Omega 3 in profilaxia unor afectiuni

Acizii grasi omega 3 sunt acizi grasi
polinesaturati, care au in comun o dubla legatura
carbon-carbon in pozitia catenara omega 3.

Acizii grasi omega 3 sunt acizi grasi
polinesaturati, care au in comun o dubla legatura
carbon-carbon in pozitia catenara omega 3.

Bunicii nostri foloseau uleiul de peste in profilaxia
rahitismului. Parintii nostri erau sfatuiti sa manance zilnic
peste (nici o masa fara peste) din ratiuni economice.
Azi, pestele si produsele derivate sunt din nou pe lista
prioritatilor dietetice, datorita continutului mare de acizi
grasi omega 3, care au efecte extrem de pozitive asupra
unei patologii variate si de mare actualitate. In acelasi
timp, ca si in multe alte ocazii similare, pe masura ce
efectele pozitive ale acizilor omega 3 au inceput sa fie
evaluate, nu au intarziat sa apara si exagerarile. Pornind
de la premise corecte, s-a ajuns la concluzii cel putin
nepotrivite, uleiurile de peste (principalele surse de
acizi omega 3) fiind prezentate ca solutia unui numar
crescand de situatii patologice, un fel de panaceu lipsit
de efecte adverse, care rezolva complet si fara riscuri
probleme de sanatate mai simple sau mai dificle.

Vom incerca, in continuare, sa prezentam cateva
din motivele pentru care medicii trebuie sa incerce sa isi
convinga pacientii sa isi modifice obiceiurile alimentare si
sa consume peste mai des si, eventual, sa recurga la suplimente
nutritionale cu acizi grasi omega 3, fara a exagera
si fara a induce efecte colaterale problematice.

Corpul uman nu poate sintetiza acizi omega 3 de
novo, dar ii poate sintetiza pe toti cei necesari, pornind
de la acidul alfa-linolenic (ALA). Acesta este un nutrient
esential care trebuie adus prin alimente. Ceilalti acizi
grasi omega 3 (acidul eicosapentaenoic – EPA si acidul
docosahexaenoic – DHA) sunt fie sintetizati din acid linolenic
(ALA), fie, mai rar, obtinuti in mod direct din alimente.
EPA este precursorul anumitor eicosanoizi, clasa
de substante ce include tromboxani, prostaglandine,
leucotriene. Eicosanoizii regleaza procese fiziologice
fundamentale, cum ar fi diviziunea si cresterea celulara,
secretiile hormonale, activitatea de transport celular
transmembranar etc. Eicosanoizii derivati din EPA (mai
ales prostaglandinele din seria 3) scad sinteza de prostaglandine
din seria 2, avand efecte antitrombozante si
antiinflamatorii (prin scaderea sintezei de produse proinflamatorii, cum sunt, de exemplu, citochinele). Mai
mult, DHA, atunci cand nu este implicat in formarea
eicosanoizilor, este principalul acid gras polinesaturat
din compozitia materiei cerebrale, fiind important pentru dezvoltarea creierului si a functionarii acestuia. DHA se gaseste in
cantitate mare in sinapse, fiind deci implicat si in transmiterea influxurilor
nervose. DHA este necesar si pentru a produce compusi din familia
rezolvinelor, care participa la raspunsul inflamator la nivel cerebral.
Rezolvina derivata din DHA este utila indeosebi la scaderea inflamatiei
provocate de leziunile ischemice.

Unele din cele mai importante actiuni profilactice pe care le au acizii
grasi omega 3 sunt legate de efectul acestora asupra aparatului cardio-vascular. Initial, studii epidemiologice care au avut drept subiect
populatiile de eschimosi au indicat la acestea o mortalitate redusa prin
boli cardio-vasculare. Respectivele studii au explicat, fie si numai partial,
aceste rezultate prin continutul de EPA si DHA al uleiurilor de peste. De
atunci au fost efectuate multe studii pe aceeasi tema. O meta-analiza
care a luat in consideratie studii referitoare la actiunea antiaritmica a
acizilor omega 3 (evaluata pe culturi celulare si organe izolate) a dat rezultate
neconcludente. Alte studii au urmarit actiunea acizilor omega
3 asupra diferitilor factori care influenteaza morbiditatea cardio-vasculara.

S-au evidentiat efecte consistente asupra trigliceridemiei, cu atat
mai intense cu cat ratia de ulei de peste a fost mai mare (cele mai multe
rezultate au indicat o scadere cu 10-33% a trigliceridelor plasmatice).
Suplimentele de ulei de peste pot ameliora intr-o oarecare masura si
nivelul HDL, dar au fost observate si cresteri ale LDL. S-au constatat si
efecte pozitive, dar de relativ mica amploare, asupra tensiunii arteriale
si posibile efecte benefice asupra restenozarii coronariene post-angioplastie,
asupra capacitatii de efort a pacientilor cu ateroscleroza coronariana
si asupra variabilitatii ratei cardiace (mai ales la pacientii cu un
infarct recent in antecedente). Efectele asupra reducerii nivelului proteinei
C-reactive au fost echivoce, ele variind in functie de studiu.

S-a studiat si efectul aportului alimentar sau sub forma de suplimente
al acizior omega 3 asupra probabilitatii de aparitie a infarctului
miocardic sau al accidentelor vasculare cerebrale (stroke) si masura in
care aceste substante pot juca un rol in preventia primara sau secundara
a respectivelor afectiuni. Durata respectivelor studii a variat intre
1,5 si 30 de ani si a inclus mii de subiecti din diferite tari. In ansamblu,
aceste studii sustin ipoteza conform careia consumul de acizi omega 3,
de peste si/sau ulei de peste reduce mortalitatea prin diferitele evenimente
legate de aparatul cardio-vascular, cum ar fi moartea subita sau
infarctul de miocard fatal, ca si mortalitatea totala (indiferent de cauza).
Asocierea este mai stransa in cazul pestelui si al uleiului de peste, pe
cand efectele ALA versus ulei de peste sunt inca insuficient definite.

S-au propus mai multe mecanisme pentru a explica aceste efecte, incluzand
reducerea trigliceridemiei, reducerea inflamatiei, o usoara reducere
a tensiunii arteriale, reducerea coagulabilitatii sanguine, reducerea
formarii placilor de aterom. Studii experimentale arata ca acizii grasi
omega 3 reduc factorul de crestere plachetar (PDGF), scad agregarea
plachetara, inhiba expresia moleculelor de adeziune vasculara si stimuleaza
relaxarea celulelor endoteliale din peretii vasculari Studiile asupra
frecventei accidentelor vasculare cerebrale (stroke) au fost neconcludente,
in ciuda faptului ca studiile epidemiologice indicasera oarecare
beneficii. Este adevarat ca o dieta de tip eschimos pare a reduce riscul
de accident ischemic sau trombotic, dar niveluri atat de mari de acizi
omega 3 par a creste riscul de accident vascular hemoragic.

O alta afectiune de mare interes in care acizii omega 3 par sa intervina
este astmul. In 1987 s-a lansat ipoteza conform careia incidenta mica a
astmului printre eschimosi s-ar datora aportului crescut de peste bogat in
acizi omega 3, probabil prin influentarea unor mediatori implicati in procesul
inflamator, cum ar fi anumite prostaglandine (PGE2). Numeroase
studii ulterioare au obtinut rezultate neconcludente.

RAND EPC a efectuat o sinteza cuprinzatoare a datelor
oferite de literatura in ceea ce priveste efectele
acizilor omega 3 asupra unui mare numar de afectiuni,
dintre care cele mai importante au fost diabetul de tip
2 si sindromul metabolic, boala inflamatorie intestinala,
artrita reumatoida, afectiunile renale, lupusul eritematos
sistemic si densitatea osoasa-osteoporoza. In ansamblu,
datele s-au dovedit a fi insuficiente pentru a permite
emiterea unor concluzii cu privire la valoarea acizilor
omega 3 in tratarea respectivelor afectiuni, cu exceptia
artritei reumatoide.

In cazul diabetului de tip 2 si al sidromului metabolic,
efectele au fost pozitive asupra trigliceridemiei, dar
nu au existat efecte asupra colesterolemiei totale, a HDL
sau LDL colesterolului, asupra glicemiei a jeun sau asupra
hemoglobinei glicozilate. Nu au existat efecte nici
asupra insulinemiei sau a rezistentei la insulina (in ambele
contexte patologice)

In boala Crohn si in colita ulcerata, acizii omega 3 au
avut efecte variabile, dar neunitare.

In poliartrita reumatoida, desi evaluari recente nu indica
efecte asupra manifestartilor clinice, este disponibila
o meta-analiza a unui mare numar de studii care arata
ca exista o reducere a numarului de articulatii afectate si
o reducere a dozelor necesare de corticosteroizi.

Analiza calitativa a noua studii a indicat un efect
variabil al acizilor grasi omega 3 asupra afectiunilor renale,
indeosebi asupra creatininemiei si a clearance-ului
la creatinina, dar nu a existat nici un efect asupra progresiei
bolilor respective.

Studiile care au inclus persoane afectate de lupus
au dat rezultate neconcludente, iar cele care au urmarit
influenta acizilor omega 3 asupra densitatii osoase au
dat rezultate diferite si neunitare.

Numeroase studii experimentale si clinice au indicat
ca acizii grasi omega 3 ar ameliora prognosticul
pacientilor care suporta un transplant (scad rata de respingere,
reduc hiperlipemia, hipertensiunea si vascozitatea
sangvina, scad toxicitatea ciclosporinei A). O sinteza
a studiilor existente nu a concluzionat ca exista
efecte benefice certe in suplimentarea cu acizi omega
3, indiferent de tipul de transplant. Singura exceptie a
fost reducerea trigliceridemiei la pacientii cu transplant
renal, aspect care concorda cu efectele dovedite ale
acizilor omega 3.

Asa cum am amintit anterior, acizii grasi omega 3 par
a avea un rol important in dezvoltarea si functionarea
creierului. In acest context, au fost apreciate efectele lor
asupra evolutiei functiilor cognitive pe parcursul vietii,
asupra incidentei si a tratamentului dementei, asupra
unui mare numar de afectiuni neurologice si asupra
progresiei sclerozei multiple. Intr-un singur studiu, consumul
de peste a determinat o reducere semnificativa
a incidentei dementei non-Alzheimer. In alte trei studii,
consumul de peste a fost legat de o reducere a riscului
de dementa Alzheimer, dar legatura a fost statistic semnificativa doar intr-un studiu. In acest studiu, consumul
de acizi omega 3 (in ansamblu) si aportul de DHA (nu si
de ALA sau EPA) au fost asociate cu o reducere semnificativa a incidentei bolii Alzheimer.

Efectele asupra incidentei sclerozei multiple au fost
nesemnificative, dar unele studii au raportat un efect
important asupra reducerii gradului de dizabilitate al
pacientilor.

In ceea ce priveste alte afectiuni neurologice sau
psihiatrce (depresie, sindrom bipolar), rezultatele sunt
neconcludente, datorita numarului mic de studii. Este
de amintit, totusi, ca intr-un studiu s-a descris o asociere
semnificativa intre consumul de peste al mamei si
scaderea riscului de paralizie cerebrala la produsul de
conceptie.

In concluzie, rezultatele studiilor care au urmarit
efectele pe SNC ale acizilor omega 3 sunt extrem de
variate si este greu de tras concluzii la acest capitol.
In fine, efectele acizilor grasi omega 3 asupra
preventiei cancerelor sunt inca in studiu. Desi unele
cercetari arata o reducere a riscului de a dezvolta cancer
de colon, san sau prostata, ca si o reducere a cresterii
numarului de celule neoplazice colonice, este necesara
o evaluare mai precisa a acestor efecte.

Recomandarile AHA (American Heart Association)
sunt ca persoanele sanatoase sa consume acizi grasi
omega 3 din surse animale si vegetale, pentru benefi-
ciile asupra aparatului cardio-vascular. Din pacate, dieta
obisnuita a unei persoane din Europa sau America
de Nord contine cu mult mai multi acizi omega 6 fata
de acizii omega 3. Raportul variaza, in functie de studii,
de la 10/1, pana la 30/1. Raportul ar trebui modificat, recomadarile fiind ca acesta sa se apropie de valori
ca 3/1 pana la 5/1. Concret, produsele care contin ulei
de in, soia, nuca sau rapita sunt surse importante de
ALA, cele care pornesc de la ulei de peste contin EPA si
DHA, iar uleiurile din alge sunt o sursa vegetala de DHA.
Microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium
sunt bogate in DHA, iar uleiul de alge brune este bogat
in EPA. Un nivel ridicat de omega 3 este intilnit in salvie
(64%) si in kiwi (62%). Pestii preiau niveluri ridicate
de acizi omega 3 din krill (zooplancton). Carnea mamiferelor
hranite cu iarba are un nivel mai mare de acizi
omega 3 decat al celor hranite cu graunte. Acelasi lucru
este valabil si in cazul laptelui si al produselor lactate
(un studiu britanic arata ca 300 ml de lapte aduc numai
10% din aportul recomandat zilnic de ALA, pe cand o
bucata de branza provenita de la o vaca hranita organic
asigura aproximativ 88%). Ouale provenite de la pasari
alimentate organic au un nivel mai mare de acizi omega
3 decat cele provenite de la pasari hranite cu graunte.
Pe piata exista si produse fortificate cu acizi grasi omega
3 (produse lactate acide, margarine).

Din anul 2000, AHA recomanda ca adultii sanatosi
sa consume de cel putin doua ori pe saptamana peste,
mai ales macrou, hering, sardele, ton sau somon. Persoanele
cu o trigliceridemie ridicata ar avea nevoie de
2-4 g EPA si DHA pe zi. Dar chiar si o doza de 1 g pe zi,
recomandata persoanelor cu afectiuni cardio-vasculare,
este destul de greu de realizat numai prin aport alimentar, fiind necesara suplimentarea. Dozele mai mari de 2
g de acizi omega 3 luate zilnic necesita supraveghere
medicala (FDA a subliniat ca dozele mari pot determina
accidente hemoragipare la anumite persoane).

OMS recomanda un consum zilnic de 0,3-0,5 g de
EPA-DHA si de 0,8-1,1 g de ALA.

Persoanele cu alergie sau hipersensibilitate la peste
trebuie sa evite produsele cu omega 3 fabricate din
acesta. O situatie similara apare la persoanele alergice
la nuci si seminte, care trebuie sa evite preparatele cu
omega 3 care au aceasta origine.

Suplimentele cu omega 3 sunt considerate a nu ridica
probleme deosebite, totusi se recomanda atentie la
pacientii diabetici, cu risc de hemoragie sau la cei cu
niveluri mari de LDL. Dozele excesive de omega 3 (doze
de eschimos) pot creste riscul de hemoragie cerbrala
si au fost asociate cu epistaxis si hematurie. Uleiurile
de peste scad agregarea plachetara si prelungesc timpul
de sangerare, cresc fibrinoliza si pot reduce factorul
Willebrand. De asemenea, dozele mari de omega 3 pot
conduce, prin oxidare, la formarea de cantitati exagerate
de peroxizi agresivi si pot, prin supresia raspunsului
imun si inflamator, sa deprime rezistenta la infectii si sa
creasca susceptibilitatea pentru infectii cu bacterii oportuniste
(aceste efecte, insa, sunt insuficient documentate
prin studii adecvate).

In carnea de peste pot fi exista poluanti de tipul
dio xinei, a metilmercurului si a bifenililor policlorinati.
Metilmercurul se acumuleaza in carnea de peste mai
mult decat in uleiul de peste, iar suplimentele de ulei
de peste nu contin mercur aproape deloc. De aceea,
precautiile privitoare la consumul de peste nu se refera
si la suplimentele de ulei de peste.

Suplimentele de ulei de peste pot determina disconfort
gastro-intestinal, diaree, eructatii, reflux gastro-esofagian,
meteorism, crampe abdominale. Aceste efecte
adverse sunt minimalizate prin ingestia suplimentelor o
data cu alimentele si prin cresterea treptata a dozelor.
Uleiul de peste administrat mai multe luni la rand
poate determina o deficienta de vitamina E, care, in consecinta,
trebuie adaugata suplimentelor comerciale de
acest tip. De asemenea, uleiul din ficat de peste are doze
ridicate de vitamine A si D, de aceea suplimentele (de
ex., uleiul din ficat de cod) pot provoca cresterea riscului
de intoxicatie vitaminica (mai ales A).

Rareori au fost raportate modificari ale testelor hepatice,
rush-uri cutanare, episoade maniacale sau depresie
majora la cei cu sindrom bipolar etc.

In sarcina si alaptare pot exista probleme datorita
poluantilor prezenti in pestele oceanic sau a pesticidelor
in uleiurile de peste nerafinate. De aceea, se recomada
alegerea cu atentie a tipurilor de alimente marine
consumate in timpul sarcinii, preferandu-se produsele
care in mod natural nu contin mult mercur (creveti, ton
slab conservat, somon) si evitandu-se cele care au un risc
crescut de a avea mult mercur ( peste sabie, rechin, macrou).
S-a sugerat ca aportul mare de omega 3 pe parcursul
sarcinii, mai ales in ceea ce priveste DHA, ar creste
greutatea la nastere si durata gestatiei. In orice caz, administrarea
de doze mari in aceste perioade este neindicata,
datorita riscului de hemoragie.

Tabel:Aportul de acizi omega 3 recomandat (AHA).

Datorita efectelor acizilor omega 3 se recomanda
precautie la administrarea simultana cu anumite
medicamente sau suplimente cum ar fi aspirina, anticoagulantele,
antiinflamatoarele nesteroidiene, medicamentele
hipotensoare, medicatia hipoglicemianta, statinele,
produsele cu Ginko biloba, extractele de usturoi
etc. Monitorizarea medicala atenta determina scaderea
sau anularea compeleta a eventualelor riscuri.