Peste 12% dintre români suferă la un moment dat în viaţă un episod depresiv

Prevalența depresiei de-a lungul vieţii unei persoane în România este de 12-20% în funcţie de tipurile de depresie luate în consideraţie (depresie uşoară, medie şi severă), iar cea a tulburărilor anxioase de 25-28%.

Impactul social, economic şi personal al acestor afecţiuni este alarmant, mai ales în contextul în care incidenţa acestor afecţiuni este în continuă creştere la nivel european. Pentru o mai bună înţelegere a acestei patologii, Centrul Medical Bellanima a iniţiat un program de cercetare în parteneriat cu Sigmund Freud University prin care îşi propune să investigheze problematică depresivă din punct de vedere psihologic şi psihoterapeutic. Această iniţiativă vine să completeze şi un gol semnificativ în acţiunile de cercetare independentă a depresiei şi anxietăţii, majoritatea studiilor efectuate în prezent la noi fiind studii clinice care urmăresc eficienţa unor tratamente psihofarmacologice.

O cercetare recent efectuată de psihologi pune în evidenţă faptul că sărăcia este un factor de risc mult mai puţin semnificativ în dezvoltarea unei tulburări depresive sau anxioase decât structura noastră de personalitate. De asemenea, starea de sănătate şi calitatea relaţiilor noastre sociale se asociază foarte puternic cu tulburările de tip depresiv şi anxios. Depresia, anxietatea şi tulburările psihosomatice sunt cele mai frecvent întâlnite probleme psihice în România. Ultimul studiu realizat de Institutul de Management și Statistică Medicală arată că dintr-un lot de peste 2.000 de persoane intervievate, mai puțin de jumătate din persoanele afectate de depresie au solicitat ajutor specializat în primul an de la declanșarea depresiei.

Studiul a pus de asemenea în evidenţă faptul că persoanele care suferă de depresie au de cele mai multe ori şi o stare de sănătate fizică mai slabă decât media populaţiei şi, totodată, au tendinţa de a raporta o stare subiectivă de sănătate fizică mai proastă, deoarece depresia are o componentă de afectare somatică foarte importantă. Depresia şi diferitele afecţiuni fizice au un impact cumulativ asupra stării generale de bine. De exemplu, asocierea unei tulburări depresive cu o afecţiune cardiacă are un impact de două ori mai mare asupra nivelului de relaţionare socială decât fiecare dintre aceste probleme luate separat. Relaţiile dintre depresie şi sănătate fizică sunt complexe întrucât pe de o parte depresia creşte riscul de a dezvolta diverse tulburări fizice (afecţiuni cardio-vasculare, diabet, cancer etc), şi, pe de altă parte bolile fizice, şi cu precădere cele cronice, cresc în mod semnificativ riscul de a fi afectaţi de depresie.