Exista o preocupare tot mai pregnanta fata de un stil de viata sanatos. Se ajunge si la exagerari, la comportamente extreme ce pot duce tot la dezechilibru.

Exista o preocupare tot mai
pregnanta fata de un stil de
viata sanatos. Se ajunge si la
exagerari, la comportamente
extreme ce pot duce tot la
dezechilibru. Pe langa grija fata
de regimul alimentar si lupta
impotriva sedentarismului exista
si alte sarcini ce asigura starea
de bine, de sanatate.

In primul rand starea de bine este direct proportionala cu sentimentul de comuniune sociala.
Cu cat este mai preocupata de ceilalti, mai
integrata social, o persoana tinde sa fie echilibrata,
adaptata, utila. Sentimentul de comuniune sociala
este similar cu maturizarea psihologica. Exersand
acest acest interes social persoana dobandeste sentimentul
ca este semnificativa. De cealalta parte un
interes social scazut se poate manifesta prin dorinta
de competitie si dorinta de superioritate.
Medicii sunt cei pentru care interesul social face
parte din profesie. Sunt interesati de binele celorlalti
si vor sa fie utili prin ceea ce fac. In permanenta contribuie
la starea de bine a altor persoane si asta le da
sentimentul propriei valori. Ce se poate intampla insa
in cazul medicilor este o exagerare a rolului profesional
in detrimentul celui familial sau social. Si asta pentru
ca interesul social trebuie manifestat echilibrat si
nu doar in relatie directa cu munca sau performantele
academice.

Alfred Adler, creatorul psihologiei individuale,
sustinea ca interesul social este compus din 3 sarcini
ale vietii care sunt interdependente: munca, prietenia
(relatiile sociale) si dragostea (relatia intima). Mai
tarziu au fost descrise alte doua sarcini importante:
grija legata de sine si spiritualitatea. Uneori nu reusim
sa functionam la fel de bine in toate sarcinile, dar important
este sa nu neglijam, sa nu negam nici una dintre
ele.

Si psihologul A. Maslow descria dezvoltarea personala
ca fiind rezultatul interactiunilor eficiente si
efortului de a coopera intr-un mediu social.

SARCINA MUNCII

Este considerata cea mai importanta sarcina a
vietii, avand in vedere si timpul substantial mai mare
ce i se acorda. Poate fi vorba de pregatirea academica
sau de exercitarea unei profesii. E important ca intr-un
mediu profesional regulile sa fie obiective, dinamice si
fiecare sa accepte acest lucru si sa se adapteze. Munca
ofera statut si sentimentul ca persoana este valoroasa
pentru societate.

Comportamentul fiecaruia este o miscare continua
de la un perceput minus spre un perceput plus.
Asta inseamna, de exemplu, ca un medic isi va implini sarcina legata de munca incercand sa acumuleze cat
mai multe informatii si experienta. Acest lucru ar putea
i nsa sa-i afecteze functionarea in celelalte sarcini importante
ale vietii. E o prima debalansare ce poate avea ca
efect dezechilibrul emotional dar si cel fiziologic. Persoana
poate sa resimta stari de tristete, mergand spre
iritabilitate pana la stari acute de oboseala, dureri si
predispozitia fata de anumite boli.

SARCINA SOCIALA

Cu cat interesul fata de ceilalti este mai mare cu
atat persoana este mai echilibrata psihic. Cand atentia
este concentrata doar pe propria persoana orice problema
este amplificata. Dupa acest principiu escaladeaza,
de exemplu, atacul de panica. Persoana simte
in interior o stare de agitatie, de neliniste si incepe
sa se concentreze asupra respiratiei, pulsului si isi amplifica
senzatiile ajungand pana in punctul in care simte
ca pierde controlul. Atacul de panica ar putea fi oprit
daca persoana s-ar concentra pe puncte de reper din
jurul sau, pe ceilalti. De multe ori nu se intampla asa
si e valabil pentru viata de zi cu zi. O persoana care se
simte descurajata are tendinta de a se aliena, de a se
instraina de ceilalti, chiar daca tocmai apropierea de
alti oameni i-ar da sentimentul de incurajare, de bine.
Interesul social este un potential innascut si rolul
fiecaruia este doar de a-l dezvolta. Se spune de altfel
ca suntem fiinte sociale. In acest sens, sunt importante
contactele stabilite cu alte persoane, conversatiile,
iesirile. Medicii exerseaza adesea relatiile sociale in
cadrul intalnirilor profesionale: conferinte, congrese.

E un mediu prielnic, stimulativ. Acestea insa ar trebui
completat si de iesiri si conversatii pe alte teme in
afara celor profesionale. Activitatile sociale extraprofesionale
pastreaza deschis campul de interes al medicului
si il tine in contact cu lumea in general, nu doar
cu lumea bolnavilor, suferintei.

SARCINA INTIMITATII

Fiecare om are cel putin doua nevoi de baza. Nevoia
de a a apartine si nevoia de a fi semnificativ. Sarcina
legata de munca si cea a relatiilor sociale reusesc
sa implineasca nevoia de a fi semnificativ. Iar sarcina
intimitatii e cea care asigura nevoia de a apartine. Intimitatea
asigura confortul, rutina unei relatii afectuoase
de care fiecare are nevoie pentru a avea senzatia
de control si de predictibilitate a vietii. Se intampla ca
rutina sa fie confundata cu ceva de nedorit, ceva plictisitor.
De fapt, psihologic, rutina este vazuta in ideea
de stabilitate a atmosferei de acasa. Aceasta stabilitate
da persoanei posibilitatea de a functiona si in mediul
profesional, unde nu predomina aceasta caracteristica
a atmosferei de lucru. Aici interactiunile, regulile, sunt
schimbatoare si uneori imprevizibile.

Sarcina intimitatii este implinita cu succes daca
este construita pe principii precum: egalitatea, cooperarea,
responsabilitate reciproca, interesul fata
de celalalt si antrenarea abilitatilor de comunicare
si de rezolvare a problemelor. De fiecare data
cand in cuplu apare o situatie tensionata, partenerii
trebuie sa se intrebe daca vor sa se certe sau vor
sa rezolve problema. Atata timp cat discutia este
concentrata pe gasirea solutiilor si nu pe stabilirea
vinovatului, cearta se va termina repede.

Leave a reply