• Speciile probiotice sunt utilizate de milioane de oameni de ani intregi, cu toate acestea raspunsurile
    referitoare la siguranta folosirii lor sunt foarte succinte.
    Un review din 2006 (Boyle et al.) a concuzionat ca desi siguranta probioticelor este, per total, foarte
    mare, ele trebuie utilizate cu atentie la pacientii imunodeficitari si la nou nascutii prematur.

    Speciile probiotice sunt utilizate de milioane de oameni de ani intregi, cu toate acestea raspunsurile
    referitoare la siguranta folosirii lor sunt foarte succinte.
    Un review din 2006 (Boyle et al.) a concuzionat ca desi siguranta probioticelor este, per total, foarte
    mare, ele trebuie utilizate cu atentie la pacientii imunodeficitari si la nou nascutii prematur.

    Actiunea probioticelor

    Unele studii recente (Thomas, 2010) au evident
    iat competitia metabolica cu germenii patogeni,
    inhibitia translocarii bacteriene in intestin,
    productia de bacteriocine, lansarea de semnale
    catre epiteliul intestinal si sistemul imunitar
    in sensul modularii raspunsurilor inflamatorii si
    imunitare.

    Probioticele pot produce neurotransmita-
    tori, fiziologic intalniti in intestin, a caror actiune
    este de modificare a motricitatii si sensibilitatii locale.

    Exista si probiotice care potenteaza functia
    de bariera a mucoasei intestinale prin stimularea
    expresiei productiei de mucina, a sintezei de
    proteine de citoschelet, a intaririi jonctiunilor
    intercelulare si pe calea unor efecte indirecte rezultate
    din interactiunea bacterie-mucoasa-tesut
    limfoid (Thomas, 2010).

    Unele probiotice au puternice efecte antiinflamatorii,
    fara legatura cu capacitatea de a
    competitiona alte bacterii, ceea ce a condus la
    evaluarea potentialului pozitiv in tratamentul
    bolii inflamatorii intestinale (Rachmilewitz,
    2004) si chiar al artritelor (Sheil, 2004).

    Beneficiul probioticelor in
    tratamentul unor afectiuni ale
    tubului digestiv

    Studiile observationale sugereaza efecte
    benefice ale probioticelor in multe afectiuni ale
    tractului digestiv si anexelor. Dovezi clinice
    solide exista insa numai pentru diareile post-antibiotice
    si provocate de rotavirusuri, pentru
    sindromul de intestin iritabil si pentru boala inflamatorie
    intestinala.

    1. Boala inflamatorie intestinala

    Utilitatea probioticelor in acest complex
    patogen are la baza ipoteza conform careia microflora
    intestinala are un rol crucial in patogeneza
    afectiunii (Sartor, 2007). Rezultatele diferitelor
    studii au fost insa contradictorii. Probioticele
    par a fi utile in mentierea perioadelor de
    remisiune in colita ulcerata. Exista si unele dovezi
    ca probioticele sunt utile in inducerea remisiunii
    la pacientii cu colita ulcerata activa de
    gravitate usoara spre medie.

    Intr-un studiu pilot efectuat de Guslandi,
    70.8% din pacientii cu colita ulcerata manifestata
    clinic (usor catre moderat) au intrat in remisiune
    clinica si endoscopica dupa 4 sapta
    mani de tratament cu Saccharomyces boulardii.
    Cele mai bune efecte ale tratamentului cu
    probiotice s-au obtinut la pacientii cu colita ulcerata,
    tratata prin colectomie totala si anastomioza
    ileoanala, care au manifestat fenomene
    de inflamatie la nivelul neo-rectului.

    Un cocktail probiotic cu 8 tulpini diferite a
    avut actiune atat in preventia primara cat si in
    cea secundara. In a doua situatie, remisiunea la
    persoanele tratate cu probiotice a fost de 85%,
    fata de 6%, la cei care au primit un placebo.
    Din pacate nu au fost obtinute efecte pozitive si in tratarea formei acute sau in mentinerea
    remisiunii in cazul bolii Crohn.

    2. Diareea cu rotavirusuri si
    post-antibiotice

    Exista mai multe studii care au dovedit utilitatea
    probioticelor in diareea cu rotavirusuri,
    ele scurtand durata de evolutie a bolii.
    Desi beneficii au fost citate si in diareea
    turistilor si in diareele post-iradiere, review-uri
    critice recente au avertizat ca entuziasmul exagerat
    este lipsit de fundamente stiintifice
    (deVrese, 2007).

    Intr-o meta-analiza a 9 studii controlate cu
    placebo, D`Souza (2002) sugereaza ca unele
    bacterii probiotice (Saccharomyces boulardii,
    Lactobacillus acidophilus si bulgaricus, Enterococcus
    faecium SF68, Bifidobacterium longum
    si L rhamnosus GG) au efecte consistente in
    prevenirea diareii post-antibiotice.

    Un studiu randomizat a urmarit efectele
    unor bacterii probiotice L casei, L bulgaricus si
    Streptococcus thermophilus in prevenirea coloniza
    rii cu Clostridium Difficile si in diareile
    post-antibiotice, in randurile unui grup popula-
    tional de varsta a treia care se trata cu antibiotice.
    Administrarea probioticelor de doua ori, in
    timpul tratamentului si o saptamana ulterior, a
    diminuat semnificativ apartia clostridiei si incident
    a diareilor (Hickson, 2007).

    Alte studii au dus la concluzii similare, insa
    deocamadata nu s-a ajuns la recomandarea de
    rutina a administrarii de probiotice in decursul
    tratamentul cu antibiotice, desi datele experimentale
    ofera explicatii clare ale modului in care
    flora probiotica actioneaza in situatia de fata.

    De exemplu, o proteaza produsa de Saccharomyces
    poate digera toxinele A si B produse
    prin proteoliza de Clostridium Difficile.
    Probioticul poate bloca activarea de catre
    toxinele clostridiei a ERK 1 (kinaza reglata de
    semnale extracelulare) si a 2 protein kinaze activate
    mitogen (MAP).

    Potentialul folosirii probioticelor in afec-
    tiunile de fata este foarte mare, mai ales dupa izolarea unu bacil comensal, Bacillus thuringiensis
    DPC 6431, cu o actiune specifica anti-
    Clostridium Difficile.

    Importanta mentinerii microbiotei normale,
    a perturbarii si refacerii ei in lupta impotriva
    afectiunilor cauzate de Clostridium Diffcile este
    ilustrata si de diferite rapoarte care indica eficacitatea
    tratamentului bolii recurente prin manevre
    de inlocuire a florei intestinale (Grehan,
    2010).

    3. Tulburari functionale
    gastrointestinale

    Desi clasa de afectiuni este extrem de frecventa
    si suparatoare, scazand calitatea vietii pacient
    ilor, chiar daca nu pune in pericol propriuzis
    viata, tratamentele disponibile in acest moment
    sunt putine si cu eficienta redusa, de unde
    si recursul frecvent la terapii alternative.
    Cele mai multe studii legate de probiotice
    s-au facut in ceea ce privesc efectele acestora in
    sindromul de intestin iritabil si in constipatie.
    Recent, s-a dovedit cu certitudine ca sindromul
    de intestin iritabil poate fi indus de gastroenteritele
    bacteriene si ca o modificare a calitat
    ilor florei intestinale, ca si o disfunctie
    imuna, pot sta la baza respectivului sindrom
    (Quigley, 2007).

    Studiile efectuate inainte de anii 2000 au
    oferit rezultate greu de evaluat, pentru ca au
    avut design-uri diferite, folosind doze si tulpini
    microbiene probiotice diverse.

    In ultimul deceniu, insa, datele sunt cu mult
    mai consistente, microorganisme cum ar fi L
    rhamnosus GG, L plantarum, L acidophilus, L
    casei, cocktailul probiotic VSL#3 si Bifidobacterium
    animalis usurand simptomatologia individuala
    din sindromul de intestin iritabil – balonarea,
    flatulenta, constipatia. Doar cateva
    produse au fost cu adevarat eficiente in usurarea
    simptomatologiei dureroase si a celei de
    ansamblu din afectiunea in cauza (Nikfar, 2008,
    Hoveyda, 2009, etc).

    Meta-analizele au aratat ca probioticele au
    un efect pozitiv global, iar un review sistematic
    a aratat ca bacteria Bifidobacterium infantis este
    deosebit de eficienta (Brenner, 2009).
    Totusi datele au o valoare limitata, din multiple
    cauze: boala in sine este extrem de heterogena
    in manifestari si cauzalitate, probioticele
    au fost studiate in legatura cu una, maximum
    doua simptome, preparatele cu probiotice au
    fost extrem de diferite, tulpinile utilizate au fost
    diverse, putine studii au avut o durata mare,
    chiar daca afectiunea in sine este una de durata,
    etc.

    De remarcat ca exista studii care ofera date
    promitatoare referitoare la folosirea de Bifidobacterium
    lactis DN-173 010, in relatie cu ameliorarea balonarii si a constipatiei (Guyonnet,
    2007) la pacientii cu intestin iritabil. Bacteria accelereaza
    tranzitul colonic si reduce distensia
    abdominala.

    Problemele de siguranta
    ridicate de produsele
    probiotice

    Speciile probiotice sunt utilizate de milioane
    de oameni de ani intregi, cu toate acestea raspunsurile
    referitoare la siguranta folosirii lor
    sunt foarte succinte.

    Un review din 2006 (Boyle et al.) a concluzionat
    ca desi siguranta probioticelor este, per
    total, foarte mare, ele trebuie utilizate cu atentie
    la pacientii imunodeficitari si la nou nascutii
    prematur.

    Exista studii care au evidentiat aparitia de
    abcese si endocardite legat de folosirea de probiotice,
    chiar daca prezenta bacteriei probiotice
    la locul infectiei a fost, cel mai probabil, rezultatul
    unei contaminari involuntare si nu o cauza a
    imbolnavirii.

    Teama ca bacteriile probiotice s-ar putea
    transloca determinand infectii sistemice s-a dovedit
    nefondata, chiar si la pacientii cu intestin
    iritabil, la care bariera intestinala este de cele
    mai multe ori partial compromisa.

    Datele disponibile in acest moment sunt totus
    i limitate cand ne referim la metodele folosite
    pentru identificarera organsimelor probiotice
    sau a potentialului lor eventual de a-si transfera
    unele proprietati, de exemplu, rezistenta la antibiotice.
    Ramane ca in anii urmatori, microbiologia
    moleculara sa analizeze mai atent astfel de
    aspecte si sa ofere date precise care sa ne permita
    (sau nu) sa folosim produse probiotice intr-o
    diversitate de afectiuni unde acestea si-au dovedit
    sau isi vor dovedi, in studii viitoare, eficienta.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply