Aceasta este o decizie plasata intre publicitate si eficienta dovedita.
Aceasta este o decizie plasata intre publicitate si eficienta dovedita.
Publicitatea, o reteta ce parea de succes
Ideile geniale sau imaginea unei vedete reusesc sa vanda chiar si cele mai banale produse. O tema muzicala compusa de Verdi in 1869 pentru „Forta Destinului” vinde azi, in 2006, o marca de bere. Vedete din showbiz, prin imaginea lor, vand produse cosmetice, mai mult sau mai putin eficiente. Reteta aceasta de promovare a produsului, de orice fel, pare a fi fara cusur, aplicabila oricand.
Totusi, lucrurile nu stau asa de simplu. Un geniu nu se naste in fiecare zi, iar o idee geniala nu se iveste prea usor. Pe de alta parte, consumatorul incepe sa inteleaga ca, platind produsul promovat pe TV, contribuie indirect la cresterea contului in banca a vedetei care a fost imaginea produsului.
Inconvenientele acestei retete nu se opresc aici. Unii consumatori de produse dermo-cosmetice sunt avizati si incep sa fie interesati de componentele active ale unui produs, ca si de eficienta dovedita a acelui produs. Cuvinte ca: ceramide, acid lactic, peeling chimic, acid glicolic, acid hialuronic, decontractanti musculari, carnitina, fac deja parte din limbajul consumatorului avizat. Din acest motiv, directorii de marketing ai laboratoarelor dermo-cosmetice isi indreapta politica publicitara si spre elementul stiintific, dar nici aceasta strategie publicitara nu garanteaza vanzarea.
Produs cosmetic sau cosmeceutic
Conceptul initial al produsului cosmetic a fost acela de produs continand ingredienti inerti farmaceutic, folositi pe piele, in scop decorativ sau drept coloranti. Definitia produsului cosmetic a suferit in timp numeroase modificari, iar actualmente, in acord cu legislatia Uniunii Europene, produsul cosmetic este definit in maniera urmatoare: produs cosmetic este orice substanta sau preparat conceput pentru a veni in contact cu parti externe ale corpului uman, cu dintii, cu mucoasele sau cu cavitatea bucala, cu scopul de a curata, de a parfuma, de a imbunatatii aspectul, sau cel putin de a proteja si a mentine in bune conditii pielea umana.
In ciuda acestei definitii acceptate de comitetul COLIPA, actualmente se vehiculeaza un termen care aduce un element suplimentar acestui concept, termenul de cosmeceutic sau cosmetic activ. Termenul se refera la substante care nu sunt total inerte farmaceutic, dar care se mentin in sfera produselor cosmetice. Aceste substante au un mod de actiune in piele, o activitate biologica, avand sau nu receptori farmaceutici cutanati. Pledeaza pentru acest nou concept ingredienti cosmetici precum retinolul si retinaldehida, alfa-tocoferolul acidul hialuronic, acidul glicolic si multe altele.
Consumatorii doresc ca produsul dermo-cosmetic achizitionat sa aiba efecte reale si vizibile, astfel ca, odata cumparat si folosit, sa se reduca costurile vizitelor la medicul dermatolog. Din acest motiv, farmacistului ii revine sarcina sa consilieze si sa indrume consumatorul spre achizitionarea de produse cosmetice eficiente si active.
Substante active cu adevarat active
Nu orice substanta despre care s-a afirmat odata ca este activa pe piele este intr-adevar activa in orice forma farmaceutica si in orice concentratie. In cele ce urmeaza va fi prezentata o lista de substante active utile in tratamentul dermo-cosmetic antiageing.
Stimulatori ai reinnoirii celulare epidermale:
- EGF este un viitor agent (ingredient) antiaging. Poate fi btinut in vitro, in culturi de keratinocite.
- Estrogenii, dar mai cu seama fitoestrogenii stimuleaza replicarea keratinocitelor. Keratinocitele prezinta receptori pentru estrogeni, responsabili de diferentierea si multiplicarea acestor celule.
- Citokinele existente in extractele de alge (algele albastre, fam. Cyanophyceae), ex. linia de produse OphycEe (laborator Pierre Fabre).
- Retinolul si tretinoinul este un reglator al ciclului de viata celular. Din acest motiv, tretinoinul este considerat agent antiaging, aparent paradox fata de actiunea sa clasica de suprimare a secretiei sebacee.
- Agentii de peeling chimic: rezorcina, acid triclor-acetic, acid glicolic, etc.Aportul de ceramide sau de stimulatori ai sintezei endogene de ceramide, ca agenti hidratanti epidermali:
- Ceramidele, ca ingredient cosmetic, au efect hidratant epidermal, dar ridica mult pretul de cost al produsului
- Sunt preferati stimulatorii sintezei de ceramide: alfa-hidroxi acizii (acidul lactic, glicolic, tartric).Aportul de elastina si de colagen, sau de stimulatori ai sintezei acestora. Impiedicarea fenomenului de glicozilare a colagenului
- Colagenul si elastina sunt ingredienti de origine animala. Sunt molecule mari, care penetreaza greu epidermul. Tinde sa se renunte la colagen ca ingredient cosmetic. In medicina estetica se poate practica injectarea de colagen.
- Extensina, de provenienta vegetala (din radacina de carote), are structura si functie similara colagenului.
- Este mai eficienta introducerea de stimulatori celulari pentru fibroblast: extractul de alge albastre, betaglucanul. Aceasta din urma a fost considerata mult timp substanta imunomodulanta, dar fibroblastul este o celula ce detine compentente imune (producere de interferon beta) si care raspunde la stimuli intercelulari de tip imun (interleukine). Se afla in studiu ca substanta anti-rid, pentru ipotetica sa actiune de stimulare a sintezei de colagen. Substanta are o molecula mare, penetreaza organul cutanat doar prin matricea inter celulara.
- Hesperidina din pericarpul citricelor impiedica glicozilarea fibrelor de colagen (glicozilarea implica rigidizarea acestora).
Aportul de glicozaminoglicani
- Acidul hialuronic si mai cu seama sarea de sodiu a acestuia este un ingredient cosmetic valoros. El determina retentia apei in derm, fiind cel mai potent agent hidratant pentru tesutul dermal.
Refacerea retelei de colagen dupa imbatranirea foto-indusa
- Stimulatori celulari pentru fibroblast: ex. din algele albastre (citostimuline).
- Retinolul si celelalte componente ale vitaminei A.
Tretinoinul reface strucura de colagen distrusa dupa expunerea la UV, pe modele experimentale.
- Genisteina, un fitoestrogen cu strucura de izoflavonica, este un inhibitor de tirozin-kinaze si prin aceasta blocheaza tendinta excesiva de producere a MMP-urilor
Antioxidanti
- Vitaminele E si C
- Beta-carotenul si acidul all trans retinoic
- Coenzima Q10 (ubiquinona)
- Flavonele si izoflavonele
- Zincul si seleniu
- Extractele de samburi de struguri
Decontractanti musculari (blocanti ai transmiterii sinaptice neuro-musculare in muschii mimicii)
- Argirelina, un hexapeptid de origine vegetala.
Desigur, nu exista un produs antiageing miraculos, care sa contina toate aceste substante si care sa aiba efecte spectaculoase. Ar fi si contraproductiv, din cauza pretului de cost ridicat si exclusivist pe care acel produs l-ar contine, ca si a lipsei de specificitati a produselor. Imbatranirea este un proces etapizat, care are nevoie de tratament specific pentru fiecare faza sau forma clinica a sa. In cele ce urmeaza va fi prezentat un algoritm de consiliere farmaceutica legat de substantele active antiimbatranire.
Metode de determinare in vivo a eficientei produselor cosmetice
Dincolo de imaginea de „produs bun” formata in subconstientul nostru ca rezultat al publicitatii, un produs cosmeceutic sau cosmetic activ trebuie sa fie cu adevarat eficient. Laboratoarele de productie cu traditie si cu activitate de cercetare detin metode verificate si omologate pentru determinarea in vivo a eficientei unui produs cosmetic. Importatorii de produse cosmetice incep sa puna la dispozitia farmacistilor date concrete, rezultate probate ale respectivelor laboratoare dermo-cosmetice.
Asadar, acum nu mai este suficient sa se afirme despre un produs „… pentru ca meriti!”, ci va trebui ca produsul sa merite banii consumatorului, deci sa aiba o eficienta dovedita.
Iata care sunt principalele metode instrumentale, folosite de laboratoarele prestigioase pentru a verifica eficienta produsului dermo-cosmetic, atunci cand il lanseaza pe piata.
Corneometria este metoda cea mai acceptata pentru evaluarea hidratarii epidermice. Metoda se bazeaza pe masurarea permeabilitatii electrice a epidermului. Apa detine o constanta dielectrica mare (81), total diferita de a altor substante organice din structura epidermului (majoritatea sub 7). Astfel, o mica crestere a concentratiei apei din epiderm va determina o crestere mare si sesizabila de constanta dielectrica a epidermului. Metoda este extrem de sensibila si utila pentru a evalua capacitatea hidratanta a unui produs cosmetic ce se doreste a fi hidratant (produs ce contine uree, ceramide, alfa-hidroxiacizi).
Sebometria este metoda cea mai acceptata pentru evaluarea ratei secretiei sebacee. Principiul sebometriei este masurarea fotometrica a lipidelor de la suprafata pielii. Masurarea corecta trebuie sa se realizeze pentru mai multe zone de piele (tinand cont de repartitia si densitatea glandelor sebacee), pe o durata de 30 secunde. Rezultatul se exprima in mg sebum /cm2 suprafata cutanata. Metoda este utila pentru a evalua capacitatea seboreglatoare a unor noi ingredienti antiseboreici: inhibitori naturali de 5-alfa reductaza, fitoestrogeni, masti cu zinc, spironolactona in aplicatie locala (in studiu).Cutometria si twistometria sunt metode acceptate pentru determinarea elasticitatii pielii, metodele fiind oarecum echivalente.
Cutometria se bazeaza pe aspiratia sau elongatia straturilor profunde cutanate (epiderm, derm superficial si profund) atunci cand se aplica o presiune negativa: 20 – 500 mbar pe o mica suprafata cutanata. Cu cat patrunderea straturilor profunde in deschiderea aparatului este mai mare, cu atat elasticitatea tesuturilor este mai buna.
Twistometria ofera rezultate similare, dar se bazeaza pe capacitatea de vibratie cutanata indusa de un resort milimetric. Determinarea elasticitatii cutanate este necesara pentru evaluarea unui produs ce isi propune sa aiba efect antiaging, de stimulare a ciclului de viata al fibroblastului, sau unui produs cu elastina ori colagen.
Pentru determinarea reliefului cutanat, incluzand riduri si evolutia in timp a ridurilor sub un anume tratament cosmetic, exista unele metode imagistice, cum ar fi : ecografia cutanata si skin-visiometria. Aceasta din urma se bazeaza pe transmisia luminii data de o amprenta fina de silicon a unei arii cutanate. Amprenta este colorata in albastru, iar absorbtia luminii albastre este o constanta cunoscuta. Vizualizarea acestei probe se bazeaza pe legea absorbtiei luminii (Lambert Beer) aplicata pentru proba de silicon, si transpusa tridimensional pe un monitor. Imaginile pot fi stocate si repetate in timp, pentru a fi comparate evolutiv.
Inca multe alte metode imagistice isi disputa suprematia pentru diagnosticul evolutiv in celulita, intre care: termografia cu cristale lichide a suprafetei cutanate, evaluarea imagistica Laser Doppler a sistemului capilar, evaluarea imagistica prin ultrasonografie, evaluarea suprafetei cutanate prin topografie cutanata si observarea macroreliefului cutanat prin fotografii digitale.
Daca la toate aceste argumente stiintifice si publicitare se adauga si factorul traditie si notorietate a laboratorului producator, constatam cat de dificila devine consilierea farmaceutica.
Conf. dr. farm. Anca DRAGOMIRESCU
Catedra Dermatofarmacie si Cosmetologie, Facultatea de Farmacie Timisoara
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes” Timisoara
Farmacistul integral 360 – ghidul profesional al practicii si rolul in bunastarea comunitatii 
Rolul medicului de familie în promovarea sănătății și colaborarea interdisciplinară în România. 
Leave a reply