Proprietatile citotoxice ale cuisoarelor au fost evaluate
pe culturi de celule endoteliale si pe culturi
de celule de cancer mamar si de cancer de colon.
Componentele active responsabile de efectul citotoxic,
apoptotic si antiangiogenic sunt in principal
eugenolul, acizii triterpenici pentaciclici si sescviterpenoidele
(β-cariofilen).

Ca aromatizant si condiment,
cuisoarele sunt utilizate in
arta culinara inca din cele
mai vechi timpuri. In medicina
traditionala, se recomanda
intr-o gama larga de afectiuni: astm, bronsita,
dureri dentare, infectii gingivale, colici, dispepsie,
meteorism abdominal, greata, reumatism,
hepatita virala, splenopatii, cefalee,
astenie, rani, intepaturi de insecte etc. Uleiul
volatil de cuisoare este folosit pentru actiunea
analgezica si anestezica, in aplicatii locale,
dar si ca aromatizant in industria alimentara.
Eugenolul este un fenol activ, cu proprietati
speciale, component principal care imprima
actiunea farmacologica cuisoarelor si uleiului
volatil de cuisoare. Se crede ca eugenolul ar
favoriza sarcina, lucru inca neverificat.
Cuisoarele (Caryophylli flos) reprezinta
bobocii florali uscati dupa recoltare de la
specia Eugenia caryophyllus sin. Caryophyllus
aromaticus sin. Syzygium aromaticum,
arbore de cuisoare (Myrtaceae).

Uleiul volatil de cuisoare (Caryophylli
aetheroleum) se obtine prin hidrodistilarea
bobocilor florali.

Eugenia caryophyllus este un arbore inalt de
10-15 m, originar din Insulele Moluce (Asia de
Sud-Est), spontan in Indonezia, Fili pine, Vietnam,
India, Sri Lanka si cultivat in Africa (Zanzibar,
Madagascar, Tanzania).

Obtinere

Cuisoarele sunt probabil cele mai cunoscute
mirodenii. Datorita formei, au
capatat denumirea actuala, care deriva din
limba latina, de la "clavus", sau din limba
franceza, de la "clou". In timpul recoltarii,
bobocii florali sunt alb-verzui, dar prin uscare
la temperatura scazuta isi schimba culoarea
in brun sau brun-roscat. Pedunculii
florali se separa si sunt supusi distilarii
cu apa, cand se obtine "uleiul volatil din
gheare". In apa, cuisoarele cad la fundul
vasului sau plutesc in pozitie verticala.
Cand nu mai contin ulei volatil, plutesc la
suprafata apei in pozitie orizontala.

Compozitie chimica

Caryophylli flos contine: 15-20% ulei
volatil; 10-12% tanin catehic; flavonoide;
cromone sau 2-metilbenzopirone (eugenina si derivati); floroglucinoli (eugenona); acizi
triterpenici pentaciclici (acid betulinic, acid
oleanolic, acid ursolic); rasini; lipide; acizi
polifenolcarboxilici; oze; mucilagii. Uleiul
volatil este bogat in eugenol liber sau esterificat
(70-96%), insotit de izoeugenol,
β-cariofilen (5-14%), eugenona. Farmacopeea
Europeana editia a 7-a precizeaza un
continut de minim 15% ulei volatil cu cel
putin 84-96% eugenol liber si esterificat.

Actiuni si utilizari

Originare din Insulele Moluce sau "Insulele
Mirodeniilor" (Arhipelagul Indonezian),
cuisoarele erau cunoscute de peste
doua milenii din sudul-estul Asiei si pana
in Orientul Indepartat, in China fiind utilizate
pentru improspatarea si parfumarea
respiratiei celor care solicitau audiente la
imparat. Valorand mai mult decat greutatea
lor in aur, cuisoarele au fost aduse in Europa
de catre negustorii arabi, in secolul al
IV-lea.

Incepand cu anul 1400, produsul vegetal
a intrat in istoria comertului si a descoperirilor
geografice. Din secolul al XVI-lea, portughezii au cucerit Insulele Moluce
si timp de aproape 100 de ani au detinut
monopolul pentru Europa in comertul
cu mirodenii. La vremea aceea, cuisoarele
erau foarte scumpe, 1 kg de produs uscat
fiind echivalent cu 7 g de aur. Insa, incepand
cu secolul al XVII-lea, olandezii au preluat
comertul cu mirodenii si au facut tot ce le-a
stat in putinta ca in Europa sa se mentina cel
mai ridicat pret la cuisoare.

In jurul anului 1800, englezii au eliminat
monopolul olandezilor, prin plantarea
arborilor de cuisoare aproape peste tot in
coloniile din zonele calde (mai ales in Africa).
In prezent, Zanzibarul este cel mai mare
producator mondial de cuisoare.

Actiunea analgezica
si anestezica locala

Uleiul volatil de cuisoare este folo sit ca
analgezic si anestezic local in dureri dentare,
migrene, dureri articulare. In medicina
dentara, pasta cu eugenat de zinc se
foloseste in obturatia de canal (plomba)
provizorie, cu rol de dezinfectie in profunzime
si de calmare a durerilor provocate de
inflamatia pulpei dentare. La contact direct
cu tesutul viu, eugenolul poate induce
leziuni histologice, fapt ce a determinat ca
unii dintre medicii stomatologi sa renunte
la utilizarea lui in cadrul medicatiei intracanaliculare.

Actiunea antiinflamatoare
si antiagreganta plachetara

Actiunea antiinflamatoare a eugenolului
si a derivatului sau acetilat are la
baza inhibitia prostaglandin-sintetazei si
a chimiotactismului leucocitelor, efecte
evidentiate dupa administrare p.o., in model
experimental de edem al urechii de sobolan.
Eugenolul are si actiune antiagreganta
plachetara.

Actiunea antihistaminica
si antispastica

Cuisoarele sunt utilizate ca adjuvant in
astm si diverse boli alergice, prin faptul ca
eugenolul reduce hipersensibilitatea prin
inhibitia eliberarii histaminei din mastocite,
atat in vitro, cat si in vivo. De asemenea,
eugenolul si acetatul de eugenil prezinta
actiune antispastica.

Actiunea
antioxidanta

Cuisoarele sunt antioxidante in principal
prin continutul de eugenol si acetat
de eugenil. Actiunea antioxidanta a fost
evidentiata prin teste in vitro si in vivo. In
vitro, uleiul volatil de cuisoare are efect antioxidant
mai puternic decat BHA (Butylated
Hydroxyanisole), α-tocoferol sau trolox
(analog hidrosolubil al vitaminei E),
substante antioxidante de referinta.

Actiunea
antitumorala

Pe langa actiunea antioxidanta, de prevenire
a formarii si de inactivare a radicalilor
liberi, totalul polifenolic din frunza, tulpina
si scoarta arborelui de cuisoare are si actiune
antiangiogenica si citotoxica. Efectul antiangiogenic
a fost evidentiat in vitro asupra
inelelor aortice de sobolan. Extractele
au prezentat o inhibitie semnificativa a
dezvoltarii microvasculare a explantelor de
tesut aortic de sobolan. Proprietatile citotoxice
ale cuisoarelor au fost evaluate pe
culturi de celule endoteliale si pe culturi de
celule de cancer mamar si de cancer de colon.
Componentele active responsabile de
efectul citotoxic, apoptotic si antiangiogenic
sunt in principal eugenolul, acizii triterpenici
pentaciclici si sescviterpenoidele
(β-cariofilen).

Actiunea
antistres-adaptogena

Extractul hidroalcoolic de cuisoare
prezinta actiune antistres-adaptogena,
evidentiata in experiment farmacodinamic,
in doza de 200 mg/kg-corp, p.o., la sobolani
mentinuti o anumita perioada in conditii de
stres indus de frig, zgomot, hipoxie.

Actiunea hipoglicemianta
si hipolipemianta

Uleiul volatil de cuisoare moduleaza
raspunsurile fiziologice la sobolanii cu diabet
indus prin streptozotocina. Administrarea
p.o. de cuisoare, in doza echivalenta cu
100 mg/kg-corp/zi eugenol, la sobolani masculi
rasa Sprague-Dawley, cu diabet provocat
cu streptozotocina, a condus la normalizarea
valorilor glicemiei si a redus peroxidarea
lipidica prin refacerea nivelelor normale de
enzime antioxidante. Studiul a demonstrat,
astfel, efectul protector in vivo al cuisoarelor
la nivelul organelor interne si al tesuturilor
(cristalin, miocard, mai putin pentru ficat
si deloc pentru rinichi), in hiperglicemia
cronica. Actiunea moderat hipoglicemianta a
cuisoarelor ar putea fi datorata continutului
de eugenol si acetat de eugenil.

Actiunea antibacteriana
si antimicotica

In concentratii mici (10-2-10-3 mM/
l), eugenolul este bactericid si fungicid, activ
asupra unui mare numar de specii patogene.
Eugenolul creste permeabilitatea
membranelor biologice si prezinta actiune
antibacteriana asupra Escherichia coli,
Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa,
Listeria monocytogenes, Salmonella
enterica, S. typhi, Helicobacter pylori.

Uleiul volatil de cuisoare si eugenolul
actioneaza asupra unor bacterii periodontopatogenice:
Fusobacterium nucleatum,
Porphylomonas intermedia, P. gingivalis.
Datorita caracterului sau lipofil, eugenolul
penetreaza membrana bacteriilor
Gram(-), alterand structurile intracelulare.
In plus, prin efectul sau chemoatractant
fata de Salmonella typhi, eugenolul ar putea
fi utilizat in profilaxia si tratamentul febrei
tifoide. Actiunea antibacteriana a eugenolului
este favorizata de un pH alcalin, prin
urmare substanta activa este mai eficienta la
administrare in vivo.

Actiunea antivirala

Extractul apos din cuisoare, Caryophylli
aetheroleum si eugenolul inhiba
replicarea virusului herpes simplex (HSV
– Herpes simplex Virus) si a virusului hepatitei
C (HCV – Hepatitis C Virus). Eugenolul
prezinta actiune antivirala mai intensa
decat uleiul volatil sau extractul apos din
cuisoare.

Actiunea
antiparazitara

Uleiul volatil de cuisoare si eugenolul
inhiba cresterea parazitului Giardia lamblia,
prin inducerea de numeroase alterari
morfologice: modificari ale formei celulare,
aparitia de precipitate in citoplasma, vezicule
autofage, internalizarea flagelilor si a
discului ventral, rupturi ale membranelor
etc. Inhibitia aderentei trofozoitilor este
esentiala pentru controlul infestarii cu giardia.
Uleiul volatil induce modificari ale
viabilitatii si aderentei trofozoitilor de giardia
in timpul incubatiei. Aderenta a fost
inhibata inca din prima ora de incubatie,
iar dupa sapte ore liza trofozoitilor s-a observat
pentru cca. 50% din celule. Eugenolul
a inhibat aderenta dupa trei ore de la
incubatie, dar nici dupa sapte ore nu a indus
liza celulara. Rezultatele evidentiaza
ca, in afara eugenolului, uleiul volatil de
cuisoare mai contine si alte componente active
responsabile de distrugerea precoce a
trofozoitilor.

Inhibitia sintezei
de melanina

Extractul metanolic din cuisoare a fost
evaluat din punctul de vedere al inhibitiei
sintezei de melanina, pe culturi celulare de
melanom de soarece (linia B16). Eugenolul
(100 μg/ml) si acetatul de eugenil (200 μg/
ml) au inhibat sinteza de melanina cu 60%,
si respectiv cu 40%, prezentand o toxicitate
scazuta la concentratiile sus-mentionate.
β-Cariofilenul din compozitia uleiului volatil
de cuisoare nu inhiba sinteza de melanina,
dar in schimb este citotoxic. Cercetarile ulterioare
ar putea confirma utilizarea eugenolului
si a acetatului de eugenil, in aplicatii
locale, pentru decolorarea cicatricelor hiperpigmentate
si a pistruilor.

Produse
farmaceutice

Produsele Caryophylli flos si Caryophylli
aetheroleum nu mai sunt oficinale in
Farmacopeea Romana editia a X-a. Atunci
cand se prescrie Caryophylli aetheroleum
se poate elibera eugenol pur. Uleiul volatil
de cuisoare face parte din compozitia unor
solutii sau creme cu efect revulsiv, analgezic
si anestezic local, in dureri musculare
sau articulare, migrene. Ca aromatizante
si antiseptice, in concentratie de 1-5%,
uleiul volatil de cuisoare si eugenolul intra in compozitia unor ape de gura, paste de
dinti, sapunuri.

Pentru obstructiile provizorii de canal,
in mod obisnuit se utilizeaza pansamentul cu
eugenat de zinc – eugenolat de zinc sau ZOE
(Zinc Oxide Eugenol), respectiv chelatul
care se formeaza intre doua molecule de eugenol
si un atom de Zn. Eugenatul de zinc se
asociaza cateodata cu Tinctura Benzoe, pentru
a modifica timpul de intarire al pastei.

Alte utilizari

Cuisoarele sunt folosite pe scara larga
in arta culinara. In industria alimentara,
uleiul volatil de cuisoare este aromatizant
si conservant (antioxidant, antimicrobian).
De exemplu, in preparatele din carne si in
branzeturi actioneaza contra bacteriei Listeria
monocytogenes, responsabila de aparitia
listeriozei. Uleiul volatil de cuisoare a fost
testat impotriva microorganismelor responsabile
de alterarea produselor alimentare,
mai ales in prezenta umiditatii. Conform
normelor Food and Drug Administration
(FDA), daca se utilizeaza in concentratie de
maxim 1500 ppm, in toate tipurile de produse alimentare, uleiul volatil de cuisoare
este "in general, considerat ca sigur". In
plus, Comitetul de Experti in Aditivi Alimentari
din cadrul Organizatiei Mondiale
a Sanatatii a stabilit ca doza zilnica de
ulei volatil administrata la om nu trebuie sa
depaseasca 2.5 mg/kg-corp.

In industria chimica, eugenolul este
materie prima pentru diverse semisinteze
organice, dar mai ales pentru obtinerea
vanilalului.

Eugenolul este folosit si in piscicultura,
pentru sedarea pestilor, fiind sigur, eficient
si relativ ieftin.

Inca din anul 1880, in Indonezia,
cantitati mari de cuisoare se consuma in
amestec cu tutunul, sub forma de tigari
"kretek", invelite in panusi. In folclorul
indonezian se crede ca prima tigara din
cuisoare a fost fumata in incercarea de a
atenua durerile de piept cauzate de astmul
bronsic. (Prin arderea tigarilor se elibereaza
o cantitate mare de eugenol, cu efect analgezic
si anestezic local). Tot in Indonezia,
cuisoarele sunt mestecate frecvent in asociere
cu nuca de betel.

Toxicitate

In doza mare, uleiul volatil de cuisoare
este toxic in special la copii, provocand deprimarea
sistemului nervos central, necroza
hepatocelulara, convulsii si/sau tulburari
majore de coagulare. Metabolizat si excretat
rapid, in principal conjugat si in cantitate
foarte mica epoxidat, eugenolul nu este carcinogen;
in schimb, la administrare externa,
in doze mari este caustic la nivelul pielii si al
mucoaselor. Utilizat ca atare, pur, in odontologie,
uleiul volatil de cuisoare poate determina
iritatii ale mucoasei gingivale. In
uleiul volatil este prezenta si o substanta
cu efect narcotic, inca nestudiata (probabil
eugenina), dar care nu provoaca efecte secundare
de tip greata, cefalee, depresie respiratorie.

Leave a reply