 0.49 mmHg).

Prevalenta mare a hipertensiunii arteriale in
lumea moderna se datoreaza indeosebi supraponderalitatii, sedentarismului, aportului crescut
de Na si aportului redus de K, impactul consumului
de cafea fiind minim. Cafeaua amplifica
tensiunea arteriala echivalent cresterilor din timpul
unei conversatii. Intr-un studiu recent efectuat pe
155.594 femei, consumul de cafea nu a fost asociat
cu hipertensiune arteriala, pe cand consumul
de bauturi cu cofeina de tip cola, da.

Cafeaua are un rol hepatoprotector. Exista
o asociatie inversa intre consumul de cafea si
incidenta cirozei hepatice (la un consum de 3 cesti
pe zi). Hepatoprotectia este mai intensa pentru
persoanele cu risc (consum de alcool, hepatita etc),
daca se consuma minimum 2 cesti pe zi.
Consumul pe termen lung de cafea reduce riscul
de diabet de tip 2.

Consumul frecvent de cafea a fost asociat cu reducerea
riscului de cancer colo – rectal (efec tul apare
si la cafeaua decofeinizata), dar exista o actiune insuficient dovedita de protectie fata de cancerul
de san sau cel ovarian.

Cafeaua pare sa aiba si un efect dermoprotector,
in expunerile prelungite la soare.

Exista, de asemenea, o asociere discutabila cu
cancerul de vezica urinara. Initial cafeaua a fost incriminata
a avea un efect oncogen la acest nivel, dar
studii ulterioare au aratat ca fumatul (ades asociat cu
cafeaua) ar fi vinovatul in conditiile respective.
O alta asociere insuficient fundamentata deocamdata
exista intre cafea si cancerele pancreatic
si renal.

Cafeaua scade riscul de diateza urica si guta.
In doze mari, cofeina poate fi bronhodilatatoare,
motiv pentru care cafeaua era folosita in trecut
in tratamentul astmului.

Cafeaua are un efect diuretic (prin intermediul
cofeinei, care antagonizeaza adenozina la nivel
glomerular, crescand fluxul sanguin renal si, deci,
filtrarea) si stimuleaza persitaltismul intestinal, fiind
usor laxativa.

In doua studii efectuate la Harvard School of
Public Health s-a determinat efectul protector
al cafelei asupra colecistului, inclusiv in ceea ce
priveste litiaza. Cafeaua are oricum efect colecistokonetic,
iar efectul antilitiazic a fost absent in cazul
consumului de cafea decofeinizata.

Taninurile din cafea pot reduce potentialul cariogenetic
al alimentelor. Experimente efectuate
in vitro au indicat efectul polifenolilor de reducere
a activitatii enzimelor bacteriene si, deci, de diminuare
a formarii placii dentare.

Numeroase studii au urmarit implicarea cafelei
in metabolismul mineral, indeosebi in cel fosfocalcic.
Rezultatele au fost contradictorii, cele mai
multe din studiile recente nu au gasit nici o asociere
intre consumul de bauturi cu cofeina si metabolismul
mineral. Rezultatele extrem de diferite
pot avea diverse explicatii (ex: se evidentiaza factori
de risc asociati, cum ar fi acela ca persoanele
care beau multe produse cu cofeina au un aport
redus de lapte). Cofeina este asociata cu o discreta
negativare a balantei calciului, datorata scaderii
eficientei absorbtiei respectivului element. Efectul
poate fi evidentiat numai la persoanele cu un deficit
de aport si poate fi cu usurinta echilibrat prin
adaugarea chiar la cafea a 1-2 lingurite de lapte.
Recent a fost urmarita relatia dintre consumul de
cafea si riscul de fractura pe fondul osteoporozei. Rezultatul
a fost acela ca o doza de cel putin 330 mg cofeina/
zi ar creste foarte modest riscul de fracturi, mai
ales la femeile cu un aport redus de calciu.

Ramane deschisa calea studiilor care sa urmareasca in ce masura nivelul de antioxidanti din
cafea poate avea si alte roluri benefice asupra consumatorilor
sau in ce masura rolurile pozitive deja
evidentiate au la origine tocmai acesti antioxidanti.
Fara pretentia de a extrapola rezultatele, nu putem
omite un studiu recent (publicat in 2006), efectuat
pe 41.836 de femei aflate dupa menopauza si la
care a fost indicat clar faptul ca antioxidantii din
cafea, avand actiune antiinflamatorie, au redus riscul
de a dezvolta boli cardio – vasculare sau alte boli
in a caror etiologie inflamatia joaca un rol central.
Desi efectele consumului de cafea sunt extrem
de diferite in functie de individ, se considera ca
echivalentul a 300 mg de cofeina ingerata prin intermediul
cafelei nu reprezinta un risc pentru cei
mai multi dintre consumatori.

Consumul curent, pe termen lung, de cafea da
toleranta la cofeina. Aceasta, actionand ca antagonist
al receptorilor adenozinici, determina in timp
multiplicarea lor si scaderea efectelor stimulatoare
(toleranta). In plus, daca se reduce consumul de
cafea, fenomenele de oboseala fiziologica resimtite
sunt extrem de intense (efect de sevraj). Sevrajul
se poate manifesta si prin vasodilatatie (adenozina
intervine in mentinerea tonusului vascular), cu
cefalee si senzate de voma. Implicarea cofeinei si
in metabolismul serotoninei poate determina, in
sevraj, o usoara depresie, iar implicarea in metabolismul
catecholaminelor, anxietate si iritabilitate.

Utilizarea excesiva a cafelei (ingestia unei cantitati
care aduce peste 400 mg de cofeina) poate conduce
si la intoxicatie cofeinica (cofeinism), care se manifesta
prin iritabilitate, anxietate, tremmor, nervozitate,
fasciclatii, insomnie, cefalee, tulburari de ritm cardiac,
hipersecretie clorhidro – peptica, xerostomie, inapetenta
etc. Exista 4 entitati patologice psihiatrice induse
de cofeina, dupa cum mentioneaza Diagnostic
and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth
Edition: intoxicatia cofeinica, anxietatea indusa de cofeina,
tulburarile de somn induse de cofeina si tulburarea
nespecifica indusa de cofeina.

In cazul unei overdoze masive de cofeina se
poate chiar ajunge la deces, dar nu regasim niciodata
acest gen de situatii in contextul consumului
de cafea, ci la administrarea de preparate medicamentoase
cu cofeina.

In fine, dar nu si mai putin important, este de
subliniat ca trebuie intotdeauna avut in vedere
consumul de medicamente concomitent cu consumul
de cafea, tinand seama de numeroasele
interactiuni care pot sa apara intr-o atare situatie
(interactiuni uneori pozitive, ca in cazul migrene lor,
dar niciodata de neglijat).

Ca o concluzie la cele prezentate, consideram
ca, asa cum se indica intr-un numar recent din Harvard
Women Health Watch, un consum moderat
de cafea nu ridica nici un fel de probleme si are,
in plus, efecte benefice asupra starii generale de
sanatate a organismului.

Leave a reply