• Dr. farm. George Dan Mogosanu – S. L. Disciplina Farmacognozie – Fitoterapie, Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova

    In 1994, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat inceperea studiilor clinice cu extracte de aloe la bolnavii de SIDA. In S.U.A, cercetarile anterioare au confirmat actiunea antivirala a GAV, prin ameliorarea statusului imunitar sau chiar prin inactivarea HIV-1 (Human Immunodeficiency Virus).

    Inca din antichitate, Aloe vera era
    considerata o „planta vindecatoare”,
    fiind folosita timp de secole in tratamentul
    ranilor si arsurilor. Despre gelul
    de Aloe vera se spune ca „reprezinta
    o intreaga farmacie”.

    In medicina traditionala din zonele calde,
    gelul de aloe este folosit in artrita, guta,
    acnee, dermatite, arsuri, ulcer gastric. Pentru
    gelul de aloe, cercetarile au evidentiat
    urmatoarele actiuni farmacologice: imunostimulatoare,
    antitumorala, hipoglicemianta,
    antiinflamatoare, cicatrizanta, antiulceroasa,
    antivirala, antibacteriana.

    Produsul medicinal Aloe se obtine prin
    evaporarea apei si uscarea sucului celular din
    frunzele speciilor Aloe ferox, Aloe vera sin.
    Aloe barbadensis, Aloe perryi, aloe, sabur
    (Liliaceae).

    A. ferox si A. perryi sunt plante de origine
    africana, de pe continent, mai ales din
    Afri ca de Sud. A. vera provine din Insulele
    Barbados (Arhipelagul Antile, Marea Caraibelor,
    zona Golfului Mexic).

    A. perryi este originara din Insula Socotra,
    la sud de Peninsula Arabica.
    Prin urmare, arealul speciilor de Aloe se
    intinde din Africa pana in estul Indiei si in
    Insulele Antile, zona Golfului Mexic.

    Sorturi comerciale

    In functie de provenienta, exista mai
    multe sorturi:

    - Aloe „de Cap” (Aloe capensis) sau „de
    Uganda”, cel mai bun sort, obtinut de la A.
    ferox si de la hibrizii cu A. africana sau cu A. spicata (Africa de Sud, zona Capetown);

    - Aloe „de Barbados” sau „de Curacao”
    (Aloe barbadensis), obtinut de la A. vera
    (Venezuela, Insulele Canare si Insulele Antile,
    mai ales in Curacao);

    - Aloe „de Socotra”, preparat din frunzele
    de A. perryi (Insula Socotra, litoralul sudic
    al Marii Rosii si al Oceanului Indian);

    - Aloe „de Natal” (Aloe natalensis),
    obtinut de la A. succotrina, considerat falsificare.

    Obtinere

    Sucul (latexul) de aloe are culoare galbena
    si gust amar. Se scurge spontan dupa taierea
    frunzei, fiind continut in celule gigantice
    de natura periciclica. Dupa simpla scurgere,
    sucul de aloe se toarna fie in carcase din nuca
    de cocos, fie in burdufuri, unde se lasa la uscat,
    la temperatura inalta a nisipurilor din
    desert. Prin uscare rapida se obtine un produs
    cu aspect lucios (Aloe lucida), iar prin
    uscare lenta, pe cale naturala, rezulta un produs
    de culoarea ficatului (Aloe hepatica).
    Gelul de aloe, incolor, este reprezentat de
    exudatul mucilaginos din celulele poliedrice
    din zona centrala a frunzelor proaspete.

    Compozitie chimica

    Sucul de aloe contine: 15 – 40% derivati
    antronici, heterozide sau agliconi; 20%
    rasini; 15% derivati cromonici, agliconi si
    C-glicozide (aloerezina A, aloerezina B sau
    aloezina, aloerezina C); glicozide ale 6 fenilpiran-
    2-onei (aloenina A si B); ulei volatil, in
    urme; saruri minerale.

    (0.01 – 0.02 g.), laxativ (0.1 – 0.25 g.) sau
    purgativ (0.25 – 1 g.). Sucul de aloe este utilizat
    ca laxativ, in constipatii acute, ocazionale.
    In segmentul terminal al intestinului
    gros, sub influenta florei saprofite, aloina
    se deglicozideaza, cu eliberarea aloe-emodol
    antronei, care determina efect de tip laxativpur
    gativ. Componentele active din Aloe nu
    au efect la nivelul intestinului subtire.

    Actiunea
    imunostimulatoare

    Din gelul de A. vera (GAV) au fost izolate
    poliholozide (glucomanan, acemanan) cu
    actiune imunostimulatoare. Activarea macrofagelor,
    cu stimularea sistemului imunitar, a
    fost evidentiata si in experiment pe sobolani,
    dupa administrarea p.o. a GAV, comparativ
    cu grupul martor tratat cu ser fiziologic.

    Actiunea antioxidanta

    Extractele din frunza si scoarta de A.
    vera au actiune antioxidanta puternica,
    evidentiata atat in vitro, cat si in vivo, prin
    inactivarea radicalilor liberi. Extractul cu
    dioxid de carbon supercritic obtinut din
    scoarta de A. vera are actiune antioxidanta
    semnificativ mai buna decat extractul etanolic
    din GAV.

    Actiunea antitumorala

    In 1989, cercetatorii japonezi au precizat
    ca A. vera contine cel putin trei componente
    antitumorale: aloe-emodol antrona,
    poliholozide si glicoproteine cu proprietati
    similare lectinelor.

    In vitro, aloe-emodol antrona inhiba
    cresterea celulelor tumorale si induce apoptoza
    unor linii celulare de cancer uman: carcinom
    pulmonar scuamos CH27; carcinom
    pulmonar fara celule mici H460; carcinom
    hepatic HepG2; carcinom nazofaringian
    CNE-2Z. Actiunea antineoplazica a aloe-emodol
    antronei a fost studiata si pe culturi celulare
    de mela nom B16-F10, cu grad ridicat de
    metastaza, provenit de la soarece.

    In 1991, in S.U.A. s-a descoperit actiunea
    antitumorala a poliholozidelor din GAV in
    cancere ale tesuturilor moi la caini si pisici.

    Actiunea radioprotectoare

    In experiment pe soareci rasa „Swiss albino”,
    dupa administrare p.o., GAV a prelungit
    durata de supravietuire la o luna dupa
    iradierea controlata cu o doza de 8 Gy. Tratarea
    soarecilor cu GAV, inainte de contactul cu
    diferite doze de radiatii gamma (6-12 Gy), a
    intarziat aparitia si a redus gravitatea simptomelor
    bolii de iradiere. Doza de GAV la care s-a
    inregistrat o actiune radioprotectoare de intensitate
    maxima a fost de 750 mg/kg-corp.

    Actiunea hipoglicemianta
    si hipolipemianta

    In ultimii 30 de ani s-a raportat ca preparatele
    pe baza de aloe au efect util in tratamentul
    diabetului. Actiunea hipoglicemianta
    a speciei A. vera a fost evidentiata pentru prima
    data in anul 1985.

    Intr-un studiu pe 3167 de pacienti diabetici,
    care au utilizat suc de aloe, de doua
    ori pe zi, timp de cinci ani, s-a remarcat
    scaderea, pana aproape de normalizare,
    a concentratiilor plasmatice de glucoza,
    colesterol si trigliceride. La pacienti cu diabet
    zaharat de tip II, administrarea GAV, o
    lingurita pe zi, timp de doua saptamani, a redus
    nivelul glicemiei cu 45%.

    Actiunea hipoglicemianta a preparatelor
    din aloe a fost demonstrata si la animalele
    de laborator, mai ales in modele experimentale
    de diabet provocat cu aloxan sau
    streptozotocina. La soarece au fost studiate
    efectele GAV purificat asupra evolutiei diabetului
    zaharat non-insulin dependent indus
    prin dieta. Pentru teste au fost selectati
    soareci care au prezentat obezitate indusa
    prin dieta, cu nivele ale glicemiei de peste
    180 mg/dl.

    Administrarea orala a GAV, timp de opt
    saptamani, a readus la normal glicemia si trigliceridemia.
    Efectele antidiabetice ale GAV
    au fost confirmate si prin testul de toleranta
    la glucoza administrata intraperitoneal.
    Actiunea hipoglicemianta a fost
    evidentiata si pentru urmatoarele principii
    active: arboran A si arboran B, doua poliholozide
    din A. arborescens; o „substanta amara”
    din sucul si gelul de A. vera; doua componente
    antidiabetice, cu masa moleculara de
    cca. 43.5 kD, izolate din frunza de A. arborescens;
    doi fitosteroli (lofenol, cicloartanol)
    din GAV. In experiment farmacodinamic, pe
    sobolani obezi cu diabet zaharat de tip II,
    fitosterolii din GAV au redus semnificativ
    atat glicemia, cat si acumularea de grasime
    viscerala.

    Actiunea
    antiinflamatoare

    GAV inhiba efectele bradikininei, activitatea
    ciclooxigenazei si implicit sinteza
    de prostaglandine, principalii mediatori ai
    procesului inflamator. Bradikinina, direct
    implicata ca mediator chimic in numeroase
    boli inflamatorii, stimuleaza producerea si
    acumularea de prostaglandine in macrofage
    si intervine in mecanismul de inducere a
    durerii prin stimularea neuronilor senzoriali
    primari, cu eliberarea de neuropeptide
    (substanta P, neurokinina A, CGRP – Calcitonin-
    Gene Related Peptide).

    Actiunea cicatrizanta si antiulceroasa

    Extern, aloe-emodol antrona este cicatrizant
    dermic si antieczematos. Extractele
    de A. vera sunt utile in tratamentul arsurilor
    cauzate de iradiere, in dermatite si in alte
    afectiuni cutanate.

    GAV este utilizat in mod traditional
    pentru proprietatile sale cicatrizante. Prin
    continutul de poliholozide (glucoma nan,
    acemanan), glicoproteine si beta-sitoste rol,
    GAV accelereaza vindecarea ranilor prin
    stimularea proliferarii fibroblastelor, a depunerii
    de colagen, angiogenezei si producerii
    de factori de crestere.

    Actiunea antiulceroasa a GAV s-ar datora
    efectelor antiinflamatoare, citoprotectoare si
    de stimulare a secretiei de mucus, fara modificarea
    pH-ului gastric.

    Actiunea
    antihepatotoxica

    In model experimental de intoxicatie
    cu tetraclorura de carbon, extractul apos
    din frunza de A. vera prezinta actiune
    antihepatotoxica, prin refacerea integritatii
    hepatocitelor, stimularea secretiei biliare,
    normalizarea concentratiei serice a transaminazelor,
    fosfatazei alcaline, bilirubinei,
    trigliceridelor. In ceea ce priveste mecanismul
    de actiune, se pare ca aloe-emodol antrona
    ar fi responsabila de protectia impotriva
    peroxidarii lipidice si a depletiei rezervelor
    de glutation.

    Actiunea antivirala

    In anul 1991, cercetatorii americani au
    descoperit actiunea antivirala a poliholozidelor
    din GAV contra virusului leucemiei feline
    (FeLV – Feline Leukemia Virus).
    In 1994, FDA (Food and Drug Administration)
    a aprobat inceperea studiilor clinice
    cu extracte de aloe la bolnavii de SIDA.
    In S.U.A, cercetarile anterioare au confirmat
    actiunea antivirala a GAV, prin ameliorarea
    statusului imunitar sau chiar prin inactivarea
    HIV-1 (Human Immunodeficiency Virus).

    Actiunea antibacteriana

    Extractul etanolic din tulpinile de Aloe
    vera prezinta actiune antibacteriana asupra
    Escherichia coli, pe cand extractul din
    frunze este activ contra Mycobacterium tuberculosis
    (bacilul Koch). GAV are actiune
    antibacteriana asupra Shigella flexneri,
    Staphylococcus aureus rezistent la meticilina
    (MRSA – Methicillin-Resistant Staphylococcus
    aureus), Enterobacter cloacae, Enterococcus
    bovis.

    Produse farmaceutice

    Aloe se administreaza fie sub forma de
    pilule, pentru actiunea laxativ-purgativa,
    fie ca tinctura 20% sau extract, pentru
    actiunea stomahica, uneori in asociere cu
    Rhei rhizoma (revent) sau Chelidonii herba
    (rostopasca). Pentru evitarea unor efecte secundare
    de tip iritativ, se recomanda utilizarea
    produsului derezinat.

    Tinctura de aloe compusa (Tinctura
    Aloe composita), oficinala in unele farmacopei
    europene, era cunoscuta si sub numele de
    Elixir ad longam vitam (elixir de viata lunga)
    sau de Tinctura Suecica (tinctura suedeza).
    Exista si o tinctura de aloe compusa
    neoficinala, denumita Elixir Hager, utilizata
    ca digestiv, care asociaza diverse tincturi din
    produse vegetale cu actiune stomahica: de
    exem plu, Aloe, Cinchonae cortex (scoarta
    arborelui de chinina), Gentianae radix
    (radacina de ghintura), Rhei rhizoma, Strychni
    semen (samanta de Strychnos nux-vomica
    sau S. ignatii). Se administreaza inainte de
    mese, cate 15-25 de picaturi.

    In cadrul tratamentului cu aloe de apartament,
    sucul vegetal se obtine prin taierea frunzelor
    la baza limbului si asezarea acestora vertical,
    intr-un castron, cu taietura in jos si cu
    varfurile pe margine, ca sucul sa se scurga liber.
    Apoi se masoara volumul de suc obtinut, peste
    care se adauga volume egale de miere si ulei de
    floarea soarelui sau ulei de masline. Urmeaza
    omogenizarea energica si administrarea a 2 – 3
    lingurite pe zi, in special dimineata, cu 20 – 30
    de minute inainte de masa, pentru efectul coleretic-
    colagog, laxativ, biostimulator, cicatrizant
    al ulcerului gastric (mucoaselor inflamate si
    eroziunilor ulceroase).

    Pentru efectul sau hidratant si protector
    topic, GAV este utilizat mai ales in industria
    cosmetica, in compozitia unor creme antisolare,
    creme de ras, balsamuri pentru buze,
    pomezi cicatrizante etc. GAV este comercializat
    adesea sub forma de pulbere. Avand in vedere costurile ridicate de obtinere a produsului
    natural, uneori se recurge la falsificarea
    GAV prin adaugare de maltodextrina,
    glucoza, glicerol, acid malic. Pentru depistarea
    falsificarilor, au fost puse la punct metode
    de analiza a unor markeri: aloina, aloe-emodol antrona, aloezina, acidul L-malic.
    In Ucraina si Rusia a fost obtinut un preparat
    injectabil cu efect biostimulator, fiole
    de 1 ml. cu extract de aloe.

    Aloina se dizolva usor in apa, cu formarea
    unei solutii amare, care era folosita pentru
    badijonarea degetelor bebelusilor, pentru
    ca acestia sa nu si le mai suga (combaterea
    suptului nenutritiv).

    Contraindicatii.
    Toxicitate

    Preparatele pe baza de aloe sunt contraindicate
    in sarcina (efect emenagog, ocitocic),
    alaptare (aloina trece in laptele matern), dar
    si in metroragii, afectiuni uterine, hemoroizi,
    tromboflebite, nefrite, cistite, prostatite, din
    cauza efectului congestiv la nivelul organelor
    micului bazin. In doze mari (cca. 8 g.) extractul
    de aloe este toxic, provoaca slabiciune
    generala, bradicardie, hipotermie si uneori
    chiar efect letal.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply