Alimentele probiotice sunt alimente ce contin microorganisme probiotice, mai ales
lactobacili si bifidobacterii, intr-un numar suficient pentru a produce efecte probiotice
atunci cand sunt ingerate. Microorganismele de acest tip trebuie sa fie nepatogene si
netoxice (verificarile se fac ca si pentru un produs farmaceutic) si trebuie sa corespunda
din punct de vedere tehnologic.

Produsele probiotice trebuie sa aiba
minimum un milion de bacterii
vii per gram de produs. Microorgansimele
probiotice trebuie sa
reziste la mediul acid sau alcalin
din diferitele segmente ale tubului digestiv
uman, in asa fel incat, sa supravietuiasca
intr-o proportie adecvata (intre 5 si 50%).
Capacitatea tampon a produselor din lapte
favorizeaza supravietuirea florei probiotice si
amplifica actiunea sanogenetica a probioticelor.
Caracteristica germenilor probiotici este
ca ei adera la mucoasa intestinala si produc
substante care inhiba dezvoltarea bacteriilor
daunatoare.

Actiuni „clasice” ale
lactatelor fermentate

Valoarea exceptionala a lactatelor fermentate
rezida din faptul ca sunt produse
cu mare densitate nutritionala. Ele ofera
toti nutrientii laptelui, dar intr-o forma
predigerata, mult mai usor accesibila tubului
digestiv. Chiar si indivizi cu intoleranta
la lactoza pot ades tolera iaurtul, pentru ca
bacteriile lactice au o activitate lactazica
intensa si descompun o buna parte din lactoza
laptelui. In plus, lactaza bacteriana ajunge
ca atare in intestinul subtire, impreuna cu
produsul lactat sau cu bacteriile vii (Costin,
2005). Biodisponibilitatea mineralelor,
in special a calciului, este mult crescuta,
mai ales datorita unor cazeinofosfolipide si
a acidului lactic, care le favorizeaza transportul
si absorbtia. De asemenea, unele vitamine
(B1, B12, acid folic) sunt sintetizate
de culturile lactice starter. Lactatele fermentate
reduc viteza de golire a stomacului, iar
unele studii sustin actiunea de ameliorare a
constipatiei (indeosebi in produse probiotice
cu L.acidophilus sau Casei LP201 si cu bifidobacterii,
fiind insa nevoie de un numar
mare, extrem de greu de realizat in practica,
de bacterii vii la nivel intestinal).

Efecte asupra functiei imune

Modificarile biocenozei microbiene intestinale
in urma schimbarilor dietetice pot afecta sistemul imun al mucoasei. Bacte riile
din tractul digestiv formeaza o bariera protectoare,
care impiedica colonizarea cu germeni
patogeni. Aceasta bariera poate fi
afectata in diferite circumstante patologice
sau in tratamente antibiotice nejudicioase si
se considera ca ea se poate reface prin ingestia
de bacterii vii, chiar daca ele colonizeaza
intestinul temporar (ceea ce impune consumul
lor regulat). In plus, fata de efectul de
bariera, multi metaboliti ai bacteriilor lactice
pot inhiba cresterea germenilor patogeni.
Dovada efectului imunostimulator al produselor
lactate fermentate a fost dovedit in
multe studii. Dupa ingestia de specii de bacterii
lactice de catre animale de laborator s-a
constatat o crestere semnificativa a IgA (Perdington,
1995), iar directa injectare de iaurt
in peritoneu a determinat productia unei cytokine,
(interferon de tip I). Responsabila
de acest efect este bacteria L. acidophilus.
La cobaii care au consumat iaurt probio tic
s-a observat o translocare a lactobacilului in
ganglionii mezenterici, cu stimularea limfocitelor
ganglionare. De asemenea, studii
efectuate pe cobai au aratat ca bacteriile lactice
administrate per os au marit numarul
de limfocite T, de celule CD4+ si de anticorpi
secretati de celule, inclusi in mucoasa
intestinala, au amplificat secretia de IgA,
fagocitoza si respiratia macrofagelor, ca si
raspunsul de tip imediat; au stimulat proliferarea
limfocitelor, activitatea celulelor NK,
productia de interleukine, interferon si a factorilor
de necroza tumorala (Calder, 2002).

Evident, nu toate bacteriile lactice au fost
la fel de eficiente, randamentul cel mai bun
fiind constatat la Bifidobacterii, la Lactobacillus
acidophilus si casei (Lactobacillus GG).
Bifidobacteriile, pe langa alte actiuni sanogenetice
(ameliorarea metabolismului vitaminic
si proteic), au actiune antibacteriana mai
ales pe specii patogene (Coli, Staphylococcus
aureus, Shigella, Salmonella, etc) prin producerea
de acizi organici si de substante cu
actiune antibiotica. Lactobacilii produc si ei
acizi organici, peroxid de oxigen si substante
cu caracter antibiotic (lactocidina, acidofilina,
lactosin B, etc). Desi s-au efectuat multe
studii pe animale, efectele bacteriilor lactice
asupra subiectilor uman raman controversate.
Exista insa dovezi ale utilitatii lor.

Cercetari efectuate la Institutul Pasteur din
Kyoto au aratat, de exemplu, ca adultii care
au consumat Lactobacillus brevis au prezentat
o crestere cu 65% a nivelului de interferon
dupa 2 saptamani de consum, iar activitatea
limfocitelor NK a crescut cu 68%.
Si la copiii sanatosi, care au consumat preparate
cu bifidobacterii, s-a constatat de
asemenea, o crestere a IgA totale si a celor
antipoliovirus. Administrarea de bacterii
probiotice a condus la diminuarea incidentei
si gravitatii diareii de diferite tipuri la copiii
institutionalizati si internati (Saavedra
2002), asociata cresterii de IgG, IgA si IgM
antirotavirus.

Un studiu recent efectuat in China (Leyer,
2009) a aratat ca suplimentarea zilnica cu probiotice
este utila in profilaxia pe durata iernii a
virozelor respiratorii la copiii mici sanatosi.

Efect hipocolesterolemiant

Desi acest efect este considerat la ora
actuala discutabil, numeroase studii il sprijina
si este in curs de verificare prin intermediul
unor cercetari aprofundate. Studii mai vechi
(Hepner, 1979) au indicat ca suplimentarea
cu iaurt a dietei unor voluntari sanatosi conduce
la scaderea colesterolului seric. Lactobacillus
acidophilus poate chiar sa elimine
colesterolul din mediile de cultura in laborator.
Mecanismul de actiune ar putea fi dublu:
in primul rand, unele bacterii pot hidroliza
acizii biliari, impiedicand reabsorbtia lor sub
forma de micelii facilitante ale transportului
colesterolului in organism. Astfel circuitul se
intrerupe si colesterolul se elimina in scaun.

A doua cale de actiune se bazeaza pe formarea
de acizi grasi cu catena scurta in intestine
(mai ales acid propionic). Acestia inhiba
en zima responsabila cu sinteza endogena a
colsterolului (HMG-CoA reductaza).

Influenta asupra
hipertensiunii arteriale

Studii pe cobai au aratat ca laptele fermentat
scade tensiunea arteriala (Sipola,
2001). S-a studiat acest efect si pe subiecti
umani. S-a utilizat Lactobacillus helveticus
LBK-16H si s-a constatat o reducere
semnificativa a tensiunii la grupul de lucru
alcatuit din pacienti hipertensivi (Seppo,
2003). Explicatia ar reprezenta-o faptul ca,
peptide formate din proteinele laptelui sub
actiunea proteinkinazelor bacteriene, sunt
inbitori ai angiotensinei.

Efectul anticanceros

Efectul protector a fost dedus din cateva
studii epidemiologice, el fiind explicat prin
prezenta calciului, a proteinelor din lapte, a
acidului linoleic conjugat, ale acizilor butric
si izopalmitic, a sfingomielinei, a bacte riilor
lactice sau a unor produsi de fermentatie
(Macovei, 2004). Influenta bacteriilor lactice
asupra cancerului poate fi explicata prin
mai multe mecansime: modificarea profilului
florei bacteriene din tubul digestiv, modificarea
unor procese metabolice intestinale
(blocarea transformarii unor precancerigeni
in substante cancerigene), normalizarea
permeabilitatii intestinale si, pe aceasta cale,
inhibarea absorbtiei unor toxine, consolidarea
functiilor de bariera ale intestinului, ameliorarea
raspunsului imun, etc.

Experimente in vitro efectuate cu lactobacilli
si bifidobacterii au indicat efecte de
inhibitie a cresterii celulelor din neoplasmele
de san si de vezica urinara. La populatiile care
au in flora intestinala niveluri ridicate de lactobacili,
riscul de cancer de colon este diminuat,
probabil prin reducerea concomitenta a florei
de putrefactie. Aceasta este dotata cu enzime
(betaglucuronidaza, azoreductaza si nitroreductaza)
ce contribuie la patogeneza cancerului
colorectal, convertind procancergenii, in cancerigeni.
Culturile mixte de bacteterii lactice
si drojdii au o activitate antimutagenica mai
eficienta pentru un numar mai mare de mutageni,
decat daca se foloseste o singura tulpina.

Actiunea antioxidanta

Aceasta actiune a atras atentia oamenilor
de stiinta recent, in ultimul deceniu. Astfel,
unele experimente au demonstrat ca extractul
intracellular fara celule obtinut din culturi de
L.acidophilus si B.longum are un efect inhibitor
asupra peroxidarii lipidelor si inhiba acumularea
de pigmenti fluorescenti in tesuturi
(Meei-YN, 1999). Culturile de lactobacili au
actiune de scavenger al hidroxiperoxizilor, intensitatea
efectului fiind comparabila cu cea
a unor antioxidanti de tipul BHT. Mai mult,
prin consum de produse lactate acide apar
efecte antiaterogenetice la subiecti sanatosi
prin: imbunatatirea activitatii totale antioxidante,
prelungirea rezistentei fractiei lipoproteice
la oxidare, scaderea nivelului de lipoproteine
peroxidate si a LDL-colesterolului
oxidat, a 8-izoprostanoidelor si a ratei de oxidare
a glutationului.

Efecte in tulburarile digestive

Administrarea lactatelor acide si bacteriilor
lactice lor conduce la vindecarea gastroenteritelor
moderate sau diminueaza simptomatologia
specifica, inclusiv la su gari si
copii mici. Efectele variaza insa mult in
functie de specia si de produsul folosit, ca
si de bacteria patogena. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu L. acidophilus NCFB
1748, johnsoni, rhamnosus GG, casei Shirota,
cu Bifidobacterium lactis si cu Enterobacter
faecium. Germenii patogeni asupra
carora efectele au fost cele mai favorabile
au fost E.coli patogen, Salmonella, Shigella,
Staphylococcus aureus, rotavirus si multi altii.
Produsele lactate probiotice au fost utile si
pentru prevenirea diareei calatorului, a diareii
ce apare in tratamentul prelungit cu antibiotice,
a sindromului de intestin iritabil si
a diareii ce poate insoti radioterapia pelvica.
Chiar si bacteria Helicobacter pylori, cu rol
in declansarea unor tipuri de gastrita si ulcer,
este inhibata de bacterii lactice. Chiar daca
nu elimina infectia, acest efect creste eficienta
tratamentului de baza, mai ales ca lactobacilii,
fiind acido-toleranti, pot supravietui mai
mult in stomac in comparatie cu alte bacterii.

Efecte in encefalopatia hepatica

Utilizarea preparatelor cu L. acidophilus,
alaturi de tratamentul obisnuit, a scazut
amoniacul sanguin si fecal si a ameliorat
simptomatologia clinica. La fel, bifidobacteriile,
prin coborarea pH-ului intestinal,
au impiedicat multiplicarea bacteriilor de
putrefactie producatoare de amoniac.

Concluzii

Alaturi de gustul agreabil si de nutrientii
esentiali pe care ii furnizeaza, preparatele lactate
fermentate sunt alimente recomandate
in alimentatia zilnica, atat a omului bolnav,
cat si a omului sanatos. Actionand profilactic
sau curativ, reprezinta resurse naturale sanogenetice
pe care le putem folosi coti dian,
fara a ne teme de eventuale efecte adverse sau
nedorite.

Leave a reply